Racheta SLS a fost lansată în 01 aprilie 2026, ora 22:35, de pe rampa LC-39B a centrului spațial Kennedy din Florida, cu doar 11 minute mai târziu decât ora planificată inițial.

Artemis II pe scurt: echipajul nu va aseleniza, nu va orbita Luna, se va afla pe o traiectorie în jurul Lunii (vor survola Luna), apoi vor reveni pe Pământ, după 10 zile.

Echipajul Artemis II va fi echipajul care se va afla cel mai departe de suprafața Lunii: în timpul survolului feței îndepărtate a Lunii, echipajul se va afla la 6513 km distanță de Lună. Spre deosebire de Artemis II, misiunea Apollo 8 s-a înscris pe orbita Lunii, singura misiune care a ocolit Luna (free-return trajectory, adică a lăsat gravitația să facă mare parte din efort, fără propulsoarele capsulei) a fost misiunea Apollo 13 (al cărei echipaj s-a apropiat până la 254 km de Lună).

Este pentru prima dată când un echipaj de 4 astronauți zboară spre Lună (misiunile Apollo aveau 3 membri ai echipajului) și pentru prima dată când un vehicul lunar este dotat și cu o toaletă (capsulele Apollo nu aveau toaletă la bord).

De ce nu va aseleniza? Pentru că aselenizarea este o misiune complexă și înainte de misiuni complexe, NASA dorește să se pregătească, prin misiuni cu un grad mai mic de complexitate (și implicit un grad mai mic de risc pentru echipaj), similar cum s-a întâmplat în programul Apollo: înainte de Apollo 11 au fost misiunile Apollo 7, 8, 9, 10, fiecare testând diverse componente necesare pentru aselenizarea din cadrul misiunii Apollo 11. Artemis II este doar al treilea zbor spațial al capsulei Orion și al doilea spre Lună și primul dotat cu sisteme de menținere a vieții. În plus, nu sunt încă gata nici costumele de astronauți necesare pentru aseleniare, nici landerele necesare pentru ca echipajul să ajungă de pe orbită pe suprafața Lunii.

De ce este importantă misiunea Artemis II? Pentru că pregătește un șir de alte misiuni, din ce în ce mai complicate, care vor culmina, după 2030, cu baze selenare, care vor găzdui echipaje. Pentru că, în sfârșit, un echipaj uman va părăsi orbita joasă a Pământului, după jumătate de secol.

Ce urmează după Artemis II? În misiunea Artemis III (2027), capsula Orion nu va părăsi orbita Pământului, însă va andoca cu unul sau două landere lunare și echipajul va avea ocazia să testeze și costumele de astronauți. Dacă Artemis II și Artemis III decurg fără incidente, aselenizarea este programată pentru Artemis IV (2028).

De ce ne întoarcem pe Lună la 50 de ani distanță de ultima misiune Apollo? Pentru că programul Apollo a costat enorm: în perioada Apollo, bugetul NASA era 4% din PIB-ul SUA și programul Apollo era principala activitate a NASA; în prezent, bugetul NASA este de aproximativ 0.4% din PIB-ul SUA și acum, pe lângă Artemis, NASA trebuie să sprijine și activitățile la bordul Stației Spațiale Internaționale, sondele marțiene sau restul flotei de sonde interplanetare.

Dar nu a evoluat tehnologia între timp? Ba da, avem computere mai performante, dar motoarele de rachetă nu au evoluat la fel de spectaculos, pentru că legile fizicii (și, implicit, ale chimiei carburanților și a materialelor) ne impun, deocamdată, unele limite; nu toate domeniile au avansat cu viteza cu care au avansat computerele nici automobilele nu au evoluat spectaculos în ultimele decenii (nu avem astăzi mașini zburătoare, nu?), iar în domeniul aviatic nu mai avem nici măcar avioane de pasageri supersonice.

Contribuția Europei la Artemis. În timp ce programul Apollo a fost unul prin excelență american, să nu uităm că programul Artemis are și o componentă internațională. De exemplu, se vorbește foarte des despre capsula Orion, care va găzdui astronauții în drumul lor spre și dinspre Lună, dar se vorbește prea puțin despre modulul de serviciu european (ESM), contribuția principală a Agenției Spațiale Europene (ESA) la misiunile Artemis. ESM va însoți capsula Orion până aproape de momentul în care Orion va reveni prin atmosfera Pământului, când se va separa de Orion. ESM asigură, pe întreaga durată a misiunii, oxigen și electricitate pentru echipaj și propulsie pentru Orion, asigurând orientarea corectă a capsulei în jurul centrului de masă și asigurând propulsoarele și combustibilul necesar pentru manevrele de corecție ale traiectoriei. Compania care a construit ESM este Airbus Defence and Space, însă multe dintre componente sunt realizate și asamblate de (mulți) subcontractanți, printre care se regăsește și o companie care se numește Sonaca. Atât Airbus, cât și Sonaca, au puncte de lucru și în România. Recunosc că nu știu asta cu certitudine, dar nu m-ar mira ca vehiculele misiunii Artemis II (Orion și ESM), în drumul lor spre Lună, să aibă componente fabricate sau asamblate în România.

Lansări orbitale

2026-067: Tot în 30 martie, o rachetă Falcon 9 a lansat, de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg, 119 sateliți pe orbită terestră heliosincronă, în misiunea rideshare Transporter-16; pentru această lansare, SpaceX a folosit treapta primară B1093, aflată la cel de-al 12-lea zbor, treaptă primară recuperată ulterior pe barja Of Course I Still Love You; unul dintre sateliții lansați a fost și satelitul EMISAR (al 4-lea satelit românesc lansat pe orbită).

2026-066: Luni, 30 martie, a avut loc zborul inaugural al rachetei Lijian-2 (Kinetica-2), dezvoltată de CAS Space, o companie care are legături cu Chinese Academy of Sciences; lansarea a avut loc de pe noua rampă LC140 a centrului spațial Jiuquan; racheta este una de calibru mediu, cu combustibil lichid (spre deosebire de Lijian-1, care era cu combustibil solid), fiecare booster fiind propulsat de 3 motoare YF-102; înălțimea este de 52 de metri și diametrul unui booster este de 3.35 metri. Lijian-2 poate urca 8 tone pe orbită terestră heliosincronă (500 km altitudine) sau 12 tone pe orbita terestră joasă. În prima lansare a fost trimisă pe orbită o navă cargo Qingzhou, care în viitor va fi folosită pentru transport de cargo spre stația spațială chineză Tiangong; de această dată, Qingzhou transportă 27 de experimente cu o masă totală de 1.02 tone, care vor fi efectuate la diverse altitudini, între 200-600 km, însă în viitor va putea transporta 1.8 tone spre Tiangong, având un volum presurizat de 27 de metri cubi.

2026-065: În 28 martie, la ora 09:14 UTC, o rachetă Electron a lansat, de pe rampa LC-1 a centrului spațial Mahia, din Noua Zeelandă, doi sateliți europeni, Celeste IOD 1 și 2 (Pathfinder A1 și A2, misiunea Daughter Of The Stars, sateliți care fac parte dintr-o viitoare constelație, denumită Celeste LEO-PNT, pentru augmentarea semnalelor de localizare primite de la sateliții Galileo; sateliții sunt realizați de Thales Alenia Space și GMV și orbitează Pământul la 510 km altitudine.

2026-064: O rachetă Changzheng-2C a lansat, în 27 martie, la ora 04:11 UTC, satelitul Shiyan-33 pe orbită terestră heliosincronă, de pe rampa SLS-2 a centrului spațial Jiuquan.

2026-063: În data 26 martie, ora 23:03 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 25 de sateliți Starlink (17.17), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 23-lea zbor al treptei primare B1081, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2026-062: O rachetă Changzheng-2D a lansat, în 25 martie, la ora 22:51 UTC, de pe rampa LC-9 a centrului spațial Taiyuan, 2 sateliți comerciali, cu apertură radar sintetică, SuperView Neo-2 (05 și 06), pentru compania chineză China Siwei Survey, ce urmează să fie folosiți pentru observații ale suprafeței Pământului; sateliții au ajuns cu bine pe orbita terestră joasă.

2026-061: În 23 martie, la ora 17:24 UTC, o rachetă Soiuz-2.1b (dotată cu o treaptă secundară Fregat-M) a lansat, de pa rampa 43/4 a centrului spațial Plesețk, pe orbită terestră joasă, 16 sateliți Rassvet, ai companiei Byuro-1440, primii dintr-o constelație rusească, care se dorește similară cu Starlink.

2026-060: O rachetă Jielong-3 a lansat, în 22 martie, la ora 15:49 UTC, 10 sateliți CentiSpace-1 pe orbită terestră joasă, de pe platforma maritimă Dong Fang Hang Tian Gang din Marea Galbenă.

2026-059: În data de 22 martie, ora 14:47 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (10.62), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 27-lea zbor al treptei primare B1078, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.

2026-058: O rachetă Soiuz-2.1a a lansat, în 22 martie, la ora 11:59 UTC, nava cargo Progress MS-33 spre Stația Spațială Internațională, de pe rampa 31/6 a centrului spațial Baikonur din Kazahstan; a fost prima lansare de pe rampa 31/6 după reparațiile efectuate în urma avariei lansării Soiuz MS-28 din 27 noiembrie anul trecut. Nava Progress a ajuns cu bine pe orbită, însă una din cele două antene folosite de sistemul automat de andocare Kurs nu a putut fi activată.

2026-057: În data 20 martie, ora 21:51 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 25 de sateliți Starlink (17.15), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 4-lea zbor al treptei primare B1100, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2026-056: O rachetă Electron a lansat, în 20 martie, la ora 18:10 UTC, un nou satelit StriX, în misiunea Eight Days a Week (StriX-6), satelit amplasat pe orbita terestră joasă pentru observații ale suprafeței Pământului; lansarea a avut loc de pe rampa LC-1B a centrului spațial Mahia din Noua Zeelandă.

2026-055: În data de 19 martie, ora 14:20 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (10.33), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 27-lea zbor al treptei primare B1077, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja Just Read The Instructions.

2026-054: În data de 17 martie, ora 13:27 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (10.46), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 22-lea zbor al treptei primare B1090, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.

2026-053: În data de 17 martie, ora 05:19 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 25 de sateliți Starlink (17.24), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 14-lea zbor al treptei primare B1088, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

Astronauți aflați în spațiul cis-lunar

La bordul capsulei Orion, în drum spre Lună, în misiunea Artemis II, se află următorii astronauți:

• Reid Wiseman, SUA/NASA, Orion/Integrity, din 01.04.2026;

• Victor Glover, SUA/NASA, Orion/Integrity, din 01.04.2026;

• Christina Koch, SUA/NASA, Orion/Integrity, din 01.04.2026;

• Jeremy Hansen, CAN/CSA, Orion/Integrity, din 01.04.2026;

La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 74:

• Jessica Meir, SUA/NASA, Crew-12, din 14.02.2026;

• Jack Hathaway, SUA/NASA, Crew-12, din 14.02.2026;

• Sophie Adenot, FRA/ESA, Crew-12, din 14.02.2026;

• Andrei Fediaev, RUS/ESA, Crew-12, din 14.02.2026;

• Serghei Kud-Svercikov, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-28, din 27.11.2025;

• Serghei Mikaiev, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-28, din 27.11.2025;

• Christopher Williams, SUA/NASA, Soiuz MS-28, din 27.11.2025.

La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:

• Zhang Lu, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025;

• Wu Fei, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025;

• Zhang Hongzhang, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025.

Imaginea ediției

Orbita Pământului

Duminică, 29 martie, satelitul Starlink-34343 (64157), lansat în 27 mai 2025 și aflat la 550 km altitudine, a suferit o anomalie (cu alte cuvinte, a explodat). Au fost detectate, până acum, cel puțin 17 fragmente, dar analiza continuă. Evenimentul nu pare să fie cauzat de o coliziune, ci pare să fie o cauză internă (conform unei analize Leo Labs). În prezent, pe orbită sunt peste 10000 (zece mii) de sateliți Starlink.

Nava cargo Progress MS-33, lansată în 22 martie, la ora 11:59 UTC, a andocat în 24 martie, la ora 13:40, la modulul rusesc Poisk al Stației Spațiale Internaționale; andocarea s-a realizat manual, pentru că una din antenele sistemului automat de andocare Kurs nu s-a desfăcut după lansare. A fost prima lansare a unei rachete Soiuz-2.1 după reparațiile rampei 31/6 de la Baikonur, avariată în urma lansării capsulei Soiuz MS-28 din 27 noiembrie 2025.

NASA intenționează să lanseze în următorii ani un nou modul pentru (Stația Spațială Internațională(, la care vor putea andoca alte module ale companiilor private și care în viitor, când ISS va fi retrasă, se vor desprinde de ISS și vor forma o stație spațială independentă. Planul seamănă foarte mult cu planul companiei Axiom Space de a construi Axiom Space Station. Însă NASA este brusc pesimistă cu privire la utilitatea comercială a unor stații spațiale private pentru că, spune NASA, în cei peste 25 de ani de când avem ISS pe orbită, nu a fost identificat nici un proces sau un produs comercial utilizat pe scară largă, care să necesite condițiile oferite de o stație spațială. Asta poate însemna un sprijin financiar mai redus din partea NASA pentru stațiile spațiale pe orbita terestră joasă (LEO), însă NASA spune că nu abandonează ideea de a avea prezență umană pe LEO. În prezent, pe lângă Axiom Space, și alte companii au planuri pentru viitoare stații spațiale comerciale: Vast (Haven-1), Voyager (Starlab) sau Blue Origin (Orbital Reef), însă rămâne de văzut dacă aceste planuri se vor alinia cu viziunea NASA pentru era post-ISS sau dacă respectivele companii vor putea finanța integral o astfel de stație spațială privată.

Agenția Spațială Europeană ESA va achiziționa de la SpaceX un zbor dedicat al unei capsule Dragon, pentru a trimite un echipaj spre Stația Spațială Internațională. Misiunea (denumită ESA Provided Institutional Crew, EPIC) ar urma să aibă loc în 2028 și se preconizează să dureze aproximativ 1 lună.

După Kuiper (acum Amazon LEO, destinată consumatorilor casnici) și TeraWave (destinată sectorului de business) Jeff Bezos dorește a treia(!) megaconstelație: Project Sunrise, care va oferi acces la centre de date amplasate pe orbită. Adică alți 51600 de sateliți pe orbită terestră heliosincronă, pe orbite între 500 și 1800 km. Deocamdată este doar o cerere pentru FCC, rămâne de văzut cum va evolua.

Luna și spațiul cislunar

Compania niponă ispace anunță o serie de modificări ale viitoarelor misiuni selenare: în 27 martie, ispace anunța că dezvoltă un nou lander, ULTRA, care va fi realizat prin integrarea a două modele la care lucrau până acum separat de filialele din Japonia și din SUA ale companiei. Noul lander va avea și un propulsor nou, ca răspuns la problemele întâmpinate recent de ispace cu vehicul propulsor (și care au dus la întârzieri în dezvoltarea următorului lander). Astfel, prima misiune spre Lună dezvoltată de filiala americană a companiei ispace va avea loc în 2030 (pentru a permite echipei să înlocuiască landerul APEX 1.0 cu ULTRA); denumită inițial Mission 3, aceasta devine acum Mission 5; fosta misiune Mission 4 devine Mission 3 și va zbura în 2028, urmată de Mission 4 în 2029 (ambele dezvoltate de ispace Japonia); în 2027, ispace plănuiește să trimită un satelit pe orbita Lunii.

Compania Intuitive Machines a primit recent un contract de 180 de milioane de dolari pentru a continua să trimită landere pe Lună (în cadrul programului Commercial Lunar Payload Services CLPS), chiar dacă primele două tentative (IM-1 și IM-2), deși nu au fost un eșec total, nici nu pot fi încadrate în categoria misiunilor de succes.

NASA plănuiește să construiască o bază selenară în trei faze. În prima fază (2026-2028), NASA va mări ritmul în care va trimite landere și rovere pe Lună prin programele Commercial Lunar Payload Services (CLPS) și Lunar Terrain Vehicle (LTV) aflate în desfășurare; este aici vorba și despre controversatul rover VIPER, care va fi lansat de Blue Origin anul viitor spre Polul Sud lunar, la bordul unui lander lunar fără echipaj uman, Blue Moon Mk. 1 (NASA se așteaptă la aproximativ 30 de aselenizări robotice începând de anul viitor, inclusiv sisteme de generare de electricitate cu radioizotopi). În a doua fază (2029-2032), NASA va trimite pe Lună cargo (landere, rovere, drone, inclusiv un rover presurizat furnizat de JAXA) și elementele viitoarelor structuri care vor găzdui echipaje. În a treia fază (2033-2036), NASA va începe tranziția spre o bază lunară cu prezență umană continuă, folosind habitate realizate de parteneri precum Agenția Spațială Italiană (ISA) sau Agenția Spațială Canadiană (CSA).

Noua arhitectură a misiunilor Artemis nu mai are nevoie de stația spațială lunară Gateway: capsula Orion va andoca direct la viitoarele landere lunare, pe orbita Lunii, fără să mai fie nevoie de pasul intermediar, asigurat până acum în planurile NASA de o stație spațială lunară. NASA spune că suspendă planurile pentru Gateway, după care oferă detalii cu privire la modul în care vor fi folosite echipamentele deja asamblate pentru Gateway (ceea ce mă face să cred că planurile pentru Gateway nu sunt doar suspendate temporar, sunt anulate de-a binelea).

Racheta SLS ajunge, pentru a doua oară, pe rampa de lansare LC-39B de la Centrul Spațial Kennedy, vineri, 20 martie, la ora 15:21 UTC, după un drum de 11 ore din hangarul Vehicle Assembly Building (VAB), unde a fost remediată problema descoperită la treapta superioară, după al doilea test static (efectuat în 19 februarie).

Un italian va păși pe Lună, în urma unui acord între agenția spațială italiană (ASI) și NASA, prin care ASI se obligă să furnizeze un modul pentru viitoarea bază lunară, denumit Italian Habitation Module (MPH). ASI a fost menționată direct de Jared Isaacman, dar și de comunicatul NASA prin care au fost prezentate planurile pentru viitoarele misiuni selenare.

Planeta Marte

De-a lungul timpului, NASA, împreună cu alte agenții, au cheltuit peste 20 de miliarde de dolari pentru dezvoltarea unui propulsor nuclear, fără prea mult succes, în principal pentru că nu exista o misiune spațială care să aibă nevoie de el (conform declarațiilor NASA). Chiar recent, DARPA a anulat programul Demonstration Rocket for Agile Cislunar Operations (DRACO) care își propunea să dezvolte și să testeze un motor cu propulsie nucleară pe orbita Pământului în 2027. Acum însă, NASA declară că a găsit și misiunea, dar și vehiculul care să folosească un reactor nuclear: este vorba despre modulul Power and Propulsion Element (PPE), construit de Northrop Grumman și moștenit de la stația spațială lunară Gateway (care la rândul ei l-a moșnenit de la programul Asteroid Redirect Mission, și el anulat în 2017), care va fi folosit în misiunea Skyfall spre Marte (misiune care va fi lansată în 2028). PPE este dotat cu un propulsor ionic, iar NASA dorește ca energia electrică necesară pentru respectivul propulsor să fie furnizată de un reactor nuclear, primul care va fi folosit într-o misiune interplanetară. Misiunea, denumită Skyfall, va trimite 3 elicoptere similare cu Ingenuity, pentru a explora suprafața marțiană. Aceste elicoptere vor fi dotate cu radare și camere foto, pentru a analiza suprafața marțiană și pentru a identifica zone potrivite pentru viitoare misiuni cu echipaj uman. Restul componentelor Gateway care au fost asamblate vor fi folosite pentru viitoarea bază lunară. Reactorul care va propulsa modulul Skyfall prin spațiul interplanetar va folosi uraniu îmbogățit (concentrația de U-235 va fi cuprinsă între 5-20%) și va genera o putere electrică de peste 20 kW, urmând ca ulterior, o iterație a acestui reactor să fie folosită în 2030 pe suprafața Lunii (Lunar Reactor-1, sau LR-1), pentru a genera (o parte din) electricitatea necesară viitoarei baze lunare.

Știri locale

EMISAR, al 4-lea satelit românesc (1U cubesat), a fost lansat pe orbită terestră heliosincronă de o rachetă Falcon 9, într-o misiune de tip rideshare, în 30 martie. Romanian InSpace Engineering (RISE) a confirmat că satelitul este funcțional.

Alte știri, pe scurt

Mike Fincke, astronautul american care a declanșat prima evacuare a unui echipaj de pe bordul Stației Spațiale Internaționale din motive medicale, a dezvăluit, în cadrul unui interviu, motivul pentru care el și echipajul său a fost adus prematur pe Pământ: în timpul unei cine, în timp ce se pregătea pentru o activitate extravehiculară programată pentru a doua zi, Mike Fincke pur și simplu nu a mai putut vorbi, timp de 20 de minute. Fără dureri, fără alte simptome, după care și-a revenit și s-a simțit bine. Cauza problemei a rămas un mister: nu s-a mai manifestat ulterior, iar medicii nu au încă o explicație pentru ce s-a întâmplat.

Un bolid luminos a străbătut cerul Texasului în 21 martie, la ora 21:40 UTC și se pare că a avariat o casă în Spring (în apropiere de Houston); NASA estimează că meteoroidul inițial avea un diametru de 1 metru și o masă de aproximativ 1 tonă, înainte să plonjeze prin atmosferă; fragmente de meteorit au fost ulterior recuperate din zona respectivă.

Conform ultimului buletin informativ al ESA NEO Coordination Center, există 41390 de asteroizi și 124 de comete NEO (Near-Earth Objects, obiecte care se pot apropia periculos de mult de Pământ), din care 1924 de asteroizi potențial periculoși (cu șanse de impact nenule—foarte mici, dar mai mari de zero)

Newsletterul Buletinul Cosmic apare de fiecare dată când avem pe cer Lună Plină sau Lună Nouă; realizat cu ajutorul Emacs, împreună cu Org Mode și TILE. Mai multe detalii și statistici despre toate zborurile orbitale, pot fi găsite pe site-ul www.parsec.ro.

NASA renunță la stația spațială lunară Gateway

Noua arhitectură a misiunilor Artemis nu mai are nevoie de stația spațială lunară Gateway: capsula Orion va andoca direct la viitoarele landere lunare, pe orbita Lunii, fără să mai fie nevoie de pasul intermediar, asigurat până acum în planurile NASA de o stație spațială lunară. NASA spune că suspendă planurile pentru Gateway, după care oferă detalii cu privire la modul în care vor fi folosite echipamentele deja asamblate pentru Gateway (ceea ce mă face să cred că planurile pentru Gateway nu sunt doar suspendate temporar, sunt anulate de-a binelea).

Modulul Power and Propulsion Element (PPE), care urma să facă parte din Gateway, va fi folosit pentru o misiune spre Marte în 2028, ocazie cu care va fi testat motorul nuclear experimental SR-1 Freedom (Space Reactor 1 Freedom, sau SR-1 Freedom). Restul componentelor deja existente, care au fost pregătite pentru Gateway, vor fi folosite pentru infrastructura selenară de la sol, de care va fi nevoie pentru a asambla o bază lunară în următorii 10 ani.

I have had conversations with all my counterparts that contribute to ISS and Artemis. Everyone is excited to support ops on lunar surface instead of looking down from space. We’re going to salvage a lot from Gateway: comms, avionics, surface things - we were hardly at the point of no return - only two modules were being worked and they had significant issues. If we continued like this we’d looking down at our rival and watching the fun they were having on the surface.

(Jared Isaacman)

Conform modificărilor anunțate anterior, misiunea Artemis II rămâne să fie executată conform planului, adică să dea un ocol Lunii, după care echipajul să revină pe Pământ (lansarea rămâne programată pentru 01 aprilie, dacă și condițiile meteo vor fi satisfăcătoare), în timp ce următoarea misiune, Artemis III (2027), nu va aseleniza, așa cum a prevăzut planul inițial, ci va orbita Pământul, unde va testa costumele de astronauți necesare pentru activitățile extravehiculare lunare, și va andoca la unul sau la două landere lunare (Starship HLS de la SpaceX, respectiv Blue Moon, de la Blue Origin). Abia Artemis IV (2028) va aseleniza, iar Jared Isaacman speră să avem chiar două aselenizări în 2028.

După misiunea Artemis V, NASA plănuiește să trimită echipaje pe Lună de două ori pe an, folosind lansatoare private (probabil ultimul zbor al SLS va fi în misiunea Artemis V, dar asta este o speculație personală). Planurile pentru activitățile selenare sunt împărțite în trei faze principale, fiecare cu costuri estimate la 10 miliarde de dolari și cu obiective din ce în ce mai complexe.

Trei faze pentru viitoarea bază lunară

În prima fază (2026-2028), NASA va mări ritmul în care va trimite landere și rovere pe Lună prin programele Commercial Lunar Payload Services (CLPS) și Lunar Terrain Vehicle (LTV) aflate în desfășurare; este aici vorba și despre controversatul rover VIPER, care va fi lansat de Blue Origin anul viitor spre Polul Sud lunar, la bordul unui lander lunar fără echipaj uman, Blue Moon Mk. 1 (NASA se așteaptă la aproximativ 30 de aselenizări robotice începând de anul viitor, inclusiv sisteme de generare de electricitate cu radioizotopi). Compania Intuitive Machines a primit recent un contract de 180 de milioane de dolari pentru a continua să trimită landere pe Lună (în cadrul programului CLPS), chiar dacă primele două tentative (IM-1 și IM-2), deși nu au fost un eșec total, nici nu pot fi încadrate în categoria misiunilor de succes.

În a doua fază (2029-2032), NASA va trimite pe Lună cargo (landere, rovere, drone, inclusiv un rover presurizat furnizat de JAXA) și elementele viitoarelor structuri care vor găzdui echipaje.

În a treia fază (2033-2036), NASA va începe tranziția spre o bază lunară cu prezență umană continuă, folosind habitate realizate de parteneri precum Agenția Spațială Italiană (ISA) sau Agenția Spațială Canadiană (CSA).

Motor cu propulsie nucleară

De-a lungul timpului, NASA, împreună cu alte agenții, au cheltuit peste 20 de miliarde de dolari pentru dezvoltarea unui propulsor nuclear, fără prea mult succes, în principal pentru că nu exista o misiune spațială care să aibă nevoie de el (conform declarațiilor NASA). Chiar recent, DARPA a anulat programul Demonstration Rocket for Agile Cislunar Operations (DRACO) care își propunea să dezvolte și să testeze un motor cu propulsie nucleară pe orbita Pământului în 2027.

Acum însă, NASA declară că a găsit și misiunea, dar și vehiculul care să folosească un reactor nuclear: este vorba despre modulul Power and Propulsion Element (PPE), construit de Northrop Grumman și moștenit de la stația spațială lunară Gateway (care la rândul ei l-a moșnenit de la programul Asteroid Redirect Mission, și el anulat în 2017), care va fi folosit în misiunea Skyfall spre Marte (misiune care va fi lansată în 2028).

PPE este dotat cu un propulsor ionic, iar NASA dorește ca energia electrică necesară pentru respectivul propulsor să fie furnizată de un reactor nuclear, primul care va fi folosit într-o misiune interplanetară. Misiunea, denumită Skyfall, va trimite 3 elicoptere similare cu Ingenuity, pentru a explora suprafața marțiană. Aceste elicoptere vor fi dotate cu radare și camere foto, pentru a analiza suprafața marțiană și pentru a identifica zone potrivite pentru viitoare misiuni cu echipaj uman.

Restul componentelor Gateway care au fost asamblate vor fi folosite pentru viitoarea bază lunară. Reactorul care va propulsa modulul Skyfall prin spațiul interplanetar va folosi uraniu îmbogățit (concentrația de U-235 va fi cuprinsă între 5-20%) și va genera o putere electrică de peste 20 kW, urmând ca ulterior, o iterație a acestui reactor să fie folosită în 2030 pe suprafața Lunii (Lunar Reactor-1, sau LR-1), pentru a genera (o parte din) electricitatea necesară viitoarei baze lunare.

Avânt temperat pentru viitoare stații spațiale comerciale

Pe orbita terestră joasă, NASA intenționează să lanseze în următorii ani un nou modul pentru Stația Spațială Internațională, la care vor putea andoca alte module ale companiilor private și care în viitor, când ISS va fi retrasă, se vor desprinde de ISS și vor forma o stație spațială independentă. Planul seamănă foarte mult cu planul companiei Axiom Space de a construit Axiom Space Station. Însă NASA este brusc pesimistă cu privire la utilitatea comercială a unor stații spațiale private pentru că, spune NASA, în cei peste 25 de ani de când avem ISS pe orbită, nu a fost identificat nici un proces sau un produs comercial utilizat pe scară largă, care să necesite condițiile oferite de o stație spațială. Asta poate însemna un sprijin financiar mai redus din partea NASA pentru stațiile spațiale pe orbita terestră joasă (LEO), însă NASA spune că nu abandonează ideea de a avea prezență umană pe LEO.

În prezent, pe lângă Axiom Space, și alte companii au planuri pentru viitoare stații spațiale comerciale: Vast (Haven-1), Voyager (Starlab) sau Blue Origin (Orbital Reef), însă rămâne de văzut dacă aceste planuri se vor alinia cu viziunea NASA pentru era post-ISS sau dacă respectivele companii vor putea finanța integral o astfel de stație spațială privată.

Misiunile științifice continuă

În cadrul evenimentului Ignition nu au fost uitate nici câteva viitoare misiuni științifice pe care NASA a ținut să le evidențieze: telescopul spațial Nancy Grace Roman, care urmează să fie lansat în această toamnă, pentru studiul exoplanetelor și a energiei întunecate (dark energy) în domeniul lungimilor de undă infraroșii. Dragonfly, o dronă propulsată de energie nucleară, va fi lansată în 2028 spre Titan, satelitul lui Saturn, unde va ajunge în 2034. Și tot în 2028, NASA va lansa roverul european Rosalind Franklin Rover spre Marte (parte a misiunii ExoMars), rover echipat și cu un instrument științific american, Mars Organic Molecule Analyzer (MOMA).

Merită subliniat că NASA plănuiește pentru 2028 să lanseze 3 misiuni cu tehnologie nucleară la bord: Skyfall spre Marte (cu SR-1, reactor nuclear), Dragonfly spre Saturn (alimentat de un generator termoelectric cu radioizotopi, RTG) și Rosalind Franklin spre Marte (rover european, lansat de NASA, care, la fel, este alimentat de un RTG).

NASA intră într-o nouă eră, în care resursele se vor concentra spre construirea unei baze selenare. În sfârșit, era și timpul să se întâmple acest lucru.

Newsletterul Buletinul Cosmic apare de fiecare dată când avem pe cer Lună Plină sau Lună Nouă (acesta a fost un număr special); Mai multe detalii și statistici despre toate zborurile orbitale, pot fi găsite pe site-ul www.parsec.ro.

2026-052: O rachetă Kuaizhou-11 a lansat, în 16 martie la ora 04:12 UTC, pe orbită terestră heliosincronă, 8 sateliți într-o misiune de tip rideshare, de pe rampa LC43/95 a centrului spațial Jiuquan.

2026-051: În 15 martie, la ora 13:22 UTC, o rachetă Changzheng-6A a lansat pe orbită terestră joasă, retrogradă, satelitul militar Yaogan-50-02, de pe rampa LC-9A a centrului spațial Taiyuan.

2026-050: În data de 14 martie, ora 12:37 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (10.48), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 6-lea zbor al treptei primare B1095, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja Just Read The Instructions.

2026-049: În data 13 martie, ora 14:57 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 25 de sateliți Starlink (17.31), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 32-lea zbor al treptei primare B1071, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2026-048: O rachetă Changzheng-2D a lansat, în 12 martie la ora 22:33 UTC, pe orbită terestră medie, o pereche de sateliți Shiyan 30 (03 și 04), de pe rampa LC-3 a centrului spațial Xichang.

2026-047: În 12 martie, la ora 19:48 UTC, o rachetă Changzheng 8A a plasat, pe orbită terestră joasă, 9 sateliți din megaconstelația chineză SatNet LEO (WHWD-20) de pe rampa LC-1 a centrului spațial Wenchang Commercial.

2026-046: În 12 martie, la ora 00:50 UTC, o rachetă Firefly Alpha a fost lansată de pe rampa SLC-2W de la centrul spațial Vandenberg din California, în misiunea Stairway To Seven (fiind al 7-lea zbor pentru racheta companiei Firefly Aerospace); un satelit al companiei Lockheed Martin a fost plasat pe orbită joasă retrogradă.

2026-045: O rachetă Falcon 9 a lansat, în 10 martie, la ora 04:19 UTC, de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida, satelitul de telecomunicații EchoStar XXV (realizat pe platforma Maxar-1300 și destinat continentului nord-american) pe orbită geostaționară de transfer; SpaceX a folosit treapta primară B1085, care după al 14-lea zbor a fost recuperată din nou pe barja A Shortfall of Gravitas.

2026-044: În data 08 martie, ora 11:00 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 25 de sateliți Starlink (17.18), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 7-lea zbor al treptei primare B1097, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2026-043: În 05 martie, la ora 23:53 UTC, o rachetă Electron a lansat pe orbită terestră joasă, de pe rampa LC-1A a centrului spațial Mahia din Noua Zeelandă, misiunea Insight At Speed Is A Friend Indeed pentru comapnia BlackSky Global (un nou set de sateliți BlackSky Global).

2026-F04: În 05 martie, la ora 02:10 UTC, o rachetă Kairos a companiei nipone Space One a fost lansată de pe rampa centrului spațial Kii din Kushimoto (Japonia), pentru a trimite pe orbită terestră joasă mai mulți sateliți de mici dimensiuni, inclusiv Tatara-1R al companiei Terra Space; din păcate, la 68.8 secunde după lansare, sistemul de distrugere al vehiculului a fost avariat din cauza unei probleme tehnice a treptei primare, care a făcut ca racheta să devieze de la traiectoria prestabilită; a fost a treia lansare Kairos și al treilea eșec pentru racheta niponă.

2026-042: În data de 04 martie, ora 10:52 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (10.40), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 25-lea zbor al treptei primare B1080, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.

Astronauți aflați pe orbită

La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 74:

• Jessica Meir, SUA/NASA, Crew-12, din 14.02.2026;

• Jack Hathaway, SUA/NASA, Crew-12, din 14.02.2026;

• Sophie Adenot, FRA/ESA, Crew-12, din 14.02.2026;

• Andrei Fediaev, RUS/ESA, Crew-12, din 14.02.2026;

• Serghei Kud-Svercikov, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-28, din 27.11.2025;

• Serghei Mikaiev, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-28, din 27.11.2025;

• Christopher Williams, SUA/NASA, Soiuz MS-28, din 27.11.2025.

La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:

• Zhang Lu, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025;

• Wu Fei, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025;

• Zhang Hongzhang, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025.

Imaginea ediției

Orbita Pământului

Din 1957 și până în prezent, au fost lansați pe orbită un număr total de 25073 sateliți, din care astăzi sunt operaționali 14629; pe orbita Pământului sunt catalogate și urmărite un număr total de 67658 obiecte (sateliți activi și inactivi, trepte secundare ale rachetelor purtătoare, deșeuri rezultate în urma dezintegrării sateliților).

Read more

Racheta companiei SpaceX, Falcon 9, a mai stabilit un record în aceste zile: este racheta care, pentru prima dată în istorie, reușește 11 lansări orbitale consecutive, șir neîntrerupt de o lansare a unei alte rachete (de la 2026-031 în 13 februarie, până la 2026-041 în 02 martie). Recordul precedent era împărțit de Falcon 9 (între 29 februarie și 11 martie 2024) și Soiuz-U (18 septembrie și 03 octombrie 1980), fiecare cu câte 6 lansări consecutive. Iar în ritmul actual, în acest an Falcon 9 va depăși Soiuz-U și va deveni racheta cu cele mai multe lansări orbitale din istorie: Soiuz-U a fost lansată de 632 de ori (din care 17 eșecuri), Falcon 9 are deja 607 lansări (din care 1-3 eșecuri, în funcție de criteriile după care definim un eșec). Așadar, în ultimele două săptămâni am avut doar lansări Falcon 9 cu sateliți Starlink.

2026-041: În data de 02 martie, ora 02:56 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (10.41), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 26-lea zbor al treptei primare B1078, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja Just Read The Instructions.

2026-040: În data 01 martie, ora 10:10 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 25 de sateliți Starlink (17.23), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 20-lea zbor al treptei primare B1082, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2026-039: În data de 27 februarie, ora 12:16 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (6.108), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 30-lea zbor al treptei primare B1069, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.

2026-038: În data de 24 februarie, ora 23:04 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 25 de sateliți Starlink (6.110), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 10-lea zbor al treptei primare B1092, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2026-037: În data de 24 februarie, ora 23:04 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (6.110), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 10-lea zbor al treptei primare B1092, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja Just Read The Instructions.

2026-036: În data de 22 februarie, ora 03:47 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 28 de sateliți Starlink (6.104), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 33-lea zbor al treptei primare B1067, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas; B1067 este prima treaptă superioară care a efectuat 33 de zboruri!

2026-035: În data 21 februarie, ora 09:04 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 25 de sateliți Starlink (17.25), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 31-lea zbor al treptei primare B1063, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2026-034: În data de 20 februarie, ora 01:41 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (10.12), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 26-lea zbor al treptei primare B1077, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja Just Read The Instructions, în apropiere de Bahamas, a doua astfel recuperare după misiunea Starlink 10.12 din februarie 20225.

Astronauți aflați pe orbită

La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 74:

• Jessica Meir, SUA/NASA, Crew-12, din 14.02.2026;

• Jack Hathaway, SUA/NASA, Crew-12, din 14.02.2026;

• Sophie Adenot, FRA/ESA, Crew-12, din 14.02.2026;

• Andrei Fediaev, RUS/ESA, Crew-12, din 14.02.2026;

• Serghei Kud-Svercikov, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-28, din 27.11.2025;

• Serghei Mikaiev, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-28, din 27.11.2025;

• Christopher Williams, SUA/NASA, Soiuz MS-28, din 27.11.2025.

La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:

• Zhang Lu, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025;

• Wu Fei, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025;

• Zhang Hongzhang, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025.

Imaginea ediției

Orbita Pământului

Din 1957 și până în prezent, au fost lansați pe orbită un număr total de 24856 sateliți, din care astăzi sunt operaționali 14447; pe orbita Pământului sunt catalogate și urmărite un număr total de 67434 obiecte (sateliți activi și inactivi, trepte secundare ale rachetelor purtătoare, deșeuri rezultate în urma dezintegrării sateliților).Buleasa

Read more

Una din cauzele întârzierilor lansării misiunilor Artemis I și Artemis II a fost scurgerile de hidrogen, pe care Isaacman le pune pe seama cadenței scăzute a lansării rachetei SLS. În același timp, o trecere de la o misiune de tipul Apollo 8 (cum este Artemis II) direct la Apollo 11 (cum urma să fie Artemis III) nu mai este considerată una sustenabilă și nici suficient de sigură pentru echipaj.

Pentru a mări cadența lansării (decizie sprijinită de Congresul SUA, dar și de partenerii privați) și pentru a crește siguranța echipajului, NASA a decis ca misiunea Artemis III (programată pentru mijlocul anului viitor) să fie o misiune spre orbita joasă a Pământului (unde capsula Orion să andocheze cu unul sau chiar cu două landere lunare, iar astronauții să testeze costumele de astronauți necesare pentru activitățile extravehiculare selenare, similară cu misiunea Apollo 9) și abia misiunea Artemis IV din 2028 să fie o misiune care să trimită un echipaj pe suprafața Lunii (similară cu misiunea Apollo 11).

Read more

2026-033: În data de 16 februarie, ora 07:59 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (6.103), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 10-lea zbor al treptei primare B1090, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.

2026-032: În data 15 februarie, ora 01:59 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 25 de sateliți Starlink (17.13), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 22-lea zbor al treptei primare B1081, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2026-031: Vineri, 13 februarie, la ora 10:15 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat, de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral, capsula Dragon Freedom (C212.5) spre Stația Spațială Internațională (misiunea Crew-12); lansarea a fost inițial devansată din 15 februarie, după revenirea prematură pe Pământ a misiunii Crew-11, reprogramată pentru 11 februarie și amânată 2 zile din cauza condițiilor meteo nefavorabile; componența echipajului Crew-12 este Jessica Meir (SUA, comandant), Jack Hathaway (SUA, pilot) și specialiștii Sophie Adenot (Franța) și Andrei Fediaev (Rusia); pentru această lansare SpaceX a folosit boosterul B1101 aflat la cel de-al 2-lea zbor, iar după separarea de treapta secundară, acesta a revenit pe Landing Zone 40, o nouă zonă de recuperare Falcon 9, inaugurată cu această ocazie.

2026-030: În 12 februarie, a 4-a lansare orbitală a zilei a fost debutul rachetei Ariane 64 (cu 4 boostere P120C) care a lansat, la ora 16:45 UTC, de pe rampa ELA-4 a centrului spațial Kourou din Guiana Franceză, 32 de sateliți pe orbită terestră joasă, pentru constelația Amazon Leo (LE-01).

2026-029: O rachetă Vulcan a lansat, în 12 februarie, la ora 09:22 UTC, de pe rampa SLC-41 a centrului spațial Cape Canaveral, trei sateliți pentru Forțele Spațiale ale SUA: 2 sateliți Hornet (GSSAP 7 și 8) și încă un satelit care probabil este tot al USSF; la aproximativ 60 de secunde după lansare, unul din boosterele cu combustibil solid a suferit o anomalie, dar racheta a continuat pe traiectoria nominală.

2026-028: O rachetă Proton-M a lansat joi, 12 februarie, la ora 08:52 UTC, satelitul meteorologic Elektro-L No5 de pe rampa LC81/24 a centrului spațial de la Baikonur, pe orbită geosincronă; la bord s-a aflat și un satelit iranian, Jam-e Jam 1; a fost ultima lansare Proton-M cu o treaptă secundară DM-3.

2026-027: În 12 februarie, la ora 06:37 UTC, o rachetă Jielong-3 a lansat satelitul pakistanez PRSC-E02 pe orbită terestră joasă, de pe platforma maritimă Dong Fang Hang Tian Gang din Marea Galbenă.

2026-026: În data 11 februarie, ora 17:11 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 24 de sateliți Starlink (17.34), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 3-lea zbor al treptei primare B1100, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2026-025: În data 07 februarie, ora 20:58 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 25 de sateliți Starlink (17.33), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 13-lea zbor al treptei primare B1088, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2026-024: În 07 februarie, la ora 03:58 UTC, o rachetă Changzheng-2F a lansat, pe orbită terestră joasă, de pe rampa SLS-1 a centrului spațial Jiuquan, a patra misiune a avionului spațial reutilizabil despre care nu știm prea multe detalii, nici măcar un nume oficial al proiectului, deși unii se referă la acesta ca Chongfu Shiyong Shiyan Hangtian Qi (CSSHQ), probabil similar cu avionul spațial american X-37B. Vehiculul a ajuns pe o orbită preliminară 349 x 592 km, înclinație 50 de grade, iar în 12 februarie, în jurul orei 00:50 UTC, s-a mutat pe o orbită aproape circulară, 588 x 597 km. Ultima misiune CSSHQ a avut loc între 14 decembrie 2023 și 06 septembrie 2024.

2026-023: În 05 februarie, la ora 18:59 UTC, o rachetă Soiuz-2.1b cu o treaptă superioară Fregat a lansat, de pe rampa 43/4 a cosmodromului Plesețk, 9 militari (Kosmos 2600 - Kosmos 2608) pe orbită terestră heliosincronă (probabil sateliți Bars-M pentru observarea Pământului).

2026-022: În data 02 februarie, ora 15:47 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 25 de sateliți Starlink (17.32), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 31-lea zbor al treptei primare B1071, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

Astronauți aflați pe orbită

La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 74:

• Jessica Meir, SUA/NASA, Crew-12, din 14.02.2026;

• Jack Hathaway, SUA/NASA, Crew-12, din 14.02.2026;

• Sophie Adenot, FRA/ESA, Crew-12, din 14.02.2026;

• Andrei Fediaev, RUS/ESA, Crew-12, din 14.02.2026;

• Serghei Kud-Svercikov, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-28, din 27.11.2025;

• Serghei Mikaiev, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-28, din 27.11.2025;

• Christopher Williams, SUA/NASA, Soiuz MS-28, din 27.11.2025.

La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:

• Zhang Lu, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025;

• Wu Fei, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025;

• Zhang Hongzhang, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025.

Imaginea ediției

Roboții lucrează și noaptea: Curiosity, roverul marțian care explorează suprafața planetei vecine din 2012, este atât de harnic încât sfredelește roci chiar și în timpul nopții. Noroc că brațul său robotic are un LED montat acolo tocmai pentru astfel de momente în care îl apucă hărnicia, sau pentru a vedea mai bine ce lucrează dacă se află în umbră. Poza a fost făcută în 06 decembrie 2025 (sol 4740), după ce specialiștii JPL au observat că pereții găurii (realizată în 13 noiembrie 2025) erau mult mai netezi decât se așteptau, așa că au vrut să folosească o iluminare cu LED, în timpul nopții, pentru a putea pune în evidență diverse straturi și formațiuni geologice interesante (pentru ei). Roca studiată de Curiosity se numește “Nevado Sajama” și se află în craterul Gale, pe care roverul îl cunoaște deja destul de bine. Curiosity a parcurs până în prezent peste 36 de kilometri pe suprafața planetei Marte.

Orbita Pământului

Din 1957 și până în prezent, au fost lansați pe orbită un număr total de 24663 sateliți, din care astăzi sunt operaționali 14275; pe orbita Pământului sunt catalogate și urmărite un număr total de 67240 obiecte (sateliți activi și inactivi, trepte secundare ale rachetelor purtătoare, deșeuri rezultate în urma dezintegrării sateliților).

Capsula Dragon a misiunii Crew-12 a andocat cu modulul american Harmony al Stației Spațiale Internaționale (ISS) sâmbătă, 14 februarie, la ora 20:15 UTC, iar echipajul format din Jessica Meir, Jack Hathaway, Sophie Adenot și Andrei Fediaev au ajuns în interiorul ISS la ora 22:00 UTC, după deschiderea chepengului dintre cele două vehicule. Cei 4 astronauți vor petrece aproximativ 6 luni la bordul stației, care acum are un echipaj nominal de 7 persoane.

Read more

2026-021: În 31 ianuarie, ora 04:01 UTC, o rachetă Changzheng-2C a lansat, de pe rampa SLS-2 a centrului spațial Jiuquan, satelitul algerian AlSat-3B pentru observații ale suprafeței Pământului, care a fost plasat pe orbită terestră heliosincronă.

2026-020: În data de 30 ianuarie, ora 07:22 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (6.101), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 5-lea zbor al treptei primare B1095, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja Just Read The Instructions.

2026-019: O rachetă americană Electron a lansat, în 30 ianuarie, la ora 01:21 UTC, satelitul NEONSAT-1A (misiunea Briding the Swarm) de pe rampa LC-1A a centrului spațial Mahia din Noua Zeelandă, pe orbită terestră heliosincronă.

2026-018: În data 29 ianuarie, ora 17:53 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 25 de sateliți Starlink (17.19), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 19-lea zbor al treptei primare B1082, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2026-017: O rachetă Falcon 9 a lansat, în 17 ianuarie, la ora 04:53 UTC, un nou satelit GPS (GPS III SV09) de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral; SpaceX a folosit pentru această lansare treapta primară B1096, care după cel de-al 5-lea zbor, a revenit pe barja A Shortfall of Gravitas.

2026-016: În data 25 ianuarie, ora 17:30 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 25 de sateliți Starlink (17.20), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 6-lea zbor al treptei primare B1097, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2026-015: În 22 ianuarie, la ora 10:52 UTC, o rachetă Electron a plasat pe orbită terestră joasă mai mulți sateliți ai companiei britanice Open Cosmos (misiunea The Cosmos Will See You Now), de pe rampa LC-1A a centrului spațial Mahia din Noua Zeelandă.

2026-014: În data 22 ianuarie, ora 05:47 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 25 de sateliți Starlink (17.30), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 10-lea zbor al treptei primare B1093, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2026-013: În 19 ianuarie, la ora 07:48 UTC, o rachetă Changzheng-12 a urcat pe orbită terestră joasă, de pe rampa LC-2 a centrului spațial Wenchang Commercial, 9 sateliți Guowang, pentru megaconstelația Weixing Hulianwang Digui (WHWD-19).

2026-012: În data de 18 ianuarie, ora 23:31 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (6.100), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 24-lea zbor al treptei primare B1080, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.

Astronauți aflați pe orbită

La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 74:

• Serghei Kud-Svercikov, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-28, din 27.11.2025;

• Serghei Mikaiev, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-28, din 27.11.2025;

• Christopher Williams, SUA/NASA, Soiuz MS-28, din 27.11.2025.

La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:

• Zhang Lu, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025;

• Wu Fei, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025;

• Zhang Hongzhang, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025.

Imaginea ediției

Ce vedeți în imaginea de mai jos este o treaptă superioară a rachetei chinezești Zhuque-3 (dezvoltată de compania privată LandSpace), surprinsă de radarul TIRA al Fraunhofer-Institut für Hochfrequenzphysik und Radartechnik FHR, în 30 ianuarie ora 09:30 UTC, când a trecut ultima dată pe deasupra Germaniei. De ce ultima dată? Pentru că respectiva treaptă superioară a revenit necontrolat prin atmosferă undeva în sudul Pacificului, în jurul orei 12:39 UTC (deși se pare că aceasta s-a fragmentat în timpul revenirii prin atmosferă și am avut două impacturi). Lansarea Zhuque-3 a avut loc în 03 decembrie (primul zbor al acestei rachete, derivată din Zhuque-2) și deși recuperarea primei trepte nu a avut loc, așa cum a fost planificat inițial, treaptă secundară a ajuns pe orbită (66877 ZQ-3 Y1 R/B). Pentru că a fost un zbor inaugural, nu au fost sateliți la bord, doar un simulator de masă, iar treaptă secundară nu a efectuat manevrare de revenire controlată prin atmosferă, așa că a rămas pe orbita joasă a Pământului, până în 30 ianuarie. Cu o masă estimată la 11 tone și o lungime de 12-13 metri, existau temeri că unele fragmente ar putea ajunge deasupra Europei, însă din fericire nu a fost cazul, de această dată.

Orbita terestră

Programată inițial pentru lansare în 15 februarie, misiunea Crew-12, adică Jessica Meir (NASA), Jack Hathaway (NASA), Sophie Adenot (ESA) și Andrei Fediaiev (Roscosmos) a fost devansată pentru 11 februarie, datorită întoarcerii premature pe Pământ a misiunii Crew-11; însă NASA a precizat că dacă Artemis II (Reid Wiseman, Victor Glover, Christina Koch și Jeremy Hansen) va fi lansată 09 februarie, atunci Crew-12 va trebui să aștepte până echipajul Artemis II revine pe Pământ, adică lansarea Crew-12 nu va avea loc mai devreme de 19 februarie. Dacă Artemis II va încerca să fie lansată în 09 februarie, dar lansarea se amână în timpul numărătorii inverse, atunci Crew-12 va fi lansată în 13 februarie. Pe scurt, NASA a precizat că nu va lansa Crew-12 dacă echipajul Artemis II se află în zbor, iar Artemis II are prioritate.

Vineri, 23 ianuarie, capsula Dragon (C211 cargo), parte a misiunii CRS-33, și-a pornit propulsoarele principale pentru 26 de minute și 11 secunde (1571 secunde), pentru a efectua o nouă corecție a orbitei stației spațiale (a 6-a și ultima astfel de manevră din misiunea CRS-33), reușind cu această ocazie să ridice Stația Spațială Internațională până la 429 km altitudine, cea mai mare altitudine atinsă vreodată de avanpostul orbital.

Capsula Shenzhou-20, avariată în urma unui impact cu un deșeu orbital de mici dimensiuni a revenit în 19 ianuarie pe Pământ, fără echipaj, în jurul orei 01:00 UTC, în regiunea autonomă Mongolia Interioară, conform planului. Avaria Shenzhou-20 a făcut ca Shenzhou-21 să fie lansată mult mai devreme, pentru ca echipajul de la bordul stației spațiale Tiangong să poată fi evacuat în siguranță, dacă va fi nevoie.

SpaceX anunță că în următoarele săptămâni va oferi gratuit operatorilor de sateliți acces la noul său sistem denumit Stargaze, creat pentru a îmbunătăți siguranța operațiunilor orbitale și a evita eventuale coliziuni; Stargazer va colecta date de la peste 30000 de senzori, date care vor putea fi folosite pentru o mai bună coordonare a traficului spațial. SpaceX oferă deja efemeride pentru sateliții Starlink, updatate o dată pe oră.

Lansat în 27 septembrie 2014, satelitul militar rusesc Luch (40258), probabil un satelit dedicat misiunilor de tip SIGINT de pe orbita geostaționară, a fost observat în ultimii ani apropiindu-se suspect de unii sateliți comerciali: Intelsat 7, Intelsat 901, Intelsat 905. În octombrie 2025, satelitul a fost retras pe o orbită mai înaltă, destinată sateliților geostaționari inactivi. Începând din 29 ianuarie, satelitul a început să se rotească necontrolat, iar în 20 ianuarie, la ora 06:09:03 UTC, satelitul Luch s-a dezintegrat: evenimentul a fost surprins de compania elvețiană s2a systems; în prezent, acesta pare că este însoțit de mai multe fragmente. Cel mai probabil s-a încercat dezactivarea sa, la sfârșitul misiunii, însă ceva a mers prost i a dus la dezintegrarea sa (cel mai probabil neintenționată).

Blue Origin anunță planuri pentru o nouă megaconstelație, dedicată clienților business (spre deosebire de Amazon Leo, dedicată utilizatorilor casnici): denumită TeraWave, noua megaconstelație va permite viteze de până la 6 Tbps și va avea 5408 sateliți plasați pe orbită terestră joasă (LEO, 3 straturi, între 520-540 km) și medie (MEO, 5 straturi, între 8000-24200 km), cu posibilitatea de a comunica între ei și cu stațiile de la sol atât prin unde radio, cât și optic. Lansările sunt programate să înceapă la finalul anului viitor.

SpaceX a raportat aproximativ 300000 de manevre a sateliților Starlink pentru evitarea unor coliziuni pe orbită; în prezent sunt 9621 de sateliți Starlink pe orbita Pământului.

Și tot SpaceX a cerut aprobare de la Federal Communications Commission (FCC) pentru lansarea a 1 milion de sateliți pe orbită terestră joasă, în vederea construirii unui datacenter spațială, dedicat inteligenței artificiale. De asemenea, SpaceX ar putea fuziona cu compania xAI (controlată tot de Elon Musk) înainte de listarea la bursă, programată pentru acest an, în urma căreia SpaceX ar ajunge să fie evaluată la $1000 de miliarde (în prezent, SpaceX este evaluată la aproximativ $800 de miliarde, în timp ce xAI ar valora peste $200 de miliarde).

Compania americană Vast continuă asamblarea stației spațiale Haven-1, însă lansarea acesteia, care urma să aibă loc în acest an, a fost amânată pentru prima parte a anului viitor.

În 22 decembrie 2025, o rachetă niponă H3 urma să urce pe orbită satelitul Michibiki-5 (QZS-5), însă ceva s-a întâmplat cu treapta superioară a rachetei și satelitul nu a mai ajuns niciodată pe orbită. Lansarea a fost un eșec. Ce s-a întâmplat, mai exact? Satelitul s-a desprins și a căzut de pe treapta superioară, în timp ce motoarele acesteia erau active, imediat după separarea conului protector.

NASA și Axiom Space au convenit că următoare misiune cu astronauți privați spre Stația Spațială Internațională (Axiom Mission 5) va avea loc în ianuarie 2027 și va dura aproximativ 14 zile, însă deocamdată nu se cunoaște componența echipajului (Axiom va comunica ulterior pe cine a selectat pentru această misiune).

Capsula W-5 a companiei Varda Space a revenit cu bine pe Pământ în 29 ianuarie, ora 14:07 UTC, aterizând în poligonul Koonibba din Australia, după 9 săptămâni petrecute pe orbita terestră joasă. W-5 este prima capsulă dezvoltată intern de Varda Space, după ce misiunile precedente au folosit o capsulă dezvoltată de companie Rocket Lab. La bordul capsulei au fost desfășurate experimente științifice, finanțate prin programul Prometheus al Air Force Research Laboratory (AFRL).

Luna și spațiul cislunar

Blue Origin anunță suspendarea zborurilor turistice New Shepard pentru o perioadă de cel puțin 2 ani (deși este posibil ca suspendarea să fie definitivă, cu toate că Blue Origin deține câteva boostere New Shepard noi, încă nefolosite), după 38 de zboruri efectuate cu succes. Motivul suspendării este realocarea resurselor pentru accelerarea programului lunar cu echipaj uman.

Axiom Space continuă dezvoltarea costumelor de astronauți AxEMU (împreună cu Prada), care vor fi folosite în activitățile extravehiculare pe suprafața Lunii în cadrul misiunilor Artemis, însă astronauții care le-au testat nu par să fie foarte încântați de performanțele costumelor: deși recunosc că sunt mai flexibile decât vechile costume Apollo, sunt departe de a fi confortabile, în special în timpul activităților de lungă durată prevăzute de programul Artemis (semnificativ mai lungi decât activitățile extravehiculare de la bordul Stației Spațiale Internaționale).

Luni, 26 ianurie, Oman a devenit al 61-lea stat care a semnat Acordurile Artemis.

Roscosmos are planuri mărețe pentru explorarea Lunii în următorii ani: conform ultimelor declarații oficiale, Luna-26 va fi o sondă orbitală, programată pentru lansare în 2028; ea va fi urmată de două sonde care vor ateriza pe Lună, Luna-27А și Luna-27B, în 2029, respectiv 2030. O nouă sondă orbitală, Luna-29, va fi lansată în 2032, iar în 2034, Roscosmos vrea să trimită pe suprafața selenară Luna-28, care să aducă eșantioane de sol pe Pământ (cum s-a mai întâmplat în 1970 și 1976). Și doi ani mai târziu, în 2036, să trimită un rover (cum au mai făcut în 1972 și în 1973). Ultima dată când Rusia/URSS a reușit să trimită controlat o sondă pe suprafața selenară a fost în urmă cu jumătate de secol, în 1976 (misiunea Luna-24, care a adus pe Pământ 170 de grame de regolit lunar).

Blue Origin anunță că a testat cu succes un sistem propriu de andocare, denumit Blue Docking System (BDS), compatibil cu cerințele International Docking System Standard (IDSS), ceea ce înseamnă că vehiculele dotate cu BDS vor putea andoca la viitoarele vehicule și stații spațiale comerciale de pe orbita joasă a Pământului, dar și cu capsula Orion, în viitoare misiuni selenare cu echipaj; BDS va fi instalat la bordul landerului lunar Blue Moon MK2 (care se pregătește pentru lansare în 2029) și ulterior la bordul stației spațiale Blue Reef, stația spațială dezvoltată de Blue Origin.

Marți, 27 ianuarie, un avion WB-57 al NASA a efectuat o aterizare forțată pe pista 17R a aeroportului Ellington de lângă centrul spațial Johnson (Houston, TX), după o problemă cu trenul de aterizare. La finalul unei misiuni de rutină, avionul a survolat de mai multe ori pista, după care a decis să aterizeze fără trenul de aterizare coborât. Din fericire, echipajul este în afara oricărui pericol. WB-57 este un fost bombardier folosit între 1954 și 1985, însă în prezent 3 astfel de aeronave mai sunt folosite de NASA pentru zboruri la altitudine înaltă, de unde pot fi fotografiate și filmate rachetele lansate în spațiu (WB-57 poate atinge altitudini de 65000 de picioare, sau aproape 20 km). De exemplu, de fiecare dată când de la Texas era lansată o rachetă Starship, de la Ellington decola un WB-57, pentru a surprinde cadre unice, de la o altitudine inaccesibilă avioanelor obișnuite. Deși NASA deține 3 astfel de avioane WB-57, doar cel avariat marți era funcțional, restul fiind supuse în prezent unor revizii periodice. Cel mai devreme când unul din cele două avioane va putea fi folosit este 17 februarie, la finalul perioadei de revizie, ceea ce înseamnă că dacă NASA va dori să fotografieze lansarea SLS dintr-un avion WB-57, debutul misiunii Artemis II nu va avea loc mai devreme de 07 martie, începutul următoarei perioade favorabile.

Marte

Roverul Perseverance al NASA a realizat primele deplasări care au fost planificate de inteligență artificială. Derulată în 8 și 10 decembrie demonstrația a folosit inteligența artificială generativă pentru a crea puncte de referință pentru Perseverance, cu ajutorul companiei Anthropic, în ceea ce a devenit prima deplasare a unui rover, pe suprafața unei alte lumi, condusă de inteligența artificială. Inteligența artificială (Claude) a folosit aceleași imagini și date pe care le folosesc și inginerii de la JPL pentru a genera puncte de referință, locații fixe unde roverul preia un nou set de instrucțiuni, astfel încât Perseverance să poată naviga în siguranță terenul marțian.

NASA va trebuie să decidă în următoarele luni ce fel de sondă va trimite spre Marte în 2028, când se va deschide următoarea fereastră de oportunitate de a lansa noi sonde spre Marte (NASA nu are pregătită o sondă pentru fereastra din acest an): bugetul NASA prevede $700 de milioane, ceea ce este mai mult decât suficient pentru o sondă care să asigure telecomunicațiile necesare misiunilor marțiene existente și viitoare, estimată la aproximativ $500 de milioane; astfel, NASA ar putea include și un lander, o cameră pentru cartografierea solului sau alte instrumente științifice necesare în viitorul apropiat, având în vedere vârsta sondelor existente în prezent pe orbita marțiană.

Știri locale

Roverul european Rosalind Franklin, din cadrul misiunii europene ExoMars, urma să ajungă pe Marte folosind un lander rusesc. Pentru că între timp s-au întâmplat lucruri și ESA a renunțat să mai colaboreze cu Roscosmos, inclusiv în programul ExoMars, roverul avea nevoie de un alt lander pentru a ajunge pe suprafața marțiană, unul european, construit de Thales Alenia Space si Airbus, lander la care contribuie și Comoti - Romanian Research & Development Institute for Gas Turbines. Rosalind Franklin urmează să fie lansat în 2028.

Alte știri

În 22 ianuarie, a avut loc misiunea New Shepard NS-38, în care Alain Fernandez, Linda Edwards, Laura Stiles, Tim Drexler, Alberto Gutiérrez și Jim Hendren s-au îmbarcat la bordul capsulei New Shepard RSS First Step care a ajuns până la 105 km altitudine; inițial din echipaj trebuia să facă parte și Andrew Yaffe, dar acesta a fost înlocuit de Laura Stiles, din motive medicale; conform Blue Origin, până acum, capsula New Shepard a transportat 92 de persoane dincolo de linia Kármán.

Și tot Blue Origin a anunțat că în luna februarie va avea loc următorul zbor New Glenn (NG-3), pentru lansarea satelitului de telecomunicații BlueBird al companiei AST SpaceMobile, lansare pentru care se va refolosi treapta primară Never Tell Me The Odds, care a fost folosită în misiunea precedentă, NG-2, în care două sonde ale NASA au fost lansate spre Marte.

Compania americană RocketLab a anunțat în 21 ianuarie că în timpul unui test de presiune al treptei primare Neutron, acesta a cedat, fără a avaria structurile din zona de test; urmează să fie evaluat impactul acestui eveniment asupra debutului noii rachete Neutron, având în vedere că următoarea treaptă primată Neutron este deja în construcție (debut planificat deocamdată pentru finalul acestui an).

Sunita Williams s-a retras din grupul astronauților activi din data de 27 decembrie 2025, conform unui comunicat al NASA, după o carieră de 27 de ani. Pentru că în august 2025 s-a retras și Barry Wilmore, în acest moment NASA nu mai are în rândurile astronauților pe cineva antrenat să zboare în spațiu cu capsula Starliner. Următoarea misiune Starliner este programată pentru primăvara acestui an (Starliner-1), însă va fi o misiune cargo, fără echipaj, urmând ca NASA să decidă ulterior când va mai trimite astronauți la bordul Stației Spațiale Internaționale folosind capsula companiei Boeing.

După ce (i) Germania a anunțat că alocă 35 de miliarde de euro pentru activități spațiale militare și după ce (ii) Thales, Airbus și Leonardo au anunțat că vor înființa un conglomerat european format din diviziile spațiale ale celor trei companii europene, Rheinmetall și compania germană OHB anunță că vor lansa o ofertă guvernului german pentru dezvoltarea unei constelații de sateliți militari, similară constelația Starshield, dezvoltată de SpaceX pentru guvernul american.

National Reconnaissance Office (NRO) a declasificat recent existența sateliților JUMPSEAT (a recunoscut public, pentru prima dată, existența lor); un număr de 8 sateliți JUMPSEAT au fost lansați între 1971 și 1987 de la centrul spațial Vandenberg și folosiți până în 2006, pe orbită eliptică (Highly Elliptical Orbit, —HEO sau Molniya) pentru misiuni de tip SIGINT, în cadrul programului EARPOP. Cel mai probabil, lansările JUMPSEAT 1,2,3,4 și 8 au avut loc în 21 martie 1971, 16 februarie 1972, 21 martie 1973, 10 martie 1975 și respectiv 12 februarie 1987, însă, conform lui Jonathan McDowell, lansările JUMPSEAT 5,6 și 7 sunt intercalate cu un alt program secret, QUASAR și deocamdată este greu să discernem care lansări fac parte din JUMPSEAT și care din QUASAR.

O nouă lansare a rachetei Spectrum (dezvoltată de compania germană Isar Aerospace), programată pentru finalul lunii ianuarie (misiunea Onward and Upward de la centrul spațial norvegian Andøya), a fost amânată pentru 19 martie, în urma unei probleme cu o valvă, problemă detectată în timpul pregătirilor de pe rampa de lansare.

Newsletterul Buletinul Cosmic apare de fiecare dată când avem pe cer Lună Plină sau Lună Nouă; realizat cu ajutorul Emacs, împreună cu Org Mode și Denote. Mai multe detalii și statistici despre toate zborurile orbitale, pot fi găsite pe site-ul www.parsec.ro.

2026-011: În 17 ianuarie, ora 04:18 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat, pe orbită terestră heliosincronă, misiunea NROL-105 (NRO Proliferated Architecture Mission) pentru National Reconnaissance Office —NRO; lansarea a avut loc de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg și s-a realizat cu boosterul B1100, care, după al 2-lea zbor, a revenit la sol, pe Landing Zone 4.

2026-F03: În 17 ianuarie, la ora 04:08, racheta Gushenxing-2 (Ceres-2, cu combustibil solid) debuta de la centrul spațial Jiuquan, pentru o misiune test spre orbita terestră joasă, însă se pare că lansarea a eșuat; ar fi al doilea eșec chinezesc în mai puțin de 24 de ore, după lansarea eșuată Changzheng-3B din ziua precedentă.

2026-F02: În 16 ianuarie, la ora 16:55 UTC, o rachetă Changzheng-3B a fost lansată de pe rampa LC2 a centrului spațial Xichang pentru a trimite pe orbită geostaționară de transfer satelitul militar Shijian-32, însă din cauza unei probleme cu treapta a treia a rachetei, lansarea a fost un eșec și satelitul a fost pierdut.

2026-010: În 15 ianuarie, la ora 20:10 UTC, o rachetă Gushenxing-1 (Ceres-1) a companiei Galactic Energy a lansat, pe orbită terestră joasă, 4 sateliți de telecomunicații Tianqi (37-40) pentru constelația Guodian Gaoke; lansarea a avut loc de pe platforma maritimă Dongfeng Hangtiangang din Marea Galbenă.

2026-009: În 15 ianuarie, la ora 04:01 UTC, o rachetă Changzheng-2C a lansat pe orbită terestră heliosincronă satelitul algerian de teledetecție Alsat-3A, de la centrul spațial Jiuquan; satelitul urmează să fie folosit pentru observații asupra suprafeței Pământului.

2026-008: În data de 14 ianuarie, ora 18:08 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (6.98), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 13-lea zbor al treptei primare B1085, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.

2026-007: O rachetă Changzheng-8A a lansat, în 13 ianuarie la ora 15:25 UTC, de pe rampa LC-1 a centru spațial Wenchang Commercial, pe orbită terestră joasă, 9 sateliți Guowang (misiunea WHWD-18, pentru megaconstelația SatNet).

2026-006: O rachetă Changzheng-6A a lansat, în 13 ianuarie la ora 14:16 UTC, pe orbită terestră joasă, retrogradă, satelitul militar Yaogan-50-01 pentru o misiune de observare a suprafeței Pământului, de pe rampa LA-9A a centrului spațial Taiyuan.

2026-005: În data de 12 ianuarie, ora 21:08 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (6.97), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 25-lea zbor al treptei primare B1078, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja Just Read The Instructions.

2026-F01: În 12 ianuarie, la ora 04:48 UTC, de pe rampa FLP a centrului spațial indian Satish Dhawan, o rachetă PSLV-DL urma să lanseze satelitul militar indian EOS-N1, împreună cu alți 15 sateliți de mici dimensiuni (pentru organizații din Brazilia, Thailanda, Nepal și Spania); datorită unei probleme cu treapta a 3-a (care și-a pierdut controlul, al 6 minute după lansare), sateliții nu au ajuns pe orbită; este al doilea eșec consecutiv pentru PSLV-DL, după lansarea eșuată din 18 mai 2025.

2026-004: În 11 ianuarie, la ora 13:44 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat, de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg, satelitul Pandora al NASA (pentru studiul atmosferei exoplanetelor), dar și alți 50 de sateliți de mici dimensiuni în misiunea Twilight, de tip rideshare, pe orbită terestră heliosincronă, aproximativ pe frontiera dintre zi și noapte a Pământului; pentru acest zbor, a fost folosită treapta superioară B1097 care, după al 5-lea zbor, a revenit pe Landing Zone 4.

2026-003: În data de 09 ianuarie, ora 21:41 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (6.96), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 29-lea zbor al treptei primare B1069, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.

2026-002: În data de 04 ianuarie, ora 06:48 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (6.88), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost primul zbor al noii treptei primare B1101, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja Just Read The Instructions.

2026-001: În 03 ianuarie, prima lansare a anului a fost cea a unei rachete Falcon 9, care a pus pe orbită terestră heliosincronă satelitul italian COSMO-SkyMed FM3 (CSG-3), ce urmează să fie folosit pentru observații asupra Pământului; lansarea a avut loc de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California la ora 02:09 UTC și SpaceX a folosit treapta primată B1081 aflată la cel de-al 21-lea zbor; după separarea de treapta secundară, B1081 a revenit la sol, pe Landing Zone 4.

Astronauți aflați pe orbită

La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 74:

• Serghei Kud-Svercikov, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-28, din 27.11.2025;

• Serghei Mikaiev, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-28, din 27.11.2025;

• Christopher Williams, SUA/NASA, Soiuz MS-28, din 27.11.2025.

La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:

• Zhang Lu, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025;

• Wu Fei, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025;

• Zhang Hongzhang, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025.

Imaginea ediției

Orbita terestră

Din 1957 și până în prezent, au fost lansați pe orbită un număr total de 24331 sateliți, din care astăzi sunt operaționali 14077; pe orbita Pământului sunt catalogate și urmărite un număr total de 66882 obiecte (sateliți activi și inactivi, trepte secundare ale rachetelor purtătoare, deșeuri rezultate în urma dezintegrării sateliților).

Misiunea Crew-11 s-a încheiat mai repede decât a fost planificat: pentru prima dată în istoria Stației Spațiale Internaționale, NASA a fost nevoită să evacueze un echipaj din cauza unor probleme medicale. Fiind vorba despre o problemă de natură medicală, NASA nu a precizat despre ce astronaut a fost vorba și nici nu a oferit detalii cu privire la problema medicală, dar a precizat că evacuarea nu s-a făcut în condiții de urgență. Cu toate acestea, o activitate extravehiculară programată pentru joi, 08 ianuarie, a fost anulată, după care NASA a decis ca echipajul Crew-11, format din Oleg Platonov, Mike Fincke, Zena Cardman și Kimiya Yui să revină pe Pământ. Dragon Crew-11 a ajuns în apele Oceanului Pacific în 15 ianuarie, ora 08:41 UTC, în largul coastei orașului San Diego.

Capsula spaniolă KID, care după lansare urma să fie supusă unui test de revenire prin atmosferă, a funcționat pentru scurt timp, în ciuda eșecului rachetei PSLV din 12 ianuarie. A 3-a treapta a rachetei PSLV și-a pierdut controlul înainte de a reuși să plaseze pe orbită sateliții aflați la bord, așa că aceștia au rămas atașați de vehicul și au revenit prin atmosfera Pământului, pe o traiectorie neplanificată și nedorită. Unul dintre sateliții care ar fi trebuit lansați a fost și un demonstrator (Kestrel Initial Demonstrator, KID) al unei viitoare capsule (Kestrel) dezvoltate de o companie spaniolă, Orbital Paradigm. KID a fost construită în mai puțin de 1 an, cu un buget mai mic de 1 milion de dolari și urmează ca o iterație viitoare să poată transporta începând cu 2030 aproximativ 120 de kilograme pe orbită, unde să rămână pentru 3 luni. În ciuda condițiilor dificile, cauzate de eșecul treptei superioare a rachetei PSLV, capsula a reușit să se desprindă de treapta defectă și spre surpriza Orbital Paradigm a reușit își activeze sistemele de la bord și chiar să transmită date timp de 190 de secunde.

China a cerut Uniunii Internaționale pentru Telecomunicații aprobare pentru a lansa 193428 de sateliți în 3660 de plane orbitale pe orbita terestră joasă și medie—cererile cu numărul CTC-1 (CHN2025-79441) și CTC-2 (CHN2025-79398). China a început deja să lanseze sateliți pentru două megaconstelații, Guowang și Qianfan, fiecare urmând să aibă peste 10000 sateliți. SpaceX a primit recent aprobare de la Comisia Federală pentru Comunicații a Statelor Unite (FCC) pentru a lansa încă 7500 de sateliți, rețeaua Starlink urmând să aibă în final aproximativ 42000 de sateliți (în prezent sunt aproape 9500 de sateliți Starlink pe orbită).

Satelitul militar spaniol SpainSat NG II, lansat în 24 octombrie de o rachetă Falcon 9 a fost avariat de ceea ce pare să fi fost un deșeu orbital de mici dimensiuni, în timp ce satelitul se îndrepta spre orbita sa nominală. Compania Hisdesat, care deține satelitul, a evaluat magnitudinea avariei și a decis că satelitul nu-și mai poate îndeplini misiunea pentru care a fost lansat; NG II a costat 2 miliarde de euro.

Luna și spațiul cislunar

Fără a oferi detalii tehnice, NASA și Departamentul de Energie al SUA anunță că vor colabora pentru a trimite un reactor nuclear pe Lună până în 2030, iar tehnologiile dezvoltate cu această ocazie vor fi folosite și pentru viitoare misiuni ale NASA pe Marte.

În 12 ianuarie, în cadrul unei ceremonii organizate la Lisabona, Portugalia (reprezentată de Helena Canhão, secretarul de stat pentru știință și inovare) a devenit al 60-lea stat semnatar al Acordurilor Artemis.

A doua rachetă Space Launch System (SLS) a fost mutată în cursul zilei de sâmbătă, 17 ianuarie, din hangarul în care a fost asamblată (Vehicle Assembly Building, —VAB) pe rampa de lansare LC-39B a centrului spațial Kennedy; NASA plănuiește că lansarea misiunii Artemis II să aibă loc nu mai devreme de 07 februarie, deși oportunitățile pentru lansare se întind pe durata a trei luni. În misiunea Artemis II, un echipaj din 4 persoane, Reid Wiseman (NASA), Victor Glover (NASA), Christina Koch (NASA) și Jeremy Hansen (CSA) vor da un ocol Lunii înainte să vină pe Pământ, pregătind aselenizarea care este programată pentru viitoarea misiune, Artemis III.

Marte

Între 29 decembrie și 16 ianuarie toate misiunile marțiene au fost trecute pe pilot automat, pentru că Marte s-a aflat de cealaltă parte a Soarelui și NASA a suspendat toate comunicațiile cu sondele de pe orbita sau de pe suprafața marțiană. Din păcate NASA nu a mai reușit să ia legătura cu sonda Mars Atmosphere and Volatile Evolution (MAVEN) înainte de începutul conjuncției (29 decembrie) și este foarte puțin probabil ca sonda să mai poată fi contactată de acum înainte. Ultima dată când MAVEN a comunicat cu Pământul a fost în 04 decembrie 2025.

În 06 ianuarie a avut loc a doua corecție a traiectoriei pentru una dintre cele două sonde Escape and Plasma Acceleration and Dynamics Explorers (ESCAPADE),aflate în drum spre Marte din 13 noiembrie 2025. O astfel de corecție, programată pentru începutul lui decembrie, a fost amânată pentru că a fost descoperită o tracțiune mai mică decât cea nominală. Acum problema pare că a fost rezolvată; cealaltă sondă a efectuat cu succes ambele manevre de corecție în luna decembrie, așa cum NASA planificase inițial. În luna noiembrie a acestui an, cele două sonde vor survola Pământul, după care vor fi trimise spre o traiectorie care să intercepteze planeta Marte în septembrie 2027.

Știri locale

Agenția Spațială Europeană (ESA) a evidențiat activitatea companiei românești ATD Aerospace RS SRL, care a testat în 2025 un motor de rachetă de 10 kN, de forță variabilă, cu combustibil hipergolic, răcit cu apă și care poate să fie pornit la nevoie; conform ESA, compania românească a mai testat în trecut motoare cu tracțiune mai mică, în cadrul programului Future Launchers Preparatory Programme (FLPP).

Alte știri

La scurt timp după lansarea reușită (dar recuperarea eșuată) din 23 decembrie 2025 a rachetei Changzheng-12A, China se pregătește să debuteze o nouă rachetă reutilizabilă, denumită… Changzheng-12B, care în 15-16 ianuarie a realizat deja un test static reușit pe o rampă de lansare a centrului spațial Jiuquan.

Compania europeană Maiaspace a fost aleasă de Eutelsat pentru o serie de lansări ale sateliților OneWeb, începând cu 2027. Pentru aceste misiuni, lansatorul Maia va fi echipat cu treapta superioară Colibri și va fi astfel capabil să plaseze 4 tone pe orbitele necesare pentru constelația OneWeb; primul zbor suborbital este așteptat să aibă loc în acest an, iar primul zbor orbital este programat pentru anul viitor.

Firelfy Aerospace anunță că următorul zbor (al 7-lea) va fi ultimul pentru actuala versiune a rachetei Alpha, care în 6 lansări a suferit 2 eșecuri. Alpha Block II urmează să aibă rezervoare mai mari (prima treapta se mărește de la 18.4 la 20.1 metri, a doua de la 6.0 la 6.3 metri), cu modificări în ceea ce privește structura rachetei, avionică, baterii și protecție termică. Obiectivele principale ale Firefly Aerospace sunt îmbunătățirea fiabilității, a producției și a capacităților de lansare rapidă.

Începând din a doua jumătate a acestui an, aeronavele companiei Lufthansa vor fi echipate cu terminale Starlink și clienții vor avea acces la internet gratuit în timpul zborului. Pânâ în 2029, toate aeronavele Lufthansa vor avea această tehnologie implementată.

În 13 ianuarie a avut loc la Paris a 5-a întâlnire la nivel înalt între conducerile agențiilor spațiale europene (ESA, reprezentată de directorul general Josef Aschbacher) și chineze (CNSA, reprezentată de administratorul Shan Zhongde); ultima astfel de întâlnire a avut loc acum aproape 10 ani, în 2017 la Shanghai. S-a discutat despre succesul unor misiuni spațiale comune (telescopul spațial Einstein, sonda Smile și instrumentul european Negative Ions at the Lunar Surface —NILS de la bordul sondei selenare Chang’e-6, dar și despre viitoare oportunități de colaborare.

Agenția Spațială Europeană (ESA) a amânat pentru primăvara acestui an primul salt al vehiculului Themis (înalt de 28 de metri), folosit pentru testarea unor tehnologii care vor permite în viitor recuperarea primei trepte a unui lansator european. Prototipul Themis a fost transportat la centrul spațial Esrange din Suedia încă din iunie, urmând ca primul zbor (mai degrabă un salt) să aibă loc în primele luni ale acestui an, însă din cauza condițiilor meteo nefavorabile de la Esrange, testul a fost amânat. După testul din Suedia, un alt test este programat să aibă loc în Guiana Franceză, unde se află un alt vehicul, denumit T3, care urmează să ajungă la o altitudine mai mare decât vehiculul din Suedia.

Compania niponă ispace a anunțat că va deschide o nouă filială în Arabia Saudită; ispace are deja filiale în Europa (Luxembourg) și Statele Unite (Denver). În 2027, landerul APEX 1.0 va transporta pe suprafața Lunii primul echipament românesc (construit de CDS Cluj-Napoca), parte a Mission 3, în colaborare cu ESA.

NASA va primi $24.438B pentru anul 2026 de la Congresul SUA, o creștere semnificativă față de $18.8B cât a oferit inițial Casa Albă. Vestea proastă este că misiunea Mars Sample Return este practic anulată (nebugetată în forma actuală, separată în mai multe componente trecute la diverse alte categorii de buget). Asta înseamnă că probele de sol marțian, adunate cu grijă de Perseverance, probe de sol care ar putea conține indicii cu privire la existența vieții pe Marte, nu vor ajunge prea curând în laboratoarele de pe Pământ. Un institut de cercetare din România (COMOTI) și o companie românească (GMV România) urmau să aibă contribuții semnificative la construirea brațului robotic (realizat de compania italiană Leonardo) care ar fi transferat probele de sol din Perseverance în landerul marțian, înainte ca acestea să fie lansate spre Pământ. Cel mai probabil, brațul robotic va fi până la urmă folosit de viitorul modul lunar Argonaut.

Deși nu are un lansator propriu, Turcia va investi într-o rampă de lansare amplasată în Somalia (având avantajul că este aproape de ecuator); proiectul este coordonat de Ministerul Industriei și Tehnologiei, împreună cu Agenția Spațială Turcă, în cadrul unei înțelegeri bilaterale cu Somalia. Complexul spațial este așteptat să devină activ la începutul anului viitor.

Filiala poloneză a companiei americane Redwire va livra două dispozitive de andocare IDSS (International Docking System Standard) pentru capsula Nyx a companiei europene Exploration Company (TEC). Astfel, viitoarele capsule Nyx vor putea andoca autonom la viitoarele stații spațiale dotate cu un dispozitiv compatibil, sau chiar cu Stația Spațială Internațională, dacă Nyx ajunge pe orbită înainte de 2031.

Newsletterul Buletinul Cosmic apare de fiecare dată când avem pe cer Lună Plină sau Lună Nouă; realizat cu ajutorul Emacs, împreună cu Org Mode și Denote. Mai multe detalii și statistici despre toate zborurile orbitale, pot fi găsite pe site-ul www.parsec.ro.

2025-315: În 30 decembrie, la ora 22:40 UTC, o rachetă Changzheng-7A a lansat doi sateliți Shijian-29 (A și B) pe orbită geosincronă de pe rampa LC-2 a centrului spațial Wenchang; a fost cea mai grea încărcătură pentru lansatorul Changzheng-7A.

2025-314: În 30 decembrie, la ora 04:12 UTC, o rachetă Changzheng-4B a lansat pe orbită terestră heliosincronă, de pe rampa SLS-2 a centrului spațial Jiuquan, satelitul militar Tianhui-7, folosit cel mai probabil pentru observații ale suprafeței Pământului.

2025-313: În 28 decembrie, la ora 13:18 UTC, o rachetă Soiuz-2.1b, cu o treaptă superioară Fregat-M, a lansat, de pe rampa 1S a centrului spațial Vostocinîi, o misiune de tip rideshare, plasând pe orbită terestră heliosincronă mai mulți sateliți de mici dimensiuni, majoritatea aparținând unor instituții rusești, dar și sateliți pentru Iran, Muntenegru, Kuweit și Belarus.

2025-312: O rachetă Changzheng-3B a lansat, în 26 decembrie, la ora 16:07 UTC, satelitul meteorologic Fengyun-4C, care a ajuns pe orbită geosincronă; lansarea a avut loc de pe rampa LC-2 a centrului spațial Xichang.

2025-311: În 25 decembrie, la ora 23:26 UTC, o rachetă Changzheng-8A a lansat, pe orbită terestră joasă, 9 sateliți Guowang (misiunea WHWD-17), de pe rampa LC-1 a centrului spațial Wenchang Commercial.

2025-310: O rachetă Soiuz-2.1a, cu o treaptă superioară Fregat-M, a lansat spre orbită terestră heliosincronă, în 25 decembrie, la ora 14:11 UTC, satelitul militar Obzor-R No.1 de pe rampa 43 a centrului spațial Plesețk.

2025-309: În 24 decembrie, la ora 03:25 UTC, rachetă indiană LVM3 a trimis pe orbită terestră joasă cea mai grea încărcătură a sa de până acum: satelitul de telecomunicații BlueBird-6 (BlueBird Bloc 2 FM1) al companiei AST SpaceMobile; a fost a 100-a lansare orbitală pentru agenția spațială indiană (ISRO) și a avut loc de pe rampa SLP a centrului spațial Satish Dhawan.

2025-308: În 23 decembrie, la ora 02:00 UTC, o rachetă Changzheng-12A a fost lansată, de la centrul spațial Jiuquan, cu scopul de a testa un sistem de recuperare al primei trepte, a doua rachetă chinezească, după Zhuque-3, care încearcă acest lucru; lansarea a fost una de succes, racheta reușind să plaseze pe orbită terestră joasă satelitul JSW-03, însă recuperarea primei trepte a eșuat. Deși pare o variantă a rachetei Changzheng-12 (care a debutat în 2024), Changzheng-12A este practic o rachetă complet nouă, care a debutat cu această ocazie; ambele trepte sunt alimentate cu metan: treapta primară este propulsată de 7 motoare Longyun-70, (spre deosebire de Changzheng-12, care folosește motoare YF-100K clasice, cu kerosen) și treapta secundară are un singur motor YF-209V (tot cu metan, spre deosebire de Changzheng-12, care folosește două motoare YF-115, cu kerosen). Changzheng-12A, o rachetă înaltă de 70.4 metri, cu un diametru al ambelor trepte de 3.8 metri și un diametru al conului protector al încărcăturii de 4.2 metri, este dezvoltată de stat, de Shanghai Academy of Spaceflight Technology —SAST, parte a China Aerospace Science and Technology Corporation —CASC).

2025-F09: În 22 decembrie, la ora 12:34 UTC, racheta sud-coreeană privată Hanbit-Nano, a companiei Innospace, a încercat să lanseze pe orbită 4 sateliți brazilieni și 1 satelit indian, în ceea ce a fost prima lansare comercială de la centrul spațial Alcântara din Brazilia (misiunea Spaceward); din păcate, în urma unei probleme a primei trepte, lansarea a eșuat și racheta, aflată în zborul său inaugural, s-a prăbușit în apropierea rampei de lansare, la câteva secunde după pornirea motoarelor.

2025-F08: În 22 decembrie, o rachetă H3 în configurația 22S (2 motoare LE-9 ale treptei secundare, 2 boostere auxiliare și con protector de mici dimensiuni) a lansat, de pe rampa Y2 a centrului spațial Tanegashima, satelitul de poziționare locală QZS-5 care urma să ajungă pe orbită geosincronă; din păcate, din cauza unei probleme cu treapta secundară, care nu a efectuat corect a doua manevră după separarea de prima treaptă, satelitul nu a mai ajuns pe orbita corectă și a revenit prin atmosferă la scurt timp după lansare (1-2 orbite).

2025-307: În 21 decembrie, la ora 06:36 UTC, de pe rampa LC-1B a centrului spațial Mahia din Noua Zeelenadă, compania americană Rocket Lab a lansat racheta Electron cu satelitul nipon QPS-SAR-15 (misiunea The Wisdom God Guides), care a ajuns cu bine pe orbită terestră joasă.

2025-306: În 20 decembrie, la ora 12:30 UTC, o rachetă Changzheng-5 a lansat, pe orbită geosincronă, satelitul militar TJS-23, de pe rampa LC-1 a centrului spațial Wenchang.

Astronauți aflați pe orbită

La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 74:

• Zena Cardman, SUA/NASA, Dragon Crew-11, din 02.08.2025;

• Michael Fincke, SUA/NASA, Dragon Crew-11, din 02.08.2025;

• Kimiya Yui, JPN/JAXA, Dragon Crew-11, din 02.08.2025;

• Oleg Platonov, RUS/Roscosmos, Dragon Crew-11, din 02.08.2025;

• Serghei Kud-Svercikov, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-28, din 27.11.2025;

• Serghei Mikaiev, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-28, din 27.11.2025;

• Christopher Williams, SUA/NASA, Soiuz MS-28, din 27.11.2025.

La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:

• Zhang Lu, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025;

• Wu Fei, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025;

• Zhang Hongzhang, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025.

Imaginea ediției

Orbita terestră

În 2025 au avut loc un total de 324 de tentative de lansări orbitale, un record absolut (recordul precedent a fost anul trecut, cu 259 de tentative), din care 315 lansări au fost reușite (de asemenea un nou record). Avem și câteva rachete care au debutat în 2025: New Glenn, Spectrum, HANBIT-NANO, Eris-1, Changzheng-12A și Zhuque-3. Așadar, din cele 324 de lansări din 2025, 9 au eșuat: 3 din China (Kuaizhou-1A, Zhuque-2E, Ceres-1) și câte 1 eșec din Australia (debutul Eris-1), Germania (debutul Spectrum și prima lansare orbitală de la centrul spațial Andøya din Norvegia), SUA (Firefly Alpha), India (PSLV-XL), Japonia (H3) și Coreea de Sud (debutul HANBIT-NANO și reactivarea rampei braziliene de la Alcântara). Nu am contabilizat în nici un fel lansările Starship pentru că și în acest an am avut doar lansări suborbitale.

Din 1957 și până în prezent, au fost lansați pe orbită un număr total de 24205 sateliți, din care astăzi sunt operaționali 13964; pe orbita Pământului sunt catalogate și urmărite un număr total de 66749 obiecte (sateliți activi și inactivi, trepte secundare ale rachetelor purtătoare, deșeuri rezultate în urma dezintegrării sateliților).

După 6 ani de când a fost detectată prima dată, scurgerea de aer din modulul rusesc Zvezda al Stației Spațiale Internaționale s-a oprit, conform Ars Tehnica, care citează surse din NASA. Scurgerea era cauzată de micro-fisuri care au apărut în zona care separă modulul Zvezda de portul de andocare cu navele Progress (motiv pentru care, în ultimii 5 ani, portul respectiv nu a mai fost folosit).

Pe parcursul anului 2026, SpaceX va coborî orbita sateliților Starlink, de la 550 km (cât este în prezent) până la 480 km, pentru o mai mare siguranță în operarea constelației. Datorită densității mai mari a atmosferei la 480 km, numărul de deșeuri este mai redus, ceea ce reduce semnificativ șansele de coliziune cu un satelit activ, iar în cazul unui satelit inactiv scade semnificativ durata până când satelitul revine necontrolat prin atmosferă.

În 29 decembrie 2025, capsula americană Dragon CRS-33, atașată modulului Harmony al Stației Spațiale Internaționale, și-a pornit cele două propulsoare Draco pentru 19 minute, ridicând altitudinea ISS cu câțiva kilometri. Este a 5-a manevră de acest fel și penultima planificată înainte ca misiunea CRS-33 să se încheie și capsula Dragon (C211, cargo) să revină pe Pământ (alte manevre pentru corecția orbitei ISS efectuate cu această capsulă au avut loc în 03 septembrie, 26 septembrie 14 octombrie și 07 noiembrie 2025). Lansarea următoarei nave rusești Progress (MS-33), cu care se face de obicei ajustarea orbitei Stației Spațiale Internaționale, a fost amânată până după finalizarea reparațiilor la rampa 31/6 de la Baikonur, avariată în urma lansării misiunii Soiuz MS-28 (cel mai probabil rampa va redeveni activă în primăvară).

Marte

După aproape 5 ani pe suprafața marțiană, roverul Perseverance a parcurs aproximativ 40 de kilometri și JPL crede că roțile roverului, dar și alte subsisteme, nu vor avea probleme în a funcționa cel puțin încă 60 de kilometri, deci probabil până în 2031 (conform unor date analizate recent de JPL). Celălalt rover marțian, Curiosity, se află pe Marte din 2012. În prezent, toate echipele NASA care operează misiuni marțiene iau o pauză: Marte este de partea cealaltă a Soarelui (față de Pământ), astfel încât comunicațiile dintre Pământ și sondele marțiene sunt temporar suspendate, iar misiunile sunt pe pilot automat. Situația va reveni la normal în 20 ianuarie.

Știri locale

Autoritatea Națională pentru Cercetare (ANCS) a anunțat în 24 decembrie că România și-a recâștigat dreptul de vot în cadrul ESA, reușind să achite “o parte semnificativă” din contribuția noastră financiară, obligație care ne revine ca stat membru al Agenției Spațiale Europene.

Autoritatea Națională pentru Cercetare (ANC) anunță achitarea unei părți semnificative a contribuției financiare a României către Agenția Spațială Europeană (ESA), în valoare de 160 de milioane de lei, măsură care permite recuperarea dreptului de vot al României în cadrul organizației. Această realizare marchează un moment important în consolidarea poziției României în domeniul cercetării spațiale și reflectă angajamentul statului român față de participarea activă în programele și proiectele europene de profil. Plata efectuată se înscrie în strategia pe termen lung a ANC de asigurare a unei prezențe sustenabile și responsabile în structurile internaționale de cercetare, având în vedere atât capacitatea mediului de cercetare național, cât și obiectivele strategice ale țării.

Alte știri

Agenția Spațială Europeană (ESA) confirmă că la finalul anului 2025 a avut loc un incident de securitate, în care câteva servere (din afara rețelei ESA) au fost accesate ilegal și datele acestora au ajuns la hackeri, însă specifică faptul că incidentul este unul izolat și că datele accesate nu sunt date clasificate.

Compania chineză Landspace (cea care a dezvoltat racheta Zhuque-3) se pregătește să devină o companie publică, listată la bursa din Shanghai (STAR Market), în urma căreia speră să adune 7.5 miliarde de yuani (aproximativ 1.1 miliarde de dolari). Compania dorește să folosească acești bani pentru continuarea dezvoltării rachetei Zhuque-3, dar și pentru un viitor lansator supergreu, cu un diametru de 10 metri. Următoarea lansare Zhuque-3 este așteptată în luna aprilie.

În 22 decembrie, după 12 ani în care a condus United Launch Alliance (ULA), Tory Bruno a anunțat că demisionează și se desparte astfel de ULA, iar după 3 zile, a anunțat că a fost angajat de Blue Origin pentru a conduce nou-înființatul National Security Group, aflat directa coordonare a lui Dave Limp, CEO al Blue Origin.

Un fragment din bolidul observat deasupra Moscovei în 27 octombrie a fost oficial catalogat ca fiind un meteorit și a fost denumit Okulovka; masa totală care a fost recuperată în urma acestui bolid este de 528 de grame.

Compania Rocket Lab anunță că a primit un contract în valoare de $816 milioane pentru a proiecta și construi 18 sateliți pentru programul Tracking Layer Tranche 3 (TRKT3) al US Space Development Agency. Sateliții, dezvoltați pornind de la platforma Phoenix a Rocket Lab, vor face parte dintr-o constelație care va oferi informații privind lansările de rachete balistice, inclusiv sisteme hipersonice. Contractul este o continuare a unui contract precedent, de $515 milioane, pentru alți 18 sateliți din programul Transport Layer-Beta Tranche 2 al aceleiași US Space Development Agency pentru asigurarea de comunicații satelitare sigure pentru agențiile de securitate din SUA.

Sâmbătă, 20 decembrie, la ora 14:15 UTC, capsula New Shepard “RSS Karman Line“ a lansat în spațiu (dincolo de linia Kármán, pe o traiectorie suborbitală) echipajul misiunii NG-37, format din Michaela “Michi” Benthaus, Joey Hyde, Hans Koenigsmann, Neal Milch, Adonis Pouroulis și Jason Stansell. Lansarea a fost inițial programată pentru joi, 18 decembrie, însă atunci a fost anulată din cauza unor probleme tehnice. Michaela “Michi” Benthaus este inginer în cadrul Agenției Spațiale Europene (ESA) și a devenit cu această ocazie prima persoană în cărucior cu rotile care ajunge în spațiu. Hans Koenigsmann este unul dintre primii angajați ai SpaceX, companie din care s-a retras în 2021; acum este implicat în Stoke Space, care dorește să construiască un lansator orbital reutilizabil, și Vast Aerospace, care plănuiește să lanseze anul viitor o stație spațială, Haven-1. Altitudinea maximă atinsă de capsula NG-37 a fost de 105.6 km, iar pasagerii s-au bucurat de aproximativ 3 minute de imponderabilitate, după care boosterul și capsula New Shepard au revenit cu bine la sol. NG-37 a fost a 16-a misiune cu echipaj la bord, care a lansat 86 de persoane în zboruri suborbitale, dincolo de linia Kármán.

Newsletterul Buletinul Cosmic apare de fiecare dată când avem pe cer Lună Plină sau Lună Nouă; realizat cu ajutorul Emacs, împreună cu Org Mode și Denote. Mai multe detalii și statistici despre toate zborurile orbitale, pot fi găsite pe site-ul www.parsec.ro.

2025-305: În 18 decembrie, la ora 05:03 UTC, o rachetă Electron a lansat pe orbită terestră joasă 4 sateliți DiskSat (misiunea Don’t Be Such a Square pentru Forțele Spațiale ale SUA, sau STP-S30), de pe rampa MARS LC-2 a centrului spațial de la Wallops, din Virginia; spre deosebire de majoritatea sateliților activi, aceștia au o formă de disc, ceea ce le oferă mai multe avantaje: formă compactă, mai ușor de lansat în misiuni de tip rideshare (diametru de 1 metru, grosime de 2.5 centimetri).

2025-304: În data 17 decembrie, ora 15:27 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 27 de sateliți Starlink (15.13), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 30-lea zbor al treptei primare B1063, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2025-303: În data de 17 decembrie, ora 13:42 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (6.99), de pe rampa LC-39A a centrului spațial Kennedy din Florida; a fost al 6-lea zbor al treptei primare B1094, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja Just Read The Instructions.

2025-302: În 17 decembrie, la ora 05:01 UTC, o rachetă Ariane 62 a lansat doi noi sateliți europeni Galileo (FM33 și FM34), de pe rampa ELA-4 a centrului spațial Kourou din Guiana Franceză.

2025-301: În 16 decembrie, la ora 08:28 UTC, o rachetă Atlas V 551 a lansat pe orbită terestră joasă, misiunea Amazon Leo LA-04 (27 de sateliți noi pentru fosta constelație Kuiper, în prezent redenumită Amazon Leo), de pe rampa SLC-41 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost a 5-a misiunea pentru Amazon Leo (Kuiper) lansată de o rachetă Atlas V, din 9 misiuni contractate de Amazon.

2025-300: O rachetă Changzheng-4B a lansat, în 16 decembrie la ora 03:17 UTC, pe orbită terestră joasă satelitul de observații SASMAC, de pe rampa LA-9 a centru spațial Taiyuan; este a 300-a lansare reușită din anul 2025 și prima dată când se atinge acest număr de lansări într-un an calendaristic.

2025-299: În data de 15 decembrie, ora 05:25 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (6.82), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 9-lea zbor al treptei primare B1092, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.

2025-298: În data 14 decembrie, ora 05:49 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 27 de sateliți Starlink (15.12), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 9-lea zbor al treptei primare B1093, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2025-297: O rachetă Electron a lansat, în 14 decembrie la ora 03:09 UTC, pe orbită terestră heliosincronă, satelitul nipon RAISE-4 (misiunea RAISE and Shine pentru agenția spațială japoneză JAXA), de pe rampa LC-1B a centrului spațial Mahia din Noua Zeelandă.

2025-296: În 13 decembrie, la ora 01:08 UTC, o rachetă Kuaizhou-11 a companiei ExPace a lansat pe orbită terestră joasă polară satelitul Dier-5 al companiei AZSpace, de pe rampa LC43/95 a centrului spațial Jiuquan.

2025-295: O rachetă Changzheng-12 a lansat, în 11 decembrie la ora 23:00 UTC, pe orbită terestră joasă 9 sateliți Guowang (misiunea WHWD-16), de pe rampa LC2 a centru spațial Wenchang Commercial.

2025-294: În data de 11 decembrie, ora 22:01 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (6.90), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 16-lea zbor al treptei primare B1083, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja Just Read The Instructions.

2025-293: În data 10 decembrie, ora 11:40 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 27 de sateliți Starlink (15.11), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 18-lea zbor al treptei primare B1082, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2025-292: O rachetă Lijian-1 (Kinetica-1) a companiei CAS Space a lansat, în 10 decembrie la ora 04:03 UTC, mai mulți sateliți de mici dimensiuni (pentru China, Emiratele Arabe Unite, Egipt și Nepal), pe orbită terestră heliosincronă, de pe rampa LC130 a centrului spațial Jiuquan.

2025-291: O rachetă Falcon 9 a lansat, în 09 decembrie la ora 19:16 UTC, pe orbită terestră joasă misiunea NROL-77 (USA-590) pentru National Reconnaissance Office (NRO), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral; a fost al 4-lea zbor al treptei primare B1096, care după separarea de treapta secundară a revenit la sol, pe Landing Zone 2.

2025-290: O rachetă Changzheng-3B a lansat, în 09 decembrie la ora 15:08 UTC, spre orbită de transfer geostaționar satelitul militar de telecomunicații TJS 22, de pe rampa LC2 a centrului spațial Xichang.

2025-289: În 09 decembrie, la ora 03:41 UTC, o rachetă Changzheng-4B a lansat pe orbită terestră heliosincronă satelitul Yaogan 47, de pe rampa SLS-2 a centrului spațial Jiuquan.

2025-288: În data de 08 decembrie, ora 22:26 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (6.92), de pe rampa LC-39A a centrului spațial Kennedy din Florida; a fost al 32-lea zbor al treptei primare B1067, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.

2025-287: În 08 decembrie, la ora 22:11 UTC, o rachetă Changzheng-6A a lansat pe orbită terestră joasă 5 sateliți Guowang (misiunea WHWD-15), de pe rampa LA-9A a centrului spațial Taiyuan.

2025-286: În data 07 decembrie, ora 17:58 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 28 de sateliți Starlink (11.15), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 12-lea zbor al treptei primare B1088, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2025-285: În 06 decembrie, la ora 07:53 UTC, o rachetă Changzheng-8A a lansat pe orbită terestră joasă, 9 sateliți Guowang (misiunea WHWD 14), de pe rampa LC1 a centru spațial Wenchang Commercial.

2025-284: O rachetă Kuaizhou-1A a companiei ExPace, a lansat, în 05 decembrie la ora 09:00 UTC, pe orbită terestră heliosincronă, doi sateliți Jiaotong-VDES (A și B), de pe rampa LC43/95 a centrului spațial Jiuquan.

2025-283: În data 04 decembrie, ora 20:42 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 28 de sateliți Starlink (11.25), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 4-lea zbor al treptei primare B1097, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

Astronauți aflați pe orbită

La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 74:

• Zena Cardman, SUA/NASA, Dragon Crew-11, din 02.08.2025;

• Michael Fincke, SUA/NASA, Dragon Crew-11, din 02.08.2025;

• Kimiya Yui, JPN/JAXA, Dragon Crew-11, din 02.08.2025;

• Oleg Platonov, RUS/Roscosmos, Dragon Crew-11, din 02.08.2025;

• Serghei Kud-Svercikov, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-28, din 27.11.2025;

• Serghei Mikaiev, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-28, din 27.11.2025;

• Christopher Williams, SUA/NASA, Soiuz MS-28, din 27.11.2025.

La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:

• Zhang Lu, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025;

• Wu Fei, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025;

• Zhang Hongzhang, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025.

Imaginea ediției

Orbita terestră

Din 1957 și până în prezent, au fost lansați pe orbită un număr total de 23842 sateliți, din care astăzi sunt operaționali 13670; pe orbita Pământului sunt catalogate și urmărite un număr total de 66373 obiecte (sateliți activi și inactivi, trepte secundare ale rachetelor purtătoare, deșeuri rezultate în urma dezintegrării sateliților).

SpaceX a anunțat că satelitul Starlink-35956, lansat în 23 noiembrie (INTLDES 2025-271, 66629), a suferit o “anomalie”: au fost pierdute comunicațiile (satelitul nu mai poate fi controlat), a fost observată o modificare a orbitei satelitului, scurgeri de combustibil și generarea unor fragmente asociate cu acesta. În momentul “anomaliei” (probabil 18 decembrie, ora 01:40 UTC), Starlink-35956 s-a aflat la 418 km altitudine și SpaceX se așteaptă să reintre necontrolat în atmosferă în următoarele săptămâni. Numărul de fragmente este mic (dar nu avem o valoarea exactă) și SpaceX susține că acestea nu sunt un pericol pentru Stația Spațială Internațională (aflată la 416x420 km altitudine).

În ziua în care NASA sărbătorea 60 de ani de la primul rendezvous orbital (misiunile Gemini VI și Gemini VII), compania americană Impulse Space a anunțat succesul primei misiuni comerciale în care s-a încercat un rendezvous automat, între doi sateliți autonomi. Misiunea s-a numit Remora și a implicat un satelit al companiei Impulse Space, Mira-2 (lansat în 12 ianuarie 2025), care s-a apropiat până la 1250 de metri de Mira-1, un alt satelit al Impulse Space (lansat în 11 noiembrie 2023). Sistemul implicat în succesul misiunii Remora a fost furnizat de compania Starfish și este unul cât se poate de simplu: o cameră și un software care rula la bordul Mira-2. Impulse Space speră ca în viitor acest sistem să fie folosit de viitori clienți, în misiuni de andocare orbitală autonomă.

În 12 decembrie, la ora 06:42:04 UTC, la 560 km altitudine, un satelit chinezesc (ID 67001)—din cei 9 lansați de racheta Lijian-1 (Kinetica-1) în 10 decembrie, la ora 04:00:00—a trecut foarte aproape (~200 de metri) de satelitul Starlink-6079 (ID 56120, lansat în 29 martie 2023).

În 09 decembrie, Zhang Lu și Wu Fei au efectuat prima activitate extravehiculară a misiunii Shenzhou, în care au inspectat hubloul avariat al capsulei Shenzhou-20 și au instalat o protecție suplimentară pentru a apăra structura stației spațiale de viitoare impacturi cu micrometeoroizi și au înlocuit componente ale sistemului de climatizare. Începută la ora 0228 UTC, activitatea extravehiculară s-a încheiat după mai mult de 8 ore, la ora 1042 UTC; cei doi taikonauți au fost echipați cu costume noi, livrate spre stația spațială chineză Tiangong în luna iulie, la bordul navei cargo Tianzhou-9.

Dimitri Bakanov, directorul general al Roscosmos, a declarat, în urma unei vizite la New Delhi, că viitoarele stații spațiale ruse și indiene (Russian Orbital Segment —ROS, respectiv Bharatiya Antariksh Station —BAS) se vor afla în același plan orbital, adică 51.6 grade. India a declarat recent că intenționează să lanseze primul modul BAS în 2028 (BAS-01), urmând ca asamblarea noii stații spațiale să dureze 7 ani, timp în care vor fi lansate încă alte 4 module. Asta înseamnă că Rusia a abandonat ideea de a contrui o stație spațială nouă, pe orbită polară, și că va folosi modulele rusești din actuala Stație Spațială Internațională, la care va andoca NEM, după ce restul ISS va reintra distructiv prin atmosfera Pământului.

Capsula Soiuz MS-27 s-a decuplat de modulul Prichal al Stației Spațiale Internaționale marți, 09 decembrie, la ora 01:41 UTC, pentru a-i aduce înapoi pe Pământ pe Serghei Rîjikov, Alexei Zubrițki și Jonny Kim. Manevra orbitală de frânare a fost efectuată de propulsorul principal al capsulei la ora 04:09 UTC (după depărtarea corespunzătoare de ISS), iar aterizarea în stepele din Kazahstan a avut loc la ora 05:03 UTC, la câțiva kilometri de zona planificată, din cauza vântului puternic. Ieșirea echipajului din capsulă a durat mai mult decât de obicei și Alexei Zubrițki (care nu a fost văzut public după ce a fost extras din capsulă) a fost transportat direct la cortul medical, fără să participe la obișnuita aclimatizare din vecinătatea capsulei. Nici Jonny Kim nu s-a simțit prea bine din cauza unei probleme cu egalizarea presiunii în ureche, însă pare să fie o problemă minoră pentru astronautul american.

Satelitul Shijian-21, lansat în octombrie 2021, a fost folosit pentru a remorca satelitul inactiv Beidou-2 pe o orbită destinată sateliților retrași, dincolo de orbita geostaționară populată de sateliții activi, după care s-a întors în orbita geostaționară. Ulterior, satelitul Shijian-25, lansat în ianuarie 2025, a andocat cu Shijian-21 la finalul lunii iunie sau începutul lunii iulie, iar cei doi sateliți au rămas cuplați până la începutul lunii decembrie, când pare că s-au îndepărtat unul față de celălalt. China nu a oferit nici un fel de informații despre activitatea celor doi sateliți, toate informațiile le avem de la observații independente, realizate de entități guvernamentale sau comerciale americane.

Luna și spațiul cislunar

Yutu-2 este un rover care a ajuns pe fața îndepărtată a Lunii în 03 ianuarie 2019, parte a misiunii Chang’e-4 (lansarea a avut loc în 07 decembrie 2018, cu o rachetă Changzheng-3B). La aproape 7 ani după ce a ajuns pe Lună, în craterul Von Kármán, Yutu-2 este încă activ—și se deplasează câțiva metri în fiecare zi lunară. Recent, CNSA a publicat noi imagini transmise de echipamentele de la bordul roverului, când acesta se afla la 1004 de metri de landerul Chang’e-4, după ce a parcurs nu mai puțin de 1064 de metri pe suprafața selenară.

Marte

Începând cu 06 decembrie, NASA a pierdut legătura radio cu sonda MAVEN. Lansată în noiembrie 2013, MAVEN (Mars Atmosphere and Volatile EvolutioN) a intrat pe orbita lui Marte în septembrie 2014 cu misiunea de a studia atmosfera și ionosfera marțiană. După ce sonda a revenit de pe partea opusă a planetei rotindu-se necontrolat, ceea ce nu este deloc un semn bun; mai mult, analizând orbita sondei, NASA crede că aceasta s-a schimbat, neplanificat. Este puțin probabil ca NASA să mai restabilească vreodată contactul cu MAVEN pentru că deja se caută soluții ca cele două rovere de pe suprafața planetei Marte să poată comunica în continuare regulat cu Pământul (MAVEN era folosită și ca releu de comunicații pentru Curiosity și Perseverance, împreună cu MRO, Mars Odyssey și sonda europeană TGO).

Spațiul interplanetar și interstelar

Telescopul spațial european XMM-Newton a capturat o imagine cu cometa interstelară 3I/ATLAS obținută în spectrul de raze X; expunerea a fost de aproximativ 20 de ore, în timp ce cometa se afla la 282-285 milioane de kilometri distanță de telescop (03 decembrie); observația a fost realizată cu camera (EPIC)-pn (European Photon Imaging Camera). 3I/ATLAS este vizibilă în domeniul razelor X pentru că moleculele de gaz care sunt expulzate de la suprafața cometei (apă, dioxid de carbon, monoxid de carbon) interacționează cu vântul solar, producând raze X. În 19 decembrie, la ora 04:00 UTC, cometa interstelară 3I/ATLAS s-a aflat la cea mai mică distanță de Pământ: 270 milioane de kilometri.

Telescopul spațial James Webb a observat cea mai timpurie supernovă de până acum (GRB 250314A), situată la doar 730 de milioane de ani după Big-Bang; precedentul record a fost stabilit tot de telescopul James Webb, însă era vorba despre o supernovă observată la 1.8 miliarde de ani după Big-Bang. Rezultatele observațiilor au fost publicate recent în Astronomy & Astrophysics.

În 04 noiembrie, sonda Jupiter Icy Moons Explorer (JUICE), aflată în drum spre Jupiter, s-a aflat la cea mai mică distanță de cometa interstelară 3I/ATLAS (66 milioane kilometri), iar două zile mai târziu camera folosită pentru navigare (NavCam) pentru a surprinde câteva cadre cu obiectul interstelar. Și restul echipamentelor științifice de la bord au observat cometa, inclusiv o cameră de înaltă rezoluție (JANUS, MAJIS, UVS, SWI, PEP), însă datele nu pot fi descărcate decât la finalul lunii februarie: până atunci, pentru că este prea apropiată de Soare, sonda folosește antena principală ca un scut termic și nu poate transmite cantități mari de date spre Pământ. Însă cei de la ESA nu au avut răbdare și au descărcat o singură imagine, cea înregistrată de NavCam.

Cometa interstelară 3I/ATLAS, a fost observată recent și de telescopul spațial Hubble în 30 noiembrie, de la 266 milioane de kilometri distanță, folosind instrumentul Wide Field Camera 3.

Știri locale

Aflăm de la Mădălina Cocea că o nouă metodă matematică pentru caracterizare a deșeurilor orbitale rezultate în urma unei dezintegrări spontane a fost dezvoltată Tudor Vartolomei (Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iași) și Prof. Alessandra Celletti de la Universitatea Roma Tor Vergata. Metoda a fost validată folosind analizând fragmentele generate de satelitul SATCOM-3 (lansat în 1979, dezintegrat pe GEO) și treapta superioară ATLAS 5 Centaur a rachetei Atlas V care a lansat în 2018 satelitul meteorologic GOES-18 și care s-a dezintegrat în septembrie anul trecut. Studiul a fost publica în Nature Scientific Reports.

Agenția Spațială Europeană (ESA) face o listă cu companiile private din România care contribuie activ la Ariane 6, cea mai puternică rachetă europeană construită vreodată:

• ICPE (București) a furnizat componente pentru motorul Vulcain-2.1;

• Sonovision (Iași) a furnizat elemente pentru cablajul electric al rachetei;

• Sonaca (Cluj) diverse componente esențiale pentru Ariane 6;

• TTTech (București) asigură firmware-ul pentru chipurile din Ariane 6 și validarea acestora;

• Emsil Techtrans (Cluj-Napoca) a contribuit la platforma folosită pentru montarea celor două boostere auxiliare;

• Gonzales Mecanica de Precizie (Prahova) a realizat platforma mobilă de unde se montează conurile protectoare ale încărcăturii utile;

• Aerostar (Bacău) furnizează pentru Arianegroup componente necesare în toate cele trei trepte ale rachetei Ariane 6.

Alte știri

NASA a anunțat componența echipajului Crew-12, programat pentru lansarea spre Stația Spațială Internațională în 15 februarie 2026 (adică, dacă totul merge bine, după lansarea misiunii Artemis-II). Crew-12 va fi compus din astronauții americani Jessica Meir și Jack Hathaway, împreună cu Sophie Adenot (ESA) și Andrey Fediaev (Roscosmos).

Isar Aerospace a anunțat în 17 decembrie că a executat cu succes un test static al treptei superioare a rachetei Spectrum, la centrul spațial Andøya din Norvegia, însă nu a comunicat detalii cu privire la data următorului zbor.

Casa Albă a publicat un ordin executiv, denumit Ensuring American Space Superiority, prin care se subliniază prioritățile administrației americane cu privire la activitățile spațiale civile: aselenizarea în 2028, un avanpost lunar până în 2030 (nu este sigur dacă la suprafață sau pe orbita Lunii), reactoare nucleare pe Lună, renunțarea la Stația Spațială Internațională în 2030 și desființarea National Space Council, structură reactivată în 2021 de administrația precedentă.

La Baikonur au început reparațiile rampei 31/6, avariată în urma celei mai recente lansări Soyuz-2. Conform Katyei Pavlushchenko, 18 camioane de mare tonaj au transportat piesele necesare și 130 de angajați Roscosmos lucrează în două schimburi pentru a termina reparațiile până la finalul lunii februarie. În acest caz, misiunea Progress MS-33 va fi singura misiune spațială amânată din cauza avariei rampei 31/6.

După ce în 04 noiembrie a fost propus din nou pentru postul de administrator al NASA de către președintele SUA, Jared Isaacman a trecut fără emoții prin audierile din Senat și a fost confirmat în funcție cu 60 de voturi pentru și 30 împotrivă, după o procedură simplificată, devenind astfel al 15-lea administrator al agenției spațiale americane.

După un test static desfășurat în luna aprilie, motorul cu combustibil sold P160C a fost recent certificat pentru zbor. Dezvoltat de Avio și ArianeSpace, P160C va înlocui boosterele cu combustibil solid folosite în prezent de Ariane 6 (P120C) chiar începând de anul viitor, în primul zbor al rachetei europene în configurația cu 4 boostere suplimentare. În 2028, racheta Vega-C va folosi P160C ca booster principal, în zborul inaugural al variantei Block-II, pentru lansarea avionului spațial Space Rider.

Conform Bloomberg, anul viitor SpaceX (care în prezent este o companie privată) ar putea deveni companie publică și ar putea astfel să fie listată la bursă, într-un IPO estimat de la peste 30 de miliarde de dolari. Elon Musk neagă informațiile și declară că SpaceX nu va deveni companie publică decât după ce primii oameni vor ajunge pe Marte la bordul vehiculelor SpaceX.

Kyivstar va oferi pe teritoriul Ucrainei un serviciu de SMS satelitar, folosind megaconstelația Starlink, fiind prima companie care oferă astfel de servicii în Europa. În viitor, compania va oferi și servicii de comunicații prin voce și video direct prin sateliții Starlink, acolo unde infrastructura de la sol nu permite acest lucru.

Newsletterul Buletinul Cosmic apare de fiecare dată când avem pe cer Lună Plină sau Lună Nouă; realizat cu ajutorul Emacs, împreună cu Org Mode și Denote. Mai multe detalii și statistici despre toate zborurile orbitale, pot fi găsite pe site-ul www.parsec.ro.

2025-282: În 03 decembrie, la ora 04:08 UTC, o rachetă Zhuque-3 a debutat cu succes, lansând pe orbită terestră joasă treapta secundară (ale cărei motoare au fost repornite pe orbită); lansarea a avut loc de pe rampa LC96 a centrului spațial Jiuquan; din păcate, recuperarea primei trepte nu a reușit: deși racheta a ajuns aproape de zona desemnată recuperării (aflată la 390 km de rampa de lansare), treapta primară s-a dezintegrat în timpul manevrelor finale de frânare.

2025-281: În data de 02 decembrie, ora 22:18 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (6.95), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 25-lea zbor al treptei primare B1077, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.

2025-280: În data 02 decembrie, ora 02:10 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 28 de sateliți Starlink (15.10), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 20-lea zbor al treptei primare B1081, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2025-279: O rachetă Vega-C a lansat, în 01 decembrie la ora 17:21 UTC, pe orbită terestră heliosincronă, satelitul sud-coreean KOMPSAT-7 (Arirang-7), de pe rampa ELV a centru spațial Kourou din Guiana Franceză.

2025-278: În data de 01 decembrie, ora 07:44 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 28 de sateliți Starlink (6.86), de pe rampa LC-39A a centrului spațial Kennedy din Florida; a fost al 4-lea zbor al treptei primare B1095, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja Just Read The Instructions.

2025-277: În 30 decembrie, la ora 12:20 UTC, o rachetă Changzheng-7A a lansat spre orbită geostaționară satelitul militar Shijian-28, de pe rampa LC-201 a centrului spațial Wenchang.

2025-276: În 28 decembrie, la ora 18:44 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat pe orbită terestră heliosincronă misiunea de rideshare Transporter-15, de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg (140 de sateliți au ajuns pe orbită); a fost al 30-lea zbor al treptei primare B1071, care după lansare a fost recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2025-275: O rachetă Soyuz-2.1a a lansat, în 27 noiembrie la ora 09:27 UTC, capsula Soyuz MS-28 (avându-i la bord pe Serghei Kud-Sverchkov, Serghei Mikaiev și Christopher Williams), de pe rampa LC31/6 a centrului spațial Baikonur; capsula a andocat la Stația Spațială Internațională în aceeași zi, la ora 12:34 UTC.

2025-274: O rachetă sud-coreeană Nuri a lansat, în 26 noiembrie la ora 15:54 UTC, pe orbită terestră heliosincronă satelitul coreean CAS500 (împreună cu alți 12 sateliți de mai mici dimensiuni), de pe rampa LC-2 a centrului spațial Naro; a fost a 4-a lansare a unei rachete Nuri, de la debutul acesteia din 2021.

2025-273: O rachetă Angara-1.2 a lansat, în 25 noiembrie la ora 13:42 UTC, pe orbită terestră joasă, trei sateliți militari Strela-3M (22-24, sau Kosmos 2597-2599), de pe rampa 35/1 a cosmodromului Plesețk.

2025-272: O rachetă Changzheng-2F a lansat, în 25 noiembrie la ora 04:11 UTC, capsula Shenzhou 22, fără echipaj la bord, de pe rampa SLS-1 a centrului spațial Jiuquan; 3 ore și 39 de minute mai târziu, capsula andoca la modulul central Tianhe al stației spațiale chineze Tiangong, transportând provizii, echipamente și experimente pentru echipajul de la bord, dar, cel mai important lucru, asigurând că echipajul poate fi evacuat în siguranță, după ce capsula Shenzhou-20 a suferit o avarie în urma impactului cu un deșeu orbital.

2025-271: În data 23 noiembrie, ora 08:48 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 28 de sateliți Starlink (11.30), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost primul zbor al treptei primare B1100, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2025-270: În data de 22 noiembrie, ora 07:53 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (6.79), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 9-lea zbor al treptei primare B1090, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.

2025-269: O rachetă Changzheng-3B a lansat, în 21 noiembrie la ora 10:55 UTC, spre orbită de transfer geostaționar satelitul TJS-21, de pe rampa LC-2 a centru spațial Xichang.

2025-268: În data de 21 noiembrie, ora 03:39 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (6.78), de pe rampa LC-39A a centrului spațial Kennedy din Florida; a fost al 23-lea zbor al treptei primare B1080, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja Just Read The Instructions.

2025-267: În 20 noiembrie, la ora 12:43 UTC, o rachetă Electron a lansat pe orbită terestră joasă misiunea Follow My Speed (probabil pentru compania Black Sky), de pe rampa LC-1B a centrului spațial Mahia din Noua Zeelandă.

Astronauți aflați pe orbită

La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 73:

• Serghei Rîjikov, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-27, din 08.04.2025;

• Alexei Zubrițki, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-27, din 08.04.2025;

• Jonny Kim, SUA/NASA, Soiuz MS-27, din 08.04.2025;

• Zena Cardman, SUA/NASA, Dragon Crew-11, din 02.08.2025;

• Michael Fincke, SUA/NASA, Dragon Crew-11, din 02.08.2025;

• Kimiya Yui, JPN/JAXA, Dragon Crew-11, din 02.08.2025;

• Oleg Platonov, RUS/Roscosmos, Dragon Crew-11, din 02.08.2025.

La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:

• Zhang Lu, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025;

• Wu Fei, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025;

• Zhang Hongzhang, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025.

Imaginea ediției

Orbita terestră

Din 1957 și până în prezent, au fost lansați pe orbită un număr total de 23607 sateliți, din care astăzi sunt operaționali 13452; pe orbita Pământului sunt catalogate și urmărite un număr total de 66126 obiecte (sateliți activi și inactivi, trepte secundare ale rachetelor purtătoare, deșeuri rezultate în urma dezintegrării sateliților).

Niciodată nu au mai fost andocate 8 vehicule vizitatoare la Stația Spațială Internațională! Toate porturile de andocare active sunt în acest moment ocupate:

1. Harmony/IDA-2 → Dragon CRS-33, din 25.08.2025;

2. Harmony/IDA-3 → Dragon Crew-11, din 02.08.2025;

3. Harmony/CBM → HTV-X1, din 29.10.2025;

4. Unity/CBM → Cygnus NG-23, din 18.09.2025;

5. Prichal/SSVP → Soiuz MS-27, din 08.04.2025;

6. Rassvet/SSVP → Soiuz MS-28, din 27.11.2025;

7. Poisk/SSVP → Progress MS-31, din 05.07.2025;

8. Zvezda/SSVP → Progress MS-32, din 13.09.2025.

Pentru ca Soiuz-28 să poată andoca în siguranță în 27 noiembrie, brațul robotic al stației a trebuit să desprindă temporar nava cargo Cygnus NG-23 de modulul Unity, pentru a permite capsulei rusești să ajungă fără probleme la portul de andocare, așa cum se vede și în poza de mai jos (după care Cygnus NG-23 a fost cuplată la loc).

Compania Varda Space Industries operează în acest moment două capsule orbitale, simultan: W-4 (lansată în 23 iunie în misiunea Transporter-14) și W-5 (lansată în 28 noiembrie în misiunea Transporter-15). Aceste capsule, fără echipaj, pot rămâne pe orbită timp de câteva luni pentru a efectua diverse experimente care au nevoie de condițiile de imponderabilitate, după care revin pe Pământ; nu sunt refolosite, dar experimentele din interiorul acestora pot să fie recuperate de cercetători. Primele 3 astfel de capsule au fost construite de compania Rocket Lab (derivate din vehiculele de tip Pioneer dezvoltate de Rocket Lab), însă începând cu W-4, Varda le realizează în cadrul companiei.

Cosmonautul Oleg Artemiev urma să facă parte din echipajul SpaceX Crew-12, programat să fie lansat spre Stația Spațială Internațională în 15 februarie 2026, la bordul unei capsule Dragon, însă acesta a fost înlocuit cu Andrei Fediaev. Se pare că oleg Artemiev ar fi încercat să fotografieze niște elemente confidențiale, în timpul unor antrenamente efectuate la sediul SpaceX din Hawthorne (California). Oleg Artemiev este un cosmonaut experimentat, participând până acum la trei misiuni orbitale spre Stația Spațială Internațională, în echipajele Soyuz TMA-12M, Soyuz MS-08 și Soyuz MS-21.

În urma lansării capsulei Soiuz MS-22 din 27 noiembrie, rampa de lansare 31/6 a fost avariată: platforma aflată sub rachetă, de unde personalul pregătește racheta pentru lansare, s-a prăbușit în puțul de evacuare. Aceasta este singura rampă de la Baikonur care poate să fie folosită pentru lansarea rachetelor Soiuz-2, esențiale pentru buna funcționare a Stației Spațiale Internaționale. Soiuz-2 este racheta folosită atât pentru lansarea capsulelor cu echipaj Soiuz, cât și a navei cargo Progress. Iar Progress nu transportă doar provizii spre ISS, nava este folosită și pentru ajustarea altitudinii stației. Capsulele Cygnus și Dragon au mai fost folosite pentru teste privind ajustarea orbitei, dar Progress rămâne esențială. Următoarea lansare Progress (MS-33) era programată pentru 19 decembrie. În decembrie 2016, o navă Progress (MS-04) a ratat lansarea și nu a mai ajuns să andocheze la ISS, însă stația spațială avea suficiente rezerve de combustibil pentru ca activitatea să nu-i fie afectată semnificativ, până când, 3 luni mai târziu, a fost lansată o nouă navă Progress. Roscosmos spune că va repara “în scurt timp“ rampa de lansare avariată (deși estimările variază de la câteva luni până la 2 ani).

Lansată în 25 noiembrie, la ora 04:11 UTC, capsula Shenzhou-22 (fără echipaj la bord) a andocat la modulul central Tianhe al stației spațiale chineze Tiangong, la ora 07:50 UTC. Capsula nu este doar o barcă de salvare pentru echipajul aflat la bordul Tiangong: agenția spațială chineză a profitat de ocazie și a folosit acest zbor pentru a transporta diverse provizii, experimente și echipamente noi, printre care și instrumente cu care echipajul să încerce să repare avaria capsulei Shenzhou-20 (cauzată de impactul cu un deșeu orbital), dar și noi aripioare de pui pentru instalația cu care taikonauții pot pregăti barbeque la bordul stației spațiale. Echipajul care va fi lansat anul viitor spre stația spațială chineză Tiangong va fi Shenzhou-23 (nu există echipajul Shenzhou-22), iar Shenzhou-20 va reveni pe Pământ fără echipaj la bord.

Lansată în 27 noiembrie, ora 09:27 UTC, capsula Soiuz MS-28 (Gyrfalcon) a andocat la modulul Rassvet al Stației Spațiale Internaționale aproximativ 3 ore mai târziu, la 12:34 UTC; la bord s-au aflat astronauții Serghei Kud-Sverchkov (aflat la al doilea zbor spațial), Serghei Mikaiev și Christopher Williams (ambii aflați la primul zbor orbital).

Luna și spațiul cislunar

În 12 noiembrie, compania L3Harris (care a achiziționat în 2023 compania Aerojet Rocketdyne) a anunțat că a testat cu succes un al doilea motor RS-25 care urmează să fie folosit de o rachetă SLS în misiunea Artemis V. Motorul a funcționat timp de 500 de secunde. Dacă în primele 4 misiuni Artemis rachetele SLS vor folosi motoarele navetei spațiale, începând cu Artemis V, NASA va avea la dispoziție motoare noi, produse special pentru SLS, prin tehnici moderne care reduc cu 30% costurile (deși acest aspect este discutabil, având în vedere că motoarele navetelor erau refolosibile, în timp ce motoarele SLS sunt de unică folosință).

Compania norvegiano-britanică NAMMO va construi propulsorul principal al landerului lunar european Argonaut; propulsorul, denumit RELIANCE (Rocket Engine for Lunar and Interplanetary Anglo-Norwegian Commercial Exploitation), va dezvolta o forță de 6 kN și va fi o componentă esențială pentru aselenizarea landerului Argonaut, planificată pentru 2031. Nu este primul propulsor al companiei NAMMO care a fost instalat la bordul unui lander: Blue Ghost, landerul companiei Firefly Aerospace, a folosit un motor LEROS-4, dezvoltat tot de NAMMO.

Marte

Pe Marte, timpul se scurge mai repede decât pe Pământ, cu a 447-a milionime dintr-o secundă, conform unor calcule realizate de cercetători ai National Institute of Standards and Technology (NIST). Acest lucru are implicații mai largi, care sunt legate viitoarele ceasuri atomice marțiene, constelații pentru poziționare globală și viitoarele rețele de telecomunicații marțiene. Cauza este cadrul gravitațional în care se află planeta Marte, diferit de cel în care se află Pământul: orbita planetei Marte este mai excentrică, mai îndepărtată de Soare, iar influențele vecinilor Marte și Pământ asupra orbitei și a perioadei de rotație sunt mai puternice decât în cazul Pământului. Un articol pe această temă a fost publicat recent atât pe site-ul NIST (mai general), cât și în The Astronomical Journal (mai tehnic).

Spațiul interplanetar și interstelar

Astronomii indieni au descoperit 53 de noi quasari folosind observatorul Giant Meterwave Radio Telescope (GMRT), un ansamblu de 30 de antene parabolice în Pune, India. Ce este însă cu totul deosebit referitor la acești noi quasari este faptul că unii dintre ei expulzează niște jeturi imense, în care materia este accelerată până aproape de viteza luminii, jeturi care se întint pe o distanță de 7.2 milioane de ani-lumină (mai mult decât diametrul galaxiei noastre); rezultatele au fost publicate recent în The Astrophysical Journal.

Dacă primele studii asupra eșantioanelor de sol aduse de pe asteroidul Bennu de misiunea OSIRIS-REx au relevat existența apei, a carbonului și a câtorva molecule organice, iar următoarele au pus în evidență prezența aminoacizilor, formaldehidei și a celor cinci baze chimice din componența ADN-ului, adenina, guanina, citozina și uracilul, studii recente, conduse de Universitatea Tohoku din Japonia, au identificat prezența ribozei precum și a altor zaharuri, inclusiv licoză, xiloză, arabinoză, glucoză și galactoză.

Alte știri

Deși nu au fost lansate decât două rachete New Glenn, Blue Origin vorbește deja despre o viitoare iterație a lansatorului, care va debuta în 2027 și care va avea o treaptă primară cu 9 motoare BE-4 și va putea urca 70 de tone pe orbita terestră joasă sau 20 de tone spre Lună (performanțe care se apropie de SLS, dar cu o zecime din costuri și o treaptă primară reutilizabilă). La finalul comunicatului apare și un cuvânt-cheie, Golden Dome.

The next chapter in New Glenn’s roadmap is a new super-heavy class rocket. Named after the number of engines on each stage, New Glenn 9x4, is designed for a subset of missions requiring additional capacity and performance. The vehicle carries over 70 metric tons to low-Earth orbit, over 14 metric tons direct to geosynchronous orbit, and over 20 metric tons to trans-lunar injection. Additionally, the 9x4 vehicle will feature a larger 8.7-meter fairing.Both vehicles: 9x4 and our current variant, 7x2, will serve the market concurrently, giving customers more launch options for their missions, including mega-constellations, lunar and deep space exploration, and national security imperatives such as Golden Dome.

Booster 18, parte a primului vehicul Starship V3 care urma să zboare anul viitor și să debuteze astfel campania de testare a noii generații Starship, a suferit o “anomalie” pe standul de teste de la Massey, Texas, în timpul unei verificări a sistemului de alimentare cu combustibil și a rezistenței structurale a vehiculului (se pare că boosterul nu a trecut cu bine de teste și probabil acesta nu va mai putea fi folosit), în 21 noiembrie.

Între 26-27 noiembrie, la Bremen, în Germania, a avut loc întâlnirea interministerială a statelor membre ESA (și partenere), în urma căreia s-a decis bugetul pentru următorii 3 ani ai agenției, dar și principalele direcții; câteva aspecte:

• pentru următorii 3 ani, bugetul va fi de 22.3 miliarde euro (ușor peste suma solicitată inițial, 22.2 miliarde), o creștere semnificativă față de acum 3 ani (când a fost doar 16.9 miliarde euro) și cel mai mare buget din istoria ESA;

• NASA a confirmat că va sprijini misiunea ExoMars II, asigurând lansarea roverului european Rosalind Franklin spre Marte;

• dacă nu va mai fi nevoie în cadrul programului Artemis de modulele de serviciu europene (ESM) deja construite (sau aflate în diverse faze de asamblare), ESA le va găsi alte întrebuințări (contractul inițial a fost pentru 6 misiuni);

• similar, dacă NASA nu va mai finanța Mars Sample Return, sonda europeană Earth Return Orbiter, care urma să ajungă pe orbita lui Marte în 2032, va fi folosită pentru studii științifice, dar și ca releu de comunicații pentru misiunile de la suprafață;

• primul european care va participa într-un zbor spre Lună, în programul Artemis, va fi un german (probabil în misiunea Artemis IV); în următoarele misiuni Artemis vor zbura un francez și un italian (nu neapărat în această ordine);

• avionul orbital Space Rider va avea zborul inaugural în 2028; unele teste care urmau să aibă loc în acest an au fost amânate pentru primăvara anului viitor.

Dacă România, Suedia, și Marea Britanie sunt singurele state care și-au diminuat sumele cu care contribuie la Agenția Spațială Europeană, restul de 24 de state care contribuie la bugetul ESA și-au crescut contribuțiile; de exemplu, Estonia și-a crescut contribuția cu 132%, Germania cu 45.8%, Polonia cu 276%, Spania cu 101%, Canada cu 403% etc.

Germania și-a crescut contribuția la bugetul ESA de la €3.5 miliarde la aproape €5.1 miliarde, iar asta înseamnă 0.039% din PIB (mai puțin decât Franța, care alocă 0.041% din PIB; vă reamintesc că România alocă 0.007% din PIB). Mai mult decât atât, Germania va aloca €35 miliarde, până în 2030, pentru a-și dezvolta sectorul spațial militar. Ca termen de comparație, bugetul întregii Agenții Spațiale Europene (ESA), stabilit la finalul lunii noiembrie, este de €22 miliarde pentru următorii 3 ani. Cu alte cuvinte, în următorii ani, armata Germaniei va cheltui pentru activități spațiale mai mult decât toată Europa civilă la un loc. Ce vrea să facă armata germană cu €35 miliarde? Câteva exemple din documentul Space Safety and Security Strategy, publicat recent de guvernul german:

Protection and defence of space systems require new capabilities to conduct space operations, such as reusable spaceplanes, inspection and surveillance satellites, and on-board sensors for satellites to identify any attempts to approach and interfere. […] we are advocating the further development of the European Launcher Challenge so that, in the medium and long term, several competitive European heavy-lift launchers will ensure Europe’s independent access even to cis-lunar space. Together with the United Kingdom and Norway, we are establishing responsive space launch opportunities, for example at the spaceports in SaxaVord, Scotland, and Andøya, Norway, which will facilitate the rapid transport of payloads into space via microlaunchers.

Următoarea capsulă Starliner va zbura spre Stația Spațială Internațională în aprilie 2026, însă va fi doar un zbor cargo (misiunea Starliner-1), fără echipaj la bord. Dacă totul decurge bine în misiunea Starliner-1, atunci NASA ar mai putea solicita Boeing cel mult 3 zboruri Starliner cu echipaj spre Stația Spațială Internațională, până în 2030. În prezent, nici un astronaut nu se antrenează pentru a zbura la bordul capsulei Starliner.

În timp ce unele state europenele își reduc contribuțiile la Agenția Spațială Europeană (iar România efectiv refuză să-și achite contribuția anuală, pentru că probabil are alte priorități), Canada va contribui cu $528.5 milioane la programele ESA, adică o creștere de 10 (zece!) ori a sumei investite până acum. Astfel, Canada devine al 3-lea cel mai mare finanțator al ESA, după Franța și Germania, depășind Marea Britanie (dacă am făcut corect estimările).

Vineri, 21 noiembrie, Booster 18, parte a primului vehicul Starship V3 care urma să zboare anul viitor și să debuteze astfel campania de testare a noii generații Starship, a suferit o “anomalie” pe standul de teste de la Massey, Texas, în timpul unei verificări a sistemului de alimentare cu combustibil și a rezistenței structurale a vehiculului (se pare că boosterul nu a trecut cu bine de teste și probabil acesta nu va mai putea fi folosit). Îndrăznesc să spun că primul zbor Starship V3 se amână.

Deși nu au fost lansate decât două rachete New Glenn, Blue Origin vorbește deja despre o viitoare iterație a lansatorului (9x4), care va debuta în 2027 și care va avea o treaptă primară cu 9 (nouă!) motoare BE-4, o treaptă secundară cu 4 motoare BE-3U și va putea urca 70 de tone pe orbita terestră joasă sau 20 de tone spre Lună (performanțe care se apropie de SLS, dar cu o zecime din costuri și o treaptă primară reutilizabilă). Diametrul rachetei (și implicit al conului protector al încărcăturii) va ajunge la 8.7 metri, de la 7 cât are varianta actuală, denumită acum 7x2 (7 motoare BE-4, 2 motoare BE-3U). Cele două variante vor fi folosite în paralel, în funcție de nevoie. Blue Origin anunță și o creștere a performanței motoarelor BE-4 (de la 17.2 MN la 19.9 MN) și BE-3U (de la 1423 kN la 1779 kN).

Newsletterul Buletinul Cosmic apare de fiecare dată când avem pe cer Lună Plină sau Lună Nouă; realizat cu ajutorul Emacs, împreună cu Org Mode și Denote. Mai multe detalii și statistici despre toate zborurile orbitale, pot fi găsite pe site-ul www.parsec.ro.

2025-266: O rachetă Changzheng-2C a lansat, în 19 noiembrie la ora 04:01 UTC, pe orbită terestră joasă, trei sateliți Shijian-30, de pe rampa SLS-2 a centrului spațial Jiuquan.

2025-265: În data de 19 noiembrie, ora 00:12 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (6.94), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 12-lea zbor al treptei primare B1085, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.

2025-264: În 17 noiembrie, la ora 05:21 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat pe orbită terestră joasă satelitul Sentinel-6B (rezultat în urma unei colaborări dintre ESA și NASA pentru un program de observare al Pământului), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg; a fost al 3-lea zbor al treptei primare B1097, care, după separarea de treapta secundară, a revenit la sol pe Landing Zone 4; a fost al 500-lea zbor al unei trepte primare Falcon 9 recuperate.

2025-263: În data de 15 noiembrie, ora 06:44 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 28 de sateliți Starlink (6.85), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 24-lea zbor al treptei primare B1078, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja Just Read The Instructions.

2025-262: În data de 15 noiembrie, ora 03:08 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (6.89), de pe rampa LC-39A a centrului spațial Kennedy din Florida; a fost al 8-lea zbor al treptei primare B1092, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.

2025-261: O rachetă Atlas V 551 a lansat, în 14 noiembrie la ora 03:04 UTC, de pe rampa SLC-41 a centru spațial Cape Canaveral, satelitul de teleocmunicații Viasat-3 spre orbită geosincronă; a fost ultima lansare a unei rachete Atlas spre o orbită geostaționară. Lansare a fost amânată câteva zile, după o probleme cu o valvă aparținând treptei primare, valvă care a fost în cele din urmă înlocuită (racheta s-a întors în hangar pentru această operațiune).

2025-260: O rachetă New Glenn a lansat, în 13 noiembrie la ora 20:55 UTC, cele două sonde ale misiunii ESCAPADE pentru NASA, de pe rampa LC-36 a centrului spațial Cape Canaveral; după lansare, treapta primară GS1 SN002-1 “Never Tell Me The Odds” a revenit pe barja Jacklyn din Oceanul Atlantic.

2025-259: În data de 11 noiembrie, ora 03:21 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (6.87), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 3-lea zbor al treptei primare B1096, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja Just Read The Instructions.

2025-F07: În 10 noiembrie, ora 04:03 UTC, o rachetă Gushenxing-1 (Ceres-1) a fost lansată de pe rampa LC43/95 a centrului spațial Jiuquan, însă o problemă cu a 4-a treaptă a rachetei, care s-a oprit mai repede decât a fost programat, a dus la eșecul misiunii.

2025-258: În 10 noiembrie, ora 02:42 UTC, o rachetă Changzheng-12 a lansat, de pe rampa LC-2 a centrului spațial Wenchang Commercial, 9 sateliți Guowang pentru megaconstelația chineză WHWD.

2025-257: În data 09 noiembrie, ora 08:10 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (10.51), de pe rampa LC-39A a centrului spațial Kennedy Space Center din Florida; a fost al 28-lea zbor al treptei primare B1069, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfal of Gravitas.

2025-256: În data de 09 noiembrie 2025, la ora 03:32 UTC, o rachetă Lijian-1 a lansat, pe orbită terestră heliosincronă, satelitul Chutian-2, de pe rampa LC130 a centrul spațial Jiuquan.

2025-255: În data de 08 noiembrie 2025, la ora 21:00 UTC, o rachetă Changzheng 11H a lansat, pe orbită terestră heliosincronă, 3 sateliți Shiyan-32, de pe o platformă maritimă din Marea Galbenă.

2025-254: În data 06 noiembrie, ora 21:13 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 28 de sateliți Starlink (11.14), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 8-lea zbor al treptei primare B1093, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2025-253: În data 06 noiembrie, ora 01:31 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (6.81), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 5-lea zbor al treptei primare B1094, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja Just Read the Instructions.

2025-252: În data de 05 noiembrie 2025, la ora 19:51 UTC, o rachetă Electron a lansat, pe orbită terestră joasă, misiunea The Nation God Navigates (satelitul QPS-SAR-14 pentru compania niponă iQPS), de pe rampa LC1B a centrul spațial Mahia.

2025-251: În 04 noiembrie, la ora 21:02 UTC, o rachetă Ariane 6 a lansat, de pe rampa ELA-4 a centrului spațial Kourou din Guiana Franceză, satelitul de observare a Pământului Sentinel-1D, pe orbită terestră heliosincronă; Sentinel-1D va înlocui mai vechiul Sentinel-1A, lansat în 2014.

Astronauți aflați pe orbită

La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 73:

• Serghei Rîjikov, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-27, din 08.04.2025;

• Alexei Zubrițki, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-27, din 08.04.2025;

• Jonny Kim, SUA/NASA, Soiuz MS-27, din 08.04.2025;

• Zena Cardman, SUA/NASA, Dragon Crew-11, din 02.08.2025;

• Michael Fincke, SUA/NASA, Dragon Crew-11, din 02.08.2025;

• Kimiya Yui, JPN/JAXA, Dragon Crew-11, din 02.08.2025;

• Oleg Platonov, RUS/Roscosmos, Dragon Crew-11, din 02.08.2025.

La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:

• Zhang Lu, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025;

• Wu Fei, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025;

• Zhang Hongzhang, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025.

Imaginea ediției

Orbita terestră

Din 1957 și până în prezent, au fost lansați pe orbită un număr total de 23353 sateliți, din care astăzi sunt operaționali 13227; pe orbita Pământului sunt catalogate și urmărite un număr total de 65864 obiecte (sateliți activi și inactivi, trepte secundare ale rachetelor purtătoare, deșeuri rezultate în urma dezintegrării sateliților).

În 13 septembrie, Rusia lansa satelitul GLONASS-K1 pe orbită terestră medie (19100 km altitudine), însă odată cu acesta a fost lansat și satelitul experimental Mozhayets-6 (Cosmos-2596), pe care Space-Track (sistemul american de urmărire al obiectelor orbitale) nu l-a mai putut găsi odată ajuns pe orbită; compania americană Slingshot Aerospace susține că a găsit satelitul Mozhayets-6, în urma unor observații optice și a unui soft propriu de prelucrare a datelor obținute în urma acestor observații.

Echipajul Shenzhou-20 (Chen Dong, Chen Zhongrui și Wang Jie) a revenit pe Pământ în 14 noiembrie, la ora 08:40 UTC, însă a făcut-o la bordul capsulei Shenzhou-21. Revenirea a fost inițial planificată pentru 05 noiembrie, însă a avut loc în 14 noiembrie, după ce agenția spațială chineză a declarat că au fost identificate microfisuri în partea exterioară a unuia dintre hublourile capsulei Shenzhou-20, cauzate cel mai probabil în urma unui impact cu un deșeu orbital. Echipajul Shenzhou-21, lansat în 31 octombrie, a rămas la bordul stației spațial Tiangong, împreună cu capsula Shenzhou-20 avariată, însă agenția spațială chineză se pregătește să lanseze de urgență capsula Shenzhou-22; racheta Changzheng-2F, aflată în standby tocmai pentru astfel de scenarii, a început să fie pregătită pentru această lansare. La bordul capsulei Shenzhou-21 nu s-au aflat doar cei 3 taikonauți, ci și 26 de experimente științifice (aproape 50 de kilograme), printre care și câțiva șoricei, care la doar câteva zile după aterizare pare că s-au readaptat condițiilor de pe Pământ.

În 02 noiembrie, SpaceX lansa misiunea ridesharing Bandwagon-4, dedicată misiunilor care ținteau o orbită cu înclinație medie (53.2 grade), față de majoritatea misiunilor de ridesharing ale SpaceX, care sunt lansate pe orbită polară. Unul din sateliții plasați pe orbită de racheta Falcon 9 în cadrul misiunii Bandwagon-4 a fost și Haven Demo al companiei Vast, companie care anul viitor dorește să lanseze pe orbită prima stație spațială privată, Haven-1. În cadrul misiunii Haven Demo au fost testate cu succes o serie de tehnologii care urmează să fie folosite la bordul Haven-1: panouri solare funcționale (care s-au extins, conform planului, și au generat electricitate), propulsoare de mici dimensiuni, camere video, senzori, camere de navigație, antene, computer de bord etc.

Luna și spațiul cislunar

Conform unor zvonuri apărute într-o publicație POLITICO, SpaceX pregătește un calendar nou pentru finalizarea primului vehicul Starship HLS; deși planul oficial al NASA este ca Artemis-3 să aibă loc în 2027 (devine din ce în ce mai clar că acest lucru nu se va întâmpla), SpaceX propune ca primul test de transfer de combustibil între două vehicule Starship să aibă loc în iunie 2026 (la începutul anului viitor SpaceX va debuta noua iterație Starship, Block 3). Un an mai târziu, în iunie 2027 ar urma să fie trimis spre Lună un vehicul Starship HLS fără echipaj la bord, urmând ca aselenizarea cu echipaj să aibă loc în septembrie 2028. NASA și SpaceX nu au comentat deocamdată aceste zvonuri.

Agenția Spațială Europeană (ESA) a finalizat modulul de serviciu ESM-4 pentru misiunea Artemis-4 și acesta a fost livrat din Bremen, Germania, unde a fost asamblat, spre centrul spațial Kennedy din Florida, unde urmează să fie recepționat de NASA.

Dacă vă întrebați ce mai face modulul de serviciu al misiunii Chandrayaan-3, aflați că după separarea de separarea de landerul misiunii Chandrayaan-3, acesta a rămas pe orbita Lunii până în octombrie 2023, la o altitudine de 150 km. Ulterior acestei date, a părăsit orbita Lunii și a executat o manevră care l-a plasat din nou pe orbita Pământului. Ocazie cu care cercetătorii de la agenția spațială indiană au desfășurat un experiment: au manevrat modulul de serviciu astfel încât acesta să execute două survoluri ale Lunii, în 06 noiembrie (când a trecut la 3740 km de suprafața Lunii) și în 11 noiembrie (când a trecut la 4537 km de suprafața Lunii). Experimentul a fost realizat pentru ca cercetătorii să poată rafina modelele folosită pentru dinamica zborului cis-lunar, modele care vor fi astfel folosite mai eficient în viitoarele misiuni.

Marte

Cele două sonde ale misiunii NASA Escape and Plasma Acceleration and Dynamics Explorers (ESCAPADE), realizate de compania Rocket Lab și lansate de o rachetă New Glenn în spațiu, în 13 noiembrie, nu pornesc imediat spre Marte, pentru că ele au fost lansate în afara ferestrei optime; pentru ca misiunea să nu fie anulată, pentru ca sondele să nu se degradeze dacă ar fi fost păstrate și mai mult la sol și pentru că Blue Origin avea deja pregătită racheta New Glenn, NASA a decis să lanseze cele două sonde (Blue și Gold) în spațiu și să le trimită spre punctul Lagrange-L2, unde sondele vor “aștepta” aproximativ un an de zile; în noiembrie 2026, ele vor reveni spre Pământ, pentru un survol gravitațional, în timpul căruia, folosind propulsoarele de la bord, se vor plasa spre o traiectorie care să le ducă spre Marte, unde vor ajunge în septembrie 2027.

Spațiul interplanetar și interstelar

După ce sonda europeană Trace Gas Orbiter (parte a misiunii Exomars) a observat obiectul interstelar 3I/ATLAS survolând planeta Marte la o distanță de aproximativ 29 milioane de kilometri (de 10 ori mai aproape decât au fost telescoapele de pe Pământ care încercat să observe acest obiect interstelar), ESA a anunțat că a reușit să reducă incertitudinea în estimarea traiectoriei obiectului cu un ordin de mărime. Este pentru prima dată când date astrometrice realizate de pe orbita unei planete, alta decât Pământul, au fost acceptate în baza de date Minor Planet Center.

NASA a organizat miercuri, 19 noiembrie, o conferință de presă în care a prezentat mai multe imagini ale cometei 3I/ATLAS capturate de sondele Perseverance, MAVEN, Mars Reconnossaince Orbiter, Psyche, SOHO, STEREO, PUNCH și Lucy). Alte imagini vor fi descărcate, prelucrate și publicate în următoarele zile.

Știri locale

1. Un nou satelit românesc se pregătește de lansare: EMISAR a trecut cu succes testele de vibrații realizate în cadrul Institutului de Studii Spațiale (din cadrul INFLPR București). Satelitul face parte dintr-un proiect coordonat de Institutul de Studii Spațiale, proiect din care mai fac parte și Romanian InSpace Engineering (RISE), RARTEL S.A. și Universitatea Maritimă din Constanța. EMISAR urmează să fie lansat în martie 2026 cu o rachetă Falcon-9, în cadrul misiunii Transporter-16.

Practic, satelitul colectează date în timpul trecerii deasupra unei stații, le stochează la bord și le retransmite în trecerile următoare, când se află din nou deasupra României. Sistemul presupune două puncte de recepție și control: stația ISS Măgurele și stația Universității Maritime din Constanța. În paralel cu testele de vibrații, echipa se pregătește pentru a doua etapă obligatorie din campania de calificare, testele termale în vid (TVAC), care simulează condițiile extreme de temperatură și presiune din spațiu. Acestea sunt decisive pentru a demonstra că sistemele electronice, structura și software-ul pot funcționa stabil în regimul de orbită. --Autoritatea Națională pentru Cercetare.

2. Eclipser Terminus este un proiect românesc care își propune să urmărească, în premieră, eclipsa totală de Soare din 12 august 2026 cu ajutorul unui planor aflat la peste 30 km altitudine (unde va ajunge cu ajutorul unui balon cu heliu) și să vadă astfel eclipsa din stratosferă, după ce ea nu mai poate fi observată pe Pământ. Proiectul este coordonat de aceeași echipă care a fotografiat o eclipsă totală de Soare din stratosferă, în 13 noiembrie 2012 (Mariusz Krukar, Florin Mingireanu, Cătălin Beldea). Dacă doriți să sprijiniți proiectul, o puteți face cumpărând centimetri pe aripile planorului.

Alte știri

Vești proaste pentru zborurile spațiale de lungă durată: salata crescută în spațiu are deficiențe mari de calciu și magneziu față de salata crescută pe Pământ, cel puțin asta este concluzia unui articol publicat recent în NPJ Microgravity, după mai multe experimente desfășurate atât la bordul Stației Spațiale Internaționale (Vegetable Production System, sau VEGGIE), cât și la bordul fostei stații spațiale chineze Tiangong-2. Asta înseamnă că va trebui să căutăm alte legume care să ne ofere cantitatea necesară de calciu în viitoarele drumuri pe care le vom face spre Marte.

Sierra Space a anunțat că vehiculul Dream Chaser a încheiat cu succes o serie de teste la sol, premergătoare unei viitoare misiuni spațiale; aceste teste au inclus și remorcarea vehiculului pe pista de la centrul spațial Kennedy pentru a simula o ateriza, validând astfel softul de navigare. Dream Chaser urmează să fie lansat pe orbita Pământului în ultima parte a anului viitor, însă nu va andoca la Stația Spațială Internațională cu această ocazie.

Dacă viitoarele costume spațiale americane vor fi realizate de compania Axiom Space în colaborare cu Prada, cele europene vor fi realizate de Spartan Space și Decathlon (deși mă îndoiesc că le vom regăsi prea curând pe rafturile din Decathlon). Anul viitor, în primăvară, Sophie Adenot va zbura spre Stația Spațială Internațională în cadrul echipajului SpaceX Crew-12 și va testa, la bordul stației, noile costume europene. Acestea nu sunt proiectate pentru activități extravehiculare ci vor putea fi folosite doar în interiorul capsulelor, în timpul lansării sau revenirii prin atmosferă (la fel cum erau folosite costumele portocalii din timpul misiunilor navetelor spațiale, dacă mai țineți minte): ele vor asigura presurizarea temporară a astronautului, în caz de urgență. Costumele europene au fost dezvoltate în cadrul unui contract CNES, derulat cu ajutorul Spartan Space, Decathlon și a Institutului francez pentru Medicină și Fiziologie Spațială (MEDES).

Megaconstelația companiei Amazon, cunoscută până acum ca Project Kuiper, își schimbă numele în Amazon Leo (probabil Leo vine de la Low Earth Orbit, LEO). Până în prezent au avut 7 lansări pentru această megaconstelație, care are au urcat pe orbită 155 de sateliți, din care doar 2 au fost retrași, restul sunt activi.

După cum era de așteptat, bolidul care a străbătut cerul de deasupra Moscovei în 27 octombrie a lăsat în urmă un meteorit (condrită, LL6), în oblastul Novgorod; fragmentele au fost analizate și confirmate ca fiind fragmente de meteoriți de Institutul Vernadsky de Geochimie și Chimie Analitică al Academiei Ruse de Științe (GEOKHI) și Universitatea Federală Ural (UrFU).

Agenția spațială indiană (ISRO) a anunțat că a desfășurat cu succes, în 03 noiembrie, un test al parașutelor care vor for folosite pentru viitoarea capsulă cu echipaj Gaganyaan. În cadrul testului, sistemul de 10 parașute (de 4 tipuri) a fost testat de la o altitudine de 2.5 km. Primele trei zboruri din programul Gaganyaan vor fi fără echipaj la bord (și vor debuta în decembrie), urmând ca prima misiune orbitală cu echipaj, Gaganyaan-4, să aibă loc în 2027.

Peter Beck, CEO al Rocket Lab, a anunțat că debutul noului lansator Neutron se amână pentru 2026 (eu continui să cred că Muon, nu Neutron, era un nume mai potrivit pentru un lansator orbital succesor al rachetei Electron).

Canada va investi peste 100 de milioane de dolari în următorii 3 ani într-un proiect de dezvoltare a unui lansator orbital propriu, conform unei propuneri oficiale de buget federal.

Compania germană de apărare Rheinmetall și compania finlandeză ICEYE (care are cea mai mare constelație de sateliți de observație cu apertură radar sintetică, synthetic-aperture radar –SAR) își continuă colaborarea începută în urmă cu 5 luni și anunță că au înființat un nou joint-venture în Neuss, Germania (60/40%), denumit Rheinmetall ICEYE Space Solutions GmbH. Primii sateliți vor fi asamblați de noua companie anul viitor.

Și ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat din luna mai a acestui an (când președintele SUA l-a nominalizat pe Jared Isaacman pentru funcția de administrator al NASA, după care s-a răzgândit și a retras nominalizarea, Sean Duffy devenind astfel administrator interimar), președintele SUA l-a nominalizat din nou pe Jared Isaacman în funcția de administrator al NASA.

În 02 noiembrie, 19:41 UTC, camerele rețelei AllSky7 (ale Departamentului de Apărare Planetară al ESA) au înregistrat un bolid spectaculos deasupra orașului Cáceres din Spania. Obiectul, care a avut o viteză de 22.5 km/s s-a dezintegrat la 43 km altitudine deasupra orașelor portugheze Amiosinho și Coimbra, fără ca la sol să fie descoperite fragmente. Analizând bolidul, Southwestern Europe Meteor Network (SWEMN – IAA-CSIC) a concluzionat că fragmentul observat a fost un fragment al unei comete, nu un asteroid.

Newsletterul Buletinul Cosmic apare de fiecare dată când avem Lună Plină sau Lună Nouă; realizat cu ajutorul Emacs, împreună cu Org Mode și Denote. Mai multe detalii și statistici despre toate zborurile orbitale, pot fi găsite pe site-ul www.parsec.ro.

2025-250: În 03 noiembrie, la ora 03:47 UTC, o rachetă Changzheng-7A a lansat satelitul militar Yaogan-46 de pe rampa LC-2 a centrului spațial Wenchang; acesta a fost plasat pe orbită geostaționară de transfer, urmând să ajung pe orbită geostaționară.

2025-249: În 02 noiembrie, la ora 11:30 UTC, o rachetă indiană LVM3 a lansat pe orbită geosincronă satelitul de telecomunicații GSAT-7R (CMS-03), de pe rampa SLP a centrului spațial Satish Dhawan; cu o masă de 4.4 tone, este cel mai greu satelit geostaționar lansat de o rachetă LVM3 și pentru prima dată treapta secundară C20 a fost repornită, pentru o a doua manevră de inserție orbitală.

2025-248: În 02 noiembrie, la ora 05:00 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat pe orbită terestră joasă mai mulți sateliți de mici dimensiuni, în misiunea de ridesharing Bandwagon-4, de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; pentru această misiune, SpaceX a folosit treapta primată B1091, care după cel de-al 3-lea zbor a revenit la sol, pe Landing Zone 2 (LZ-2).

2025-247: În data 31 octombrie, ora 23:30 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 28 de sateliți Starlink (11.23), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 29-lea zbor al treptei primare B1063, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2025-246: În 31 octombrie, la ora 15:44 UTC, o rachetă Changzheng-2F a lansat pe orbită terestră joasă capsula Shenzhou-21, spre stația spațială chineză Tiangong (cu care a andocat după doar aproximativ 3.5 ore); lansare a avut loc de pe rampa SLS-1 a centrului spațial Jiuquan.

2025-245: În data 29 octombrie, ora 16:35 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (10.37), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 15-lea zbor al treptei primare B1083, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja Just Read the Instructions.

2025-244: În data 28 octombrie, ora 00:43 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 28 de sateliți Starlink (11.21), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 17-lea zbor al treptei primare B1082, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2024-243: În data 26 octombrie, ora 15:00 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 28 de sateliți Starlink (10.21), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 24-lea zbor al treptei primare B1077, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.

2025-242: În 26 octombrie, la ora 03:55 UTC, o rachetă Changzheng-3B a lansat, pe orbită terestră heliosincronă, satelitul de observație Gaofen 14-02, de pe rampa LC-3 a centrului spațial Xichang.

2025-241: În 26 octombrie, la ora 00:00 UTC, a debutat racheta niponă H3 în configurația 24W, cu 4 boostere auxiliare și un con protector de dimensiuni mai mari, pentru a acomoda nava cargo HTV-X, care a fost lansată spre Stația Spațială Internațională, de pe rampa LA-Y2 a centrului spațial Tanegashima.

2025-240: În data 25 octombrie, ora 14:20 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 28 de sateliți Starlink (11.12), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 19-lea zbor al treptei primare B1081, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2025-239: În 24 octombrie, la ora 01:30 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat, pe orbită geosincronă, de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral, satelitul spaniol de telecomunicații SpainSat NG II al companiei Hisdesat (care va înlocui satelitul Spainsat); treapta primară B1076, aflată la cel de-al 22-lea zbor, nu a mai fost recuperată după această lansare.

2025-238: În 23 octombrie, ora 14:30 UTC, o rachetă Changzheng-5 a lansat, de pe rampa LC-1 a centrului spațial Wenchang, pe orbită geosincronă, satelitul experimental TJS-20.

2025-237: În data 22 octombrie, ora 14:16 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 28 de sateliți Starlink (11.5), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 21-lea zbor al treptei primare B1075, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2025-236: În data 19 octombrie, ora 19:24 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 28 de sateliți Starlink (11.19), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 11-lea zbor al treptei primare B1088, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You; cu această ocazie, SpaceX a lansat satelitul Starlink cu numărul 10000.

2025-235: În data 19 octombrie, ora 17:39 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 28 de sateliți Starlink (10.17), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 31-lea zbor al treptei primare B1067, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas; este pentru prima dată când o treaptă primară Falcon zboară de 31 de ori.

2025-234: În 19 octombrie, ora 03:30 UTC, o rachetă Lijian-1 (Kinetica-1) a companiei CAS Space a lansat pe orbită terestră joasă, de pe rampa LS-130 a centrului spațial Jiuquan, satelitul pakistanez PRSC-HS1, împreună cu doi sateliți chinezești AIRSAT (Zhongke): TerraX-1 și Beibuwan-1.

2025-233: În 17 octombrie, ora 07:10 UTC, o rachetă Changzheng-6A a lansat, de pe rampa 9A a centrului spațial Taiyuan, 18 sateliți Qianfanpentru megaconstelația Spacesail (G60); sateliții de comunicație au fost plasați pe orbită terestră polară.

2025-232: În data 16 octombrie, ora 09:27 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 28 de sateliți Starlink (10.52), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 3-lea zbor al treptei primare B1095, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja Just Read the Instructions.

2025-231: În 16 octombrie, ora 01:33 UTC, or rachetă Changzheng-8A a lansat, pe orbită terestră joasă, 9 sateliți Guowang pentru megaconstelația SatNet (WHWD) de pe rampa LC-1 a centrului spațial Wenchang Commercial.

2025-230: O rachetă Falcon 9 a lansat în 15 octombrie, ora 23:06 UTC, un set de 21 de sateliți militari pentru Space Development Agency (SDA), pe orbită terestră heliosincronă, de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg; misiunea T1TL-C este a doua contractată de SDA pentru programul Transport Layer Tranche 1 (T1TL-C); pentru această misiune, SpaceX a folosit treapta primară B1093 care, după cel de-al 7-lea zbor, a revenit pe barja Of Course I Still Love You.

2025-229: În 14 octombrie, ora 16:30 UTC, o rachetă Electron a lansat, de pe rampa LC-1A a centrului spațial Mahia, pe orbită terestră heliosincronă, satelitul StriX-5 al companiei Synspective, pentru observații SAR (misiunea Owl New World).

2025-228: În 14 octombrie, o rachetă Falcon 9 a lansat, de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida, a 3-a misiune Kuiper pentru compania Kuiper Systems (Amazon), constând în 24 de sateliți de comunicații care au ajuns pe orbită terestră joasă (Kuiper KF-03); pentru această lansare, SpaceX a folosit treapta primară B1092, aflată la cel de-al 2-lea zbor, care a revenit pe barja A Shortfall of Gravitas.

2025-227: O rachetă Changzheng-2D a lansat, în 13 octombrie la ora 10:00 UTC, de pe rampa SLS-2 a centrului spațial Jiuquan, satelitul Shiyan-31pe orbita terestră joasă.

2025-226: În 11 octombrie, la ora 02:15, o rachetă Yinli-1 (Gravity-1) a companiei Orienspace a lansat, de pe o platformă maritimă din Marea Galbenă, trei sateliți spre orbită terestră heliosincronă: Jilin-1 și doi sateiți Shutianyuxing. A fost al 2-lea zbor al rachetei Yinli-1.

2025-225: În data 08 octombrie, ora 03:54 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 28 de sateliți Starlink (11.17), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 29-lea zbor al treptei primare B1071, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2025-224: În data 07 octombrie, ora 06:46 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 28 de sateliți Starlink (10.59), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 8-lea zbor al treptei primare B1090, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.

Astronauți aflați pe orbită

La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 73:

• Serghei Rîjikov, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-27, din 08.04.2025;

• Alexei Zubrițki, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-27, din 08.04.2025;

• Jonny Kim, SUA/NASA, Soiuz MS-27, din 08.04.2025;

• Zena Cardman, SUA/NASA, Dragon Crew-11, din 02.08.2025;

• Michael Fincke, SUA/NASA, Dragon Crew-11, din 02.08.2025;

• Kimiya Yui, JPN/JAXA, Dragon Crew-11, din 02.08.2025;

• Oleg Platonov, RUS/Roscosmos, Dragon Crew-11, din 02.08.2025.

La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:

• Chen Dong, CHN/CNSA, Shenzhou-20, din 24.04.2025;

• Chen Zhongrui, CHN, CNSA, Shenzhou-20, din 24.04.2025;

• Wang Jie, CHN, CNSA, Shenzhou-20, din 24.04.2025;

• Zhang Lu, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025;

• Wu Fei, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025;

• Zhang Hongzhang, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025.

Imaginea ediției

Orbita terestră

Din 1957 și până în prezent, au fost lansați pe orbită un număr total de 23162 sateliți, din care astăzi sunt operaționali 13119; pe orbita Pământului sunt catalogate și urmărite un număr total de 65664 obiecte (sateliți activi și inactivi, trepte secundare ale rachetelor purtătoare, deșeuri rezultate în urma dezintegrării sateliților).

În 02 noiembrie, Stația Spațială Internațională a împlinit 25 de ani de prezență umană continuă la bord, un record absolut, care continuă să fie doborât cu fiecare zi în care un astronaut se află pe orbita Pământului.

Capsula Shenzhou-21 a fost lansată în 31 octombrie, la ora 15:44 UTC spre stația spațială Tiangong, de o rachetă Changzheng-2F; andocarea la modulul central Tianhe a avut loc după doar 3.5 ore de la desprinderea de rampa de lansare. La bordul Shenzhou-21 s-au aflat Zhang Lu, Wu Fei (cel mai tânăr taikonaut care a ajuns în spațiu până acum, 32 ani) și Zhang Hongzhang, dar și 4 șoricei care vor reveni pe Pământ în câteva zile, la bordul Shenzhou-20, împreună cu echipajul acestei capsule (Chen Dong, Chen Zhongrui și Wang Jie).

Misiunea Soiuz MS-28, programată pentru lansare în 27 noiembrie 2025 de la Cosmodromul Baikonur din Kazahstan, a suferit o problemă în timpul campaniei de pregătire: capsula desemnată inițial pentru această misiune (vehiculul nr. 759) a suferit deteriorări ale scutului termic. Ca urmare, Roscosmos a înlocuit capsula deteriorată cu vehiculul nr. 753, care fusese inițial rezervat pentru misiuni turistice. Echipajul viitoarei misiune Soiuz MS-28 este compus din Serghei Kud-Sverchkov, Sergei Mikaev și astronautul american Christopher Williams, care l-a înlocuit pe Oleg Platonov în urma prelungirii acordului de schimb de zboruri ISS între NASA și Roscosmos.

Satelitul rus Luch (Olymp, NORAD ID 40258), a fost retras de pe orbita activă pe una specială, destinată sateliților inactivi, după 11 ani de activitate. Compania americană Slingshot Aerospace a anunțat că a urmărit o serie de manevre ale satelitului pe parcursul lunii octombrie 2025, care l-au plasat la aproximativ 300 de kilometri deasupra centurii geostaționare. Lansat pe 27 septembrie 2014, Luch a fost folosit pentru comunicații și retransmisia datelor, dar a atras rapid îngrijorări internaționale. Agențiile spațiale occidentale și analiștii l-au acuzat că se apropia periculos de aproape de sateliții comerciali și militari vestici, comportament văzut ca tentative de supraveghere sau colectare de informații. Cu o durată de viață proiectată de aproximativ 15 ani, acesta a fost retras după doar 11 ani, în timp ce succesorul său, Luch (Olymp) 2, rămâne activ în orbita geostaționară.

China și Pakistan au anunțat oficial începerea procesului de selecție a astronauților pakistanezi care vor participa la misiuni pe stația spațială chineză, conform unui acord de cooperare semnat în februarie 2025. Agenția Chineză pentru Zboruri Spațiale cu Echipaj a declarat joi, 30 octombrie 2025, că doi astronauți pakistanezi vor fi antrenați alături de astronauții chinezi, iar unul dintre aceștia va fi selectat pentru o misiune spațială de scurtă durată spre stația spațială chineză Tiangong. Procesul de selecție urmează modelul folosit pentru astronauții chinezi și se desfășoară în trei etape: selecția preliminară (în curs de desfășurare în Pakistan), a doua rundă de selecție și selecția finală (ambele în China).

Compania australiană High Earth Orbit Robotics (HEO) a reușit să captureze imagini ale misteriosului satelit chinezesc Xinjishu Yanzheng-7 (XJY-7) înainte ca acesta să reintre în atmosfera Pământului, pe 16 octombrie 2025. Satelitul a fost lansat în decembrie 2020 în zborul inaugural al rachetei Changzheng-8 și a rămas în orbită geostațională timp de aproape cinci ani pentru scopuri nespecificate. Oficial acesta este descris ca fiind un satelit de verificare a tehnologiilor noi, dar scopul său exact a rămas necunoscut. Utilizând o rețea de sateliți de observare, HEO a reușit să captureze imagini ale XJY-7 din multiple unghiuri și să creeze un model 3D al acestuia, dezvăluind prezența unei antene parabolice de mari și două panouri solare fixe, probabil pentru observații SAR. Satelitul a reintrat în atmosfera Pământului în 16 octombrie, deasupra insulelor Canare.

Cosmonauții ruși Serghei Rîjikov și Alexei Zubrițki au finalizat cu succes a doua lor ieșire în spațiu din acest an, în 29 octombrie, instalând echipamente științifice în exteriorul modululului Nauka al Stației Spațiale Internațională. Activitatea extravehiculară a început conform programului la 14:19 UTC și a durat 6 ore și 54 de minute, depășind timpul planificat inițial de 6 ore și 28 de minute. Rîjikov a purtat costumul spațial Orlan-ISS nr. 7, în timp ce Zubrițki a folosit costumul Orlan-ISS nr. 6. Obiectivul principal al misiunii a fost instalarea unor echipamente științifice destinate studierii influențelor sateliților asupra ionosferei Pământului. Pe lângă instalarea echipamentului principal, cosmonauții au efectuat mai multe sarcini de întreținere, inclusiv curățarea unui hublou al modulului MLM și înlocuirea casetei cu echipamente științifice pentru experimentul Ekran-M.

Cea mai nouă navă cargo orbitală a fost lansată în 26 octombrie, la ora 00:00 UTC de o rachetă niponă H3. În trecut, JAXA folosea pentru transportul de cargo spre ISS nava HTV (H-II Transport Vehicle) “Kounotori”, însă aceasta a fost retrasă în 2020, după 9 misiuni, odată cu scoaterea din uz a lansatorului H-II. Spre deosebire de HTV, noua versiune a navei, HTV-X, permite încărcarea experimentelor critice cu doar 24 de ore înainte, folosind un sas de acces care poate fi folosit în timp ce racheta este pe rampă și se pregătește de lansare. Debutul HTV-X a fost amânat de mai multe ori, din cauza condițiilor meteo nefavorabile. În 29 octombrie, nava HTV-X1 a fost capturată de brațul robotic Canadarm-2 al Stației Spațiale Internaționale și ulterior atașat la modulul american Harmony, unde va rămâne până în ianuarie 2026 (andocarea a fost fotografiată de la distanță de un satelit al companiei HEO). HTV-X1 transportă peste 4 tone de provizii și echipamente necesare la bordul ISS.

Conform lui Alvin Drew, un oficial al NASA, pentru prima dată agenția spațială chineză (CNSA) a contactat agenția spațială americană (NASA) cu privire la o posibilă coliziune între un satelit chinez și unul american: NASA a primit un email în care CNSA recomanda ca satelitul american să rămână pe traiectoria sa, în timp ce satelitul chinezesc va fi efectuat manevrele necesare pentru evitarea unei coliziuni (nu știm despre ce sateliți este vorba). În trecut, CNSA a mai contactat companiile SpaceX și OneWeb pentru astfel de manevre de evitare, însă niciodată CNSA nu a mai contactat NASA (care are nevoie de permisiunea FBI-ului pentru a contactat CNSA).

Luna și spațiul cislunar

Casey Handmer face, pe blogul său, o analiză lungă, rece și dureroasă a întregii arhitecturi Artemis (în special a rachetei SLS și a capsulei Orion) care merită citită în întregime, amintind cum a ajuns NASA în această situație și de ce întregul program Artemis este în pericol.

După ce NASA a anunțat că redeschide competiția pentru landerul uman din misiunea Artemis-3 (din cauza întârzierilor înregistrate de SpaceX în dezvoltarea Starship), atât SpaceX, cât și Blue Origin au reacționat, anunțând progrese în ceea ce privește cele landerele lunare dezvoltate de cele două companii. Blue Origin speră să poată lansa landerul Blue Moon Mk. 1 (fără echipaj) chiar în acest an, în timp ce SpaceX a publicat noi imagini din interiorul unui viitor lander lunar Starship (imagini generate de computer).

În 22 octombrie, Departamentul de Stat al SUA anunță că Ungaria a aderat la Acordurile Artemis, iar câteva zile mai târziu, Casa Albă anunță că și Filipine și Malaysia au aderat; la începutul lunii noiembrie, Lituania devine al 60-lea stat care aderă la Acordurile Artemis.

Astrobotic a anunțat recent că viitoarea misiune spre Lună, Griffin-1, este acum programată pentru iulie 2026. Misiunea conține roverul FLIP (FLEX Lunar Innovation Platform) al companiei Astrolab, un CubeRover propriu și alte încărcături utile. Prima misiunea Astrobotic spre Lună (Peregrine-1) a avut loc în ianuarie 2024 și a fost un eșec din cauza unei probleme a sistemului de propulsie al landerului (care astfel nu a mai ajuns niciodată pe Lună).

Cercetătorii de la Academia Chineză de Științe, au identificat șapte fragmente bogate în olivină în două grame de regolith lunar adus pe Pământ de misiunea Chang’e-6. Analiza compoziției și a izotopilor de oxigen din aceste fragmente a confirmat că acestea sunt rămășițe ale condritelor de tip CI (Carbonaceous Ivuna-type). Studiul a fost publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS) pe 20 octombrie 2025. Această descoperire oferă perspective importante asupra migrației materialelor în Sistemul Solar. Corporile părinte ale condritelor CI s-au format inițial în Sistemul Solar exterior și au migrat ulterior în Sistemul Solar interior în timpul formării planetelor, ajungând în final în Sistemul Pământ-Lună. Analiza statistică preliminară arată că proporția condritelor CI pe Lună este semnificativ mai mare decât în colecția de meteoriți de pe Pământ, astfel încât contribuția acestor materiale la Sistemul Pământ-Lună a fost subestimată până acum. Având în vedere că aceste condritele CI sunt bogate în apă și materiale organice, această descoperire are implicații importante pentru înțelegerea originii apei de pe suprafața lunară și oferă noi direcții pentru cercetarea viitoare a resurselor de apă lunară.

Marte

Blue Origin a efectuat cu succes un test static al rachetei New Glenn pe 30 octombrie 2025, la ora 01:59 UTC, aflată pe rampa SLC-36, la centrul spațial Cape Canaveral din Florida. Testul a durat aproximativ 40 de secunde și a implicat aprinderea tuturor celor șapte motoare BE-4 ale treptei primare. Testul reprezintă o etapă importantă în pregătirea lansării primei misiuni pentru NASA a companiei Blue Origin: misiunea EscaPADE(Escape and Plasma Acceleration and Dynamics Explorers), o pereche de nave gemene care vor fi lansate spre Marte. Blue Origin va încerca din nou să recupereze treapta primaă printr-o aterizare propulsivă pe barjă, după ce boosterul de pe prima misiune (NG-1) nu a reușit să își reaprindă motoarele pentru această manevră. Boosterul folosit în această misiune poartă numele Never Tell Me the Odds și, dacă va fi recuperat cu succes, va zbura în cea de-a treia misiune Blue Origin, care va transporta spre Lună primul lander al companiei, Blue Moon Mk. 1. Blue Origin intenționează să lanseze misiunes EscaPADE în 07 noiembrie, între orele 19:51-21:50 UTC, cu varianta de rezervă a doua zi, 08 noiembrie, orele 19:49 - 21:48 UTC.

Spațiul interplanetar și interstelar

Cercetătorii de la Universitatea din Padova au identificat pentru prima dată dovezi convingătoare ale existenței canalelor de lavă pe Venus. Studiul echipei conduse de Barbara De Toffoli, a analizat vulcani cu diametrul mai mare de 100 km, utilizând imagini radar și date topografice de la misiunile anterioare către Venus. Volumele estimate pentru tuburile de lavă venusiene sunt comparabile cu cele observate pe Lună, implicând prezența unor cavități mai mari decât cele observate pe Pământ. Această descoperire nu doar că îmbogățește înțelegerea noastră asupra proceselor vulcanice de pe Venus, dar are și implicații importante pentru strategiile viitoare de explorare, în special pentru instrumentul Subsurface Radar Sounder (SRS) planificat pentru misiunea EnVision către Venus. Canalele de lavă sunt structuri subterane formate prin solidificarea stratului superior al unui flux de lavă în timp ce lava topită de dedesubt continuă să se scurgă, lăsând în urmă un canal gol.

Scott S. Sheppard, de la Carnegie Science, a descoperit un nou asteroid cu una dintre cele mai rapide orbite din Sistemul Solar: denumit 2025 SC79, asteroidul a fost observat pentru prima dată pe 27 septembrie 2025 și completează o orbită în jurul Soarelui în doar 128 de zile, cea de-a doua cea mai rapidă orbită unică de asteroid cunoscută. Asteroidul, cu un diametru de 700 de metri, a fost găsit ascuns în strălucirea Soarelui, o zonă extrem de dificilă pentru observații astronomice. Acest obiect este doar al doilea asteroid cunoscut cu orbita în interiorul orbitei planetei Venus, traversând orbita lui Mercur în timpul orbitei sale. Cel mai rapid asteroid cunoscut anterior a fost descoperit tot de Sheppard și colaboratorii săi în 2021, cu o orbită record de 113 zile. Cercetarea, parțial finanțată de NASA, folosește echipamentul Dark Energy Camera de pe telescopul Blanco de 4 metri al National Science Foundation (NSF) pentru a căuta asteroizi ascunși de strălucirea Soarelui, care ar putea reprezenta un pericol pentru Pământ. Confirmarea descoperirii a fost făcută folosind telescopul Gemini al NSF și telescoapele Magellan ale Carnegie Science.

Arjuna (2025 PN7) este cel mai recent cvasi-satelit al Pământului, descoperit în 02 august de observatorul Pan-STARRS-1. Analiza orbitei sugerează că acesta se află în preajma Pământului de aproximativ 60 de ani și va rămâne un cvasi-satelit până în 2083. Nu este singurul, ceilalți cvasi-sateliți identificați sunt 164207 Cardea, 469219 Kamo‘oalewa, (277810) 2006 FV35, 2013 LX28, 2014 OL339 și 2023 FW13. The Planetary Society explică într-un articol diferențele dintre cvasi-sateliți, mini-luni și sateliți fantomă.

Alte știri

Mengzhou-1, capsula care urmează să fie folosită în programul de explorare a Lunii (împreună cu modulul lunar Lanyue), dar care va înlocui în viitor capsula Shenzhou pentru zboruri spre orbita terestră joasă, va avea zborul inaugural anul viitor, când va fi lansată pe orbită de o rachetă Changzheng-10A; capsula, fără echipaj la bord în această primă misiune, va andoca la modulul Tianhe al stației spațiale Tiangong, transportând cargo spre și dinspre stația spațială.

Compania americană Intuitive Machines a anunțat un contract în valoare de 8.2 milioane de dolari, finanțare primită din partea Laboratorului de Cercetare al Forțelor Aeriene ale SUA (AFRL), pentru dezvoltarea unor sisteme nucleare pentru viitoare vehicule spațiale și infrastructuri lunare. Proiectul urmărește dezvoltarea unei tehnologii nucleare care să permită misiuni de lungă durată pe Lună. Finanțarea actuală continuă un program anterior de 9.5 milioane de dolari. Intuitive Machines colaborează de asemenea cu Departamentul Energiei al SUA și NASA în cadrul proiectului Fission Surface Power (FSP), vizând dezvoltarea sistemelor nucleare de mare putere pentru infrastructura lunară.

Președintele Angolei, João Lourenço, a anunțat în data de 15 octombrie 2025 înființarea Agenției Spațiale Angoleze în cadrul Discursului privind Starea Națiunii, susținut la deschiderea Anului Parlamentar 2025-2026 la Luanda. Această decizie face parte din eforturile de consolidare a Programului Spațial Național al țării. Președintele a menționat că Angola operează în prezent satelitul de telecomunicații ANGOSAT-2, care susține inițiative precum Proiectul Connecta Angola - un efort de extindere a comunicațiilor în zonele îndepărtate din 13 provincii. Noua Agenție Spațială Angoleză va servi drept autoritatea centrală a țării în domeniul spațial, supervizând dezvoltarea unei infrastructuri spațiale moderne și reziliente, conform Cărții Albe privind Tehnologiile Informației și Comunicațiilor 2023-2027. Angola se alătură astfel unui număr tot mai mare de națiuni africane care au înființat agenții spațiale formale, alături de Africa de Sud, Kenya, Egipt, Nigeria și recent înființata Agenție Spațială din Côte d’Ivoire.

Agenția Spațială Europeană (ESA) a anunțat în data de 28 octombrie 2025 înființarea primei sale prezențe permanente în Asia, prin deschiderea unui birou în Tokyo, Japonia. Noul birou va fi amplasat în centrul de inovare X-NIHONBASHI Tower din Tokyo. Anunțul a fost făcut de Eric Morel de Westgaver, Directorul ESA pentru Strategie, Juridic și Relații Externe, în cadrul unui discurs la Nihonbashi Space Week. Această inițiativă urmărește să consolideze parteneriatul strategic cu JAXA și ecosistemul spațial japonez, inclusiv sectorul start-up-urilor. Cooperarea ESA-Japonia are o istorie de peste 50 de ani, iar în prezent cele două agenții colaborează la mai multe misiuni importante: EarthCARE pentru observarea Pământului în orbita joasă, BepiColombo pentru explorarea planetei Mercur și Hera pentru sistemul asteroidului Dimorphos.

În 27 octombrie, un bolid spectaculos s-a dezintegrat deasupra Moscovei, în jurul orei 00:30 UTC, probabil undeva la 25-35 km altitudine; cel mai probabil, bolidul provine din curentul meteoric Tauride.

Conform unui acord semnat în 24 octombrie între Centrul Aerospațial German (DLR) și ArianeGroup (cu susținerea ESA), motorul Vinci al treptei superioare a rachetei Ariane 6 va fi asamblat în viitor la centrul DRL din Lampholdshausen, Germania. În prezent, Vinci este asamblat la Vernon, Franța, iar instalarea motorului la treapta superioară a rachetei Ariane 6 va continua să aibă loc la Bremen, Germania.

Rocket Lab a anunțat în 22 octombrie 2025 finalizarea cu succes a treptei superioare Photon, pregătită pentru misiunea LOXSAT (Liquid Oxygen Satellite), dezvoltată în colaborare cu Eta Space și NASA. LOXSAT reprezintă un demonstrator tehnologic orbital pentru un sistem de management al combustibililor criogenici, având ca obiectiv testarea capacității de stocare a oxigenului lichid.

Sectorul spațial european reacționează la realitățile din jurul nostru: companiile Airbus, Leonardo și Thales își unesc forțele pentru a crea un joint-venture care să dezvolte servicii și produse spațiale pentru Europa (mai puțin lansatoare orbitale). Noua companie, care va deveni activă din 2027 și va avea o cifră de afaceri de peste 6 miliarde de euro, adună sub același acoperiș 25000 de angajați de la diverse departamente din cadrul celor trei companii menționate.

Cipru a semnat un acord de asociere cu Agenția Spațială Europeană (ESA) în data de 23 octombrie 2025, urmând să devină membru asociat în următoarele luni. Ceremonia de semnare a avut loc în prezența delegațiilor tuturor celor 23 de state membre ESA, documentul fiind semnat de Josef Aschbacher, Directorul General al ESA, și de Nicodemos Damianou, Viceprimministrul pentru Cercetare, Inovare și Politici Digitale al Republicii Cipru. Cipru intenționează să finalizeze procesul de ratificare și să atingă statutul de membru asociat până la începutul anului 2026, în timpul Președinției Consiliului Uniunii Europene din ianuarie-iunie 2026.

Poate surprinzător, dar compania Stoke Space a reușit să adune peste jumătate de miliard de dolari de la investitori, pentru a dezvolta racheta Nova. Cu această ocazie, capitalul companiei (fondată în 2019) s-a dublat, Stoke Space fiind acum evaluată la aproximativ 1 miliard de dolari, deși nu a lansat nici un vehicul orbital. Nova urmează să debuteze anul viitor și treapta secundară a rachetei va benefica de un scut termic inovativ, care va permite recuperarea treptei și, pe cale de consecință, o reducere a costului lansărilor orbitale. Stoke Space se află deja pe lista scurtă a Forțelor Spațiale ale SUA pentru viitoare contracte.

Ultimul zbor test al Starship din acest an (și în același timp ultimul zbor al Starship Block 2) a avut loc în 13 octombrie, la ora 23:23 UTC (IFT-11). Pentru acest test a fost folosită treapta primară Booster 15, împreună cu treapta secundară Ship 38. Profilul de zbor a fost similar cu testul precedent: amerizare Ship 38 la punct fix in Oceanul Indian, fără o tentativă de recuperare a treptei primare (Booster 15). Un număr de 24 de motoare Raptor ale primei trepte vor fi refolosite cu această ocazie. Testul a decurs cu bine, deși Ship 38 a pierdut plăcuțele ceramice după revenirea prin atmosferă și integritatea structurală a vehiculului nu era una ideală. Începând cu testul următor, programat pentru începutul anului 2026, vom vedea o nouă versiune Starship (Block 3) și o nouă rampă de lansare la Starbase, Texas (fosta zonă Boca Chica).

Jet Propulsion Laboratory (JPL) concediază 550 de angajați (11% din numărul angajaților). Este a 4-a rundă de concedieri de la începutul anului 2024 și probabil nu va fi ultima. În ultimii 2 ani, JPL a concediat aproape 1500 de persoane.

Un asteroid cu diametrul de 160 de metri a căzut acum 43 de milioane de ani în Marea Nordului, generând un tsunami de 100 metri înălțime și lăsând în urmă un crater subacvatic cu diametrul de 3 kilometri vizibil și astăzi, conform unui studiu publicat recent.

Intuitive Machines a anunțat în 4 noiembrie achiziționarea Lanteris Space Systems (fosta companie Maxar Space Systems) de la Advent International LLC, într-o tranzacție evaluată la $800 milioane USD. Tranzacția este așteptată să se finalizeze în primul trimestru al anului 2026. Luna trecută, compania Maxar s-a separat în două entități diferite: Maxa Intelligence a devenit Vantor, iar Maxar Space Systems a devenit Lanteris.

Newsletterul Buletinul Cosmic apare de fiecare dată când avem Lună Plină sau Lună Nouă; realizat cu ajutorul Emacs, împreună cu Org Mode și Denote. Mai multe detalii și statistici despre toate zborurile orbitale, pot fi găsite pe site-ul www.parsec.ro.

2025-223: În data 03 octombrie, ora 14:06 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 28 de sateliți Starlink (11.39), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 2-lea zbor al treptei primare B1097, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2025-222: În 29 septembrie, la ora 03:00 UTC, o rachetă Changzheng-2D a lansat, de pe rampa LC3 a centrului spațial Xichang, doi sateliți Shiyan-30 (A și B), care au ajuns pe orbită terestră joasă. A fost a 100-a lansare a unei rachete Changzheng-2D, a doua rachetă care ajunge la acest număr de lansări.

2025-221: În data 29 septembrie, ora 02:04 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 28 de sateliți Starlink (11.20), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 28-lea zbor al treptei primare B1063, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2025-220: O rachetă Changzheng-6A a lansat, în 27 septembrie, ora 12:40 UTC, un nou set de 5 sateliți SatNet (Guowang, sau WHWD) pe orbită terestră heliosincronă, de pe rampa LC-9A a centrului spațial Taiyuan.

2025-219: În 26 septembrie, la ora 19:28 UTC, o rachetă Changzheng-4C a lansat, pe orbită terestră heliosincronă, satelitul meteorologic Fengyun-3H, care va înlocui satelitul Fengyun-3D; lansarea a avut loc de pe rampa SLS-2 a centrului spațial Jiuquan.

2025-218: În data 26 septembrie, ora 04:26 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 24 de sateliți Starlink (17.11), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 16-lea zbor al treptei primare B1082, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2025-217: O rachetă Atlas V, în configurația 551, a lansat, în 25 septembrie, la ora 12:09 UTC, de pe rampa SLC-41 a centrului spațial Cape Canaveral, un nou set de 27 de sateliți Kuiper, care au ajuns pe orbita terestră joasă; este a patra lansare Kuiper realizată de o rachetă Atlas V (Kuiper KA-03), dintr-un total de 9 astfel de lansări contractate.

2025-216: În data 25 septembrie, ora 08:39 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 28 de sateliți Starlink (10.15), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 22-lea zbor al treptei primare B1080, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.

2024-215: O rachetă Falcon 9 a lansat, în 24 septembrie, la ora 11:30 UTC, satelitul Interstellar Mapping and Acceleration Probe (IMAP) spre punctul Langrange Soare-Pământ L1, de pe rampa LC-39A a centrului spațial Kennedy din Florida; împreună cu IMAP au mai fost lansați alți doi sateliți, Carruthers Geocorona Observatory (GLIDE) și Space Weather Follow On-Lagrange 1 (SWFO-L1), spre aceeași destinație; pentru această lansare, SpaceX a folosit treapta primară B1096, aflată la al 2-lea zbor, care a fost recuperată pe barja Just Read the Instructions.

2025-214: În 24 septembrie, ora 07:56 UTC, o rachetă chineză Jielong-3 a lansat pe orbită terestră heliosincronă 12 sateliți GeeSat și satelitul Shikongxing-01 (ambii ai companiei Geespace, misiunea Gili-06); lansarea a avut loc de pe platforma maritimă Dong Fang Hang Tian Gang amplasată în Marea Galbenă.

2025-212: În data 21 septembrie, ora 10:53 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 28 de sateliți Starlink (10.27), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 11-lea zbor al treptei primare B1085, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfal of Gravitas.

2025-213: În 22 septembrie, ora 17:35 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat un nou set de sateliți Starshield (varianta militară a sateliților Starlink) de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg, pe orbită terestră heliosincronă (misiunea NROL-48); pentru această lansare, SpaceX a folosit treapta primară B1081, care după separarea de treapta secundară a revenit la sol, pe Landing Zone 4, la finalul celui de-al 18-lea zbor.

Astronauți aflați pe orbită

La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 73:

• Serghei Rîjikov, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-27, din 08.04.2025;

• Alexei Zubrițki, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-27, din 08.04.2025;

• Jonny Kim, SUA/NASA, Soiuz MS-27, din 08.04.2025;

• Zena Cardman, SUA/NASA, Dragon Crew-11, din 02.08.2025;

• Michael Fincke, SUA/NASA, Dragon Crew-11, din 02.08.2025;

• Kimiya Yui, JPN/JAXA, Dragon Crew-11, din 02.08.2025;

• Oleg Platonov, RUS/Roscosmos, Dragon Crew-11, din 02.08.2025.

La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:

• Chen Dong, CHN/CNSA, Shenzhou-20, din 24.04.2025;

• Chen Zhongrui, CHN, CNSA, Shenzhou-20, din 24.04.2025;

• Wang Jie, CHN, CNSA, Shenzhou-20, din 24.04.2025.

Imaginea ediției

Orbita terestră

Din 1957 și până în prezent, au fost lansați pe orbită un număr total de 22675 sateliți, din care astăzi sunt operaționali 12735; pe orbita Pământului sunt catalogate și urmărite un număr total de 65160 obiecte (sateliți activi și inactivi, trepte secundare ale rachetelor purtătoare, deșeuri rezultate în urma dezintegrării sateliților).

O a treia tentativă de ridicare a orbitei Stației Spațiale Internaționale folosind capsula Dragon C211 (misiunea CRS-33) s-a încheiat cu o comandă manuală de suspendare a manevrei după doar 3 minute și 45 de secunde, deși manevra trebuia să dureze 19 minute și 22 de secunde (primele două tentative nu a avut probleme și s-au încheiat după perioada de timp prestabilită). SpaceX și NASA nu au oferit o explicație pentru suspendarea manevrei, dar aceasta a fost reluată câteva ore mai târziu și s-a încheiat după cele 15 minute planificate, fără alte incidente. Astfel, orbita Stației Spațiale Internaționale a fost ajustată pentru aterizarea capsulei Soiuz MS-27 și pentru sosirea capsulei Soiuz MS-28.

În 26 septembrie, Chen Zhongrui și Wang Jie au efectuat cea de-a 4-a activitate extravehiculară a misiunii Shenzhou-20. Cei doi au fost asistați de Chen Dong, care a rămas în interiorul stației spațiale Tiangong, manipulând brațul robotic exterior stației. Taikonauții au instalat panouri de protecție împotriva impactului cu micrometeoroizi și au inspectat câteva experimente aflate în desfășurare în afara stației spațiale, într-o activitate extravehiculară care a durat aproximativ 6 ore.

Luna și spațiul cislunar

Blue Origin anunță că va lansa un satelit lunar, Oasis-1, partea a unui proiect mai ambițios, denumit Oasis, pentru identificarea resurselor naturale disponibile în solul lunar. Oasis-1 va fi plasat pe o orbită lunară foarte joasă, de unde va căuta rezerve de apă, heliu-3, radionuclizi, pământuri rare, metale prețioase și alte resurse care pot să fie în viitor exploatate. Proiectul va fi derulat împreună cu agenția spațială din Luxemburg și tehnologiile dezvoltate în cadrul Proiectului Oasis vor putea fi folosite în viitor și pe Marte sau în activitățile de minerit de asteroizi. Blue Origin lucrează deja la Blue Alchemist, un set de tehnologii care vor folosi praful lunar pentru producerea de oxigen, panouri solare sau cabluri electrice.

Compania japoneză ispace va colabora cu ElevationSpace pentru dezvoltarea unei capsule care să poată transporta pe Pământ, în viitorul apropiat, eșantioane de sol selenar. Dacă va reuși acest lucru, ispace și ElevationSpace vor deveni primele companii private care vor reuși acest lucru. Deja se află în lucru un vehicul denumit Orbital Transfer Vehicle (OTV), derivat din actualul lander lunar al companiei ispace, care urmează să fie integrat în viitoarea misiune de prelevare de sol lunar.

Artemis II, misiunea în care un echipaj uman—aflat la bordul unei capsule Orion—va da un ocol Lunii, este programată pentru lansare în 05 februarie 2026; va fi a doua lansare a rachetei Space Launch System (SLS, după zborul inaugural realizat fără astronauți la bord) și echipajul este format din americanii Reid Wiseman, Victor Glover, Christina Koch și canadianul Jeremy Hansen; fereastra de oportunitate pentru data de 05 februarie se întinde pe 120 de minute. Echipajul a decis ca noua capsulă Orion folosită în misiunea Artemis II se va numi Integrity.

Spațiul interplanetar și interstelar

Sondele agenției spațiale europene (ESA) sunt cu ochii pe cometa interstelară 3I/ATLAS! În 03 octombrie, cometa s-a apropiat la distanța minimă de Marte, așa că sondele europene Mars Express și Trace Gas Orbiter (TGO) au fost cu ochii pe sonda interplanetară 3I/ATLAS. Deși aceste sonde nu au fost proiectate pentru observații astronomice, ele vor încerca să ofere cât mai multe informații despre cometa interstelară. Mai târziu, în 02 noiembrie, sonda Juno, aflată în drum spre Jupiter, va observa cometa 3I/ATLAS în timpul activității sale maxime, urmând ca în 25 noiembrie, când Juno se va afla într-o zonă cu temperaturi mai scăzute, să efectueze în siguranță observații de mai lungă durată.

Asteroidul C15KM95, cu un diametru mai mic de 1 metru, a trecut la doar 300 km deasupra Antarcticii, în data de 01 octombrie, la ora 00:54 UTC. A fost detectat la câteva ore după ce s-a frecat ușor de atmosfera noastră. Dacă cineva din Antarctica ar fi știut unde să se uite, l-ar fi văzut cu ochiul liber: asteroidul a avut pentru scurt timp magnitudinea 1 (aproximativ aceeași strălucire ca stelele Aldebaran, Spica sau Antares). Ulterior, s-a determinat că nu era vorba despre un asteroid nou, ci despre 2025 TF1.

Sonda americană Psyche, aflată în drum spre asteroidul cu același nume, a stabilit un nou record în materie de comunicații laser: semnalul trimis de pe Pământ a ajuns la sonda aflată la peste 350 milioane kilometri, a fost recepționat de aceasta și retransmis înapoi pe Pământ; a fost la 65-lea și ultimul astfel de test realizat de NASA, care speră să poată folosi astfel de tehnologii de comunicații prin laser și în cadrul altor misiuni, fiind vizate în special viitoarele misiuni marțiene.

Sonda Origins, Spectral Interpretation, Resource Identification, and Security - Apophis Explorer (OSIRIS-APEX, continuarea misiunii OSIRIS-REx) a survolat marți, 23 septembrie, Pământul, folosindu-se de atracția gravitațională a planetei noastre pentru o corecție a traiectoriei; sonda OSIRIS-APEX s-a apropiat, la ora 16:56 UTC până la 3400 km de Pământ; obiectivul OSIRIS-APEX este ca în aprilie 2029, sonda să survoleze asteroidul 99942 Apophis, care se va apropia până la 31600 km de Pământ.

Despre exoplanetele mai mari decât Pământul dar mai mici decât Neptun (de exemplu, K2-18b, așa-numitele exoplanete hyceene, o clasă de planete care nu se regăsește în sistemul nostru solar) se credea că adăpostesc un uriaș ocean care ar fi putut conține și forme de viață, sau cel puțin părea să aibă toate ingredientele necesare unor forme de viață așa cum le cunoaștem noi. Însă un studiu recent, publicat în The Astrophysical Journal Letters, aduce argumente care contrazice prezența oceanului imens la suprafața acestor planete, reducând astfel considerabil șansele care aceste planete să găzduiască forme de viață.

Știri locale

Institutul Național de Cercetare Aerospațială „Elie Carafoli” (INCAS) a finalizat recent testele de calificare și validare pentru modelul de testare a aterizării viitorului avion spațial european Space Rider. Modelul folosit în aceste teste este un prototip la scară reală care corespunde ca dimensiuni, masă, formă și tren de aterizare cu modulul de reintrare prin atmosferă a vehiculului Space Rider. Urmează alte teste înainte ca Space Rider să fie lansat spre orbită și să intre oficial în portofoliul ESA.

Alte știri

Dream Chaser, avionul spațial orbital dezvoltat de compania Sierra Space, continuă să întârzie și NASA și-a pierdut răbdarea: zborul inaugural este acum programat pentru a doua parte a anului viitor, însă nu va mai fi un zbor spre Stația Spațială Internațională, ci va fi un zbor orbital fără rendezvous și andocarea la avanpostul orbital. Este posibil ca în viitor NASA să solicite misiuni cargo pe care Sierra Space să le execute cu Dream Chaser (NASA iși va reduce semnificativ colaborarea cu Sierra Space), dar în același timp este foarte posibil ca Dream Chaser să nu mai ajungă niciodată să andocheze la ISS.

Treapta primară care urma să fie folosită în următorul zbor al rachetei Firefly Alpha (007, o misiune pentru Lockheed Martin) a explodat în 30 septembrie pe standul de teste din Briggs, Texas. Zborul 007 urma să fie primul zbor după lansarea ratată din aprilie, când treaptă secundară s-a oprit prematur, lucru ce a dus la pierderea satelitului.

«During testing at Firefly’s facility in Briggs Texas, the first stage of Firefly’s Alpha Flight 7 rocket experienced an event that resulted in a loss of the stage. Proper safety protocols were followed, and all personnel are safe. The company is assessing the impact to its stage test stand, and no other facilities were impacted.»

Avio va dezvolta o rachetă cu o treaptă superioară reutilizabilă. Compania italiană a primit €40 de milioane de la ESA pentru ca în următorii 2 ani să proiecteze un astfel de vehicul, care pare să fie derivat din actuala rachetă Vega-C: treapta primară este un propulsor P120C (cu combustibil solid) iar treapta superioară reutilizabilă ar urma să fie propulsată de motoare MR10 (cu metan și oxigen lichid), motoare ce urmează să fie folosite și pentru Vega-E, următoarea iterație a rachetei Vega-C.

Dream Chaser, avionul spațial orbital dezvoltat de compania Sierra Space, continuă să întârzie și NASA și-a pierdut răbdarea: zborul inaugural este acum programat pentru a doua parte a anului viitor, însă nu va mai fi un zbor spre Stația Spațială Internațională, ci va fi un zbor orbital fără rendezvous și andocarea la avanpostul orbital. Este posibil ca în viitor NASA să solicite misiuni cargo pe care Sierra Space să le execute cu Dream Chaser (NASA iși va reduce semnificativ colaborarea cu Sierra Space), dar în același timp este foarte posibil ca Dream Chaser să nu mai ajungă niciodată să andocheze la ISS.

În 23 septembrie, ora 00:00 UTC, Rocket Lab a lansat al 4-lea vehicul suborbital HASTE, de pe rampa LC-2 a centrului spațial Wallops din Virginia. Hypersonic accelerator suborbital test electron (HASTE) este un vehicul hipersonic derivat din racheta Electron, care poate transporta 700 de kilograme la o altitudine de peste 80 km. Aceasta a fost urmată de o nouă lansare, doar câteva zile mai târziu, în 01 octombrie, la ora 00:28, de pe aceeași rampă.

Ben Bailey (38 ani), Lauren Edgar (40 ani), Adam Fuhrmann (35 ani), Cameron Jones (35 ani), Yuri Kubo (40 ani), Rebecca Lawler (38 ani), Anna Menon (39 ani), Imelda Muller (34 ani), Erin Overcash (34 ani) și Katherine Spies (43 ani) au fost selectați de NASA (dintr-un total de peste 8000 de aplicanți) pentru a face parte din cel de-al 24-lea grup de candidați pentru a deveni viitori astronauți americani. Candidații din acești an sunt grupul cu cea mai mare pondere a femeilor, dar și primul grup din 1985 fără o persoană de culoare.

În 23 septembrie, ora 00:00 UTC, Rocket Lab a lansat al 4-lea vehicul suborbital HASTE, de pe rampa LC-2 a centrului spațial Wallops din Virginia. Hypersonic accelerator suborbital test electron (HASTE) este un vehicul hipersonic derivat din racheta Electron, care poate transporta 700 de kilograme la o altitudine de peste 80 km. Aceasta a fost urmată de o nouă lansare, doar câteva zile mai târziu, în 01 octombrie, la ora 00:28, de pe aceeași rampă.Agenția spațială din Coreea de Sud (KASA) a anunțat în 22 septembrie că a semnat un memorandum cu provincia Jeju pentru demararea unui sistem propriu de poziționare prin satelit, o variantă locală la sistemele globale GPS, Galileo, GLONASS și BeiDou.

În 18 septembrie, de pe rampa centrului spațial Imam Khomeini din Semnan (Iran) a fost lansată o rachetă. Cel mai probabil este vorba despre o rachetă Zoljanah (ماهواره‌بر ذوالجناح), cu combustibil solid, care pare că a eșuat la scurt timp după lansare, pentru că nu a ajuns decât până la câțiva kilometri altitudine. Însă nu știm dacă a fost o tentativă de zbor suborbital (racheta Zoljanah a mai fost folosită în trecut pentru zboruri suborbitale) sau o încercare, în premieră, de a trimite racheta Zoljanah spre orbită.

Compania Maxar, cu peste 2000 de angajați și cunoscută pentru sateliții care oferă imagini de înaltă rezoluție ale suprafeței Pământului, își schimbă denumirea. Astfel, de la 01 octombrie, Maxar Intelligence devine Vantor și Maxar Space Systems devine Lanteris. Decizia a fost luată după ce în 2023 compania Advent Internațional a preluat compania Maxar Technologies cu suma de 6.4 miliarde de dolari.

Newsletterul Buletinul Cosmic apare de fiecare dată când avem Lună Plină sau Lună Nouă; realizat cu ajutorul Emacs, împreună cu Org Mode și Denote. Mai multe detalii și statistici despre toate zborurile orbitale, pot fi găsite pe site-ul www.parsec.ro.

2025-211: În data 19 septembrie, ora 16:31 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 24 de sateliți Starlink (17.12), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 10-lea zbor al treptei primare B1088, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2025-210: În data 18 septembrie, ora 09:30 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 28 de sateliți Starlink (10.61), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 7-lea zbor al treptei primare B1092, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja Just Read the Instructions.

2025-209: În 16 septembrie, la ora 01:06 UTC, o rachetă Changzheng-2C a lansat, pe orbită terestră joasă, de pe rampa SLS-2 a centrului spațial Jiuquan, 4 sateliți WHJSW (misiunea WHJSW-08); este primul zbor al rachetei Changzheng-2C după lansarea parțial eșuată din 13 martie 2024, ce celor doi sateliți lunari DRO-A și DRO-B.

2025-208: O rachetă Falcon 9 a lansat, în 14 septembrie, la ora 22:11 UTC, de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Vandenberg, capsula Cygnus-XL a companiei Northrop Grumman, pentru a transporta aproximativ 5 tone de provizii și experimente spre Stația Spațială Internațională (misiunea Cygnus NG-23); este cea mai grea încărcătură trimisă spre Stația Spațială Internațională de un partener privat, pentru că, profitând de caracteristicile rachetei Falcon 9, Northrop Grumman a pregătit de această dată o versiune mai mare a capsulei Cygnus (XL), cu 33% la mare decât capsulele Cygnus precedente. Din păcate, în timpul unei manevre de ridicare a altitudinii, pentru a se pregăti de întâlnirea cu Stația Spațială Internațională, propulsorul principal al capsulei s-a oprit prematur și astfel andocarea cu modulul Unity al ISS, programată inițial pentru miercuri, 17 septembrie, a fost amânată cu aproximativ 24 de ore.

2025-207: În data 13 septembrie, ora 17:55 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 24 de sateliți Starlink (17.10), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 28-lea zbor al treptei primare B1071, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2025-206: În 13 septembrie, ora 02:10 UTC, o rachetă Soiuz-2.1b, cu o treaptă superioară Fregat, a lansat, de pe rampa 43/3 a centrului spațial Plesețk, doi sateliți militari: Kosmos-2595 (care este de fapt satelitul GLONASS-K 18L) și Kosmos-2596 (un satelit al academiei militare Mozhaiskiy din Sankt Petersburg); cei doi sateliți au ajuns cu bine pe orbită terestră medie.

2025-205: În 12 septembrie, la ora 00:56 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat pe orbită geosincronă, de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral, satelitul de telecomunicații Nusantara Lima (Nusantara-5); pentru această lansare, SpaceX a folosit treapta primară B1078, care, după al 23-lea zbor, a fost recuperată pe barja A Shortfal of Gravitas.

2025-204: În 11 septembrie, la ora 15:54 UTC, o rachetă Soiuz-2.1a a lansat, de pe rampa 31/6 a centrului spațial Baikonur, nava cargo Progress MS-32, cu provizii pentru echipajul Stației Spațiale Internaționale.

2025-203: În 10 septembrie, la ora 14:12 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat pe orbită terestră heliosincronă, de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg, 21 de sateliți pentru comunicații militare (misiunea Transport Layer Tranche 1 pentru Space Development Agency); pentru această misiune, SpaceX a folosit treapta primară B1093, aflată la cel de-al 6-lea zbor, care, după separarea de treapta secundară, a revenit pe barja Of Course I Still Love You.

2024-202: În 09 septembrie, ora 02:00 UTC, o rachetă Changzheng-7A a lansat, de pe rampa LC-201 a centrului spațial Wenchang, pe orbită geosincronă de transfer, satelitul de telecomunicații Yaogan-45.

2025-201: În 08 septembrie, ora 19:47 UTC, o rachetă Jielong-3 a lansat pe orbită terestră joasă, satelitul misiunea Gili-05, adică 11 sateliți de telecomunicații GeeSat, pentru compania Geespace; lansarea a avut loc de pe paltforma maritimă Dong Fang Hang Tian Gang din Marea Galbenă.

Astronauți aflați pe orbită

La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 73:

• Serghei Rîjikov, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-27, din 08.04.2025;

• Alexei Zubrițki, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-27, din 08.04.2025;

• Jonny Kim, SUA/NASA, Soiuz MS-27, din 08.04.2025;

• Zena Cardman, SUA/NASA, Dragon Crew-11, din 02.08.2025;

• Michael Fincke, SUA/NASA, Dragon Crew-11, din 02.08.2025;

• Kimiya Yui, JPN/JAXA, Dragon Crew-11, din 02.08.2025;

• Oleg Platonov, RUS/Roscosmos, Dragon Crew-11, din 02.08.2025.

La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:

• Chen Dong, CHN/CNSA, Shenzhou-20, din 24.04.2025;

• Chen Zhongrui, CHN, CNSA, Shenzhou-20, din 24.04.2025;

• Wang Jie, CHN, CNSA, Shenzhou-20, din 24.04.2025.

Imaginea ediției

Orbita Pământului

Din 1957 și până în prezent, au fost lansați pe orbită un număr total de 22586 sateliți, din care astăzi sunt operaționali 12672; pe orbita Pământului sunt catalogate și urmărite un număr total de 58440 obiecte (sateliți activi și inactivi, trepte secundare ale rachetelor purtătoare, deșeuri rezultate în urma dezintegrării sateliților).

Capsula fără echipaj la bord, Bion-M No.2 a revenit pe Pământ, după ce a petrecut 30 de zile pe orbită; capsula a transportat în timpul misiunii șoricei (trimiși în spațiu pentru a le studia răspunsul sistemului imunitar la radiațiile din timpul unui zbor spațial) și musculițe Drosophila (pentru a le studia reproducerea în condiții de zbor spațial). Bion-M No.2 este o capsulă derivată din capsulele Vostok și Voskhod, dar care zboară fără echipaj uman la bord. Aterizarea a avut loc în 19 septembrie, în jurul orei 08:00 UTC, în stepele din regiunea Orenburg. Lansarea a avut loc în 20 august și s-a făcut cu o rachetă Soiuz-2.1b, de la cosmodromul Baikonur. Șoriceii și musculițele din capsulă au fost preluate de specialiștii Roscomos și vor ajunge la Moscova în următoarea perioadă.

Polonia va folosi 470 milioane de euro (bani alocați prin programul european PNRR) pentru a cumpăra 6 sateliți de telecomunicație care urmează să facă parte din megaconstelația europeană IRIS². Suma alocată include și costul construcției infrastructurii de la sol necesare.

Andocarea capsulei Cygnus NG-23 S.S. William C. “Willie” McCool la Stația Spațială Internațională a fost amânată cu aproximativ 24 de ore din cauza unei probleme a propulsorului principal la capsulei, care s-a oprit neașteptat, în timp ce executa una din manevrele necesare pentru alinierea traiectoriei cu cea a stației spațiale. Din fericire problema nu a fost una gravă și în 18 septembrie, Cygnus NG-23 a andocat la modulul american Unity al Stației Spațiale Internaționale, transportând astfel aproximativ 5 tone de echipamente și provizii pentru echipajul de la bord. Este cea mai grea încărcătură trimisă de o un partener privat spre ISS, lucru posibil datorită faptului că Northrop Grumman a inaugurat în această misiune versiunea Cygnus XL, cu un volum cu 33% mai mare decât versiunea precedentă, care nu pune probleme rachetei Falcon 9 (versiune care era însă imposibil de folosit cu fosta rachetă Antares, acum retrasă din uz). Capsula Cygnus este urmărită de ghinioane în ultimul timp: misiunea Cygnus NG-22, care trebuia să fie lansată la începutul anului, a fost amânată pe termen nedefinit după care modulul presurizat a fost avariat în timpul transportului spre rampa de lansare, așa că NASA și Northrop Grumman au decis să pregătească pentru lansare următoarea misiunea, NG-23. Cygnus NG-23 va rămâne andocată la ISS până în luna martie 2026.

Lansată în 03 iulie 2025 de o rachetă Soiuz-2.1a, nava cargo Progress MS-32 a andocat în 05 iulie la modulul rusesc Poisk al Stației Spațiale Internaționale, transportând 1.2 tone de provizii și echipamente în compartimentul presurizat, împreună cu 950 kilograme de combustibil (necesar pentru ajustarea orbitei stației spațiale) și 420 de kilograme de apă pentru echipajul de la bord. Progress MS-32 urmează să rămână andocată la ISS până în luna decembrie, când, la finalul misiunii va reveni distructiv prin atmosfera Pământului.

Nava cargo Progress MS-30 s-a decuplat de modulul Zvezda al Stației Spațiale Internaționale în 09 septembrie, la ora 15:45 UTC și a efectuat manevra de deorbitare la ora 18:59 UTC, după care a plonjat distructiv în Oceanul Pacific.

Luna și spațiu cis-lunar

După ce NASA a renunțat anul trecut la continuarea proiectului Volatiles Investigating Polar Exploration Rover (VIPER), deși roverul misiunii fusese asamblat și testat, așteptând doar momentul lansării (NASA a anulat în mai 2025 și un program prin care căuta parteneri privați care să lanseze roverul deja construit), se pare că sunt vești bune pentru roverul care urmează să caute substanțe volatile (inclusiv apă) la Polul Sud lunar: compania Blue Origin a primit 190 de milioane de dolari pentru a lansa roverul VIPER și a-l transporta pe Lună, în a doua jumătate a anului 2027. Va fi al doilea zbor al landerului Blue Moon MK1 (VIPER se va afla la bordul acestui lander), după ce primul astfel de lander al companiei Blue Origin urmează să ajungă pe Lună anul viitor. O viitoare iterație a acestui rover, MK2, urmează să fie folosită pentru a transporta astronauți pe Lună, începând cu misiunea Artemis V, ca alternativă la soluția propusă de SpaceX (Starship HLS).

NASA pregătește pentru zbor următoarea rachetă SLS, care urmează să fie folosită în misiunea Artemis II anul viitor, misiune în care echipajul aflat la bordul capsulei Orion va da un ocol Lunii înainte să revină pe Pământ. Deși prima rachetă SLS s-a comportat impecabil, NASA a făcut unele modificări rachetei care va fi folosită pentru misiunea Artemis II: ținte vizuale adăugate pe treapta superioară ICPS pentru a ajuta echipajul în antrenamentele pentru activitatea extravehiculară care va fi efectuată în misiunea Artemis III, repoziționarea unor antene pentru a asigura o mai bună comunicare cu Pământul, o îmbunătățire a sistemelor de siguranță pentru echipaj instalate pe treapta superioară ICPS. Cele două boostere auxiliare cu combustibil solid vor fi separate de corpul central al rachetei cu 4 secunde mai devreme decât în primul zbor SLS, iar câteva elemente aerodinamice instalate pe porțiunea dintre cele două trepte vor reduce vibrațiile din timpul lansării. Misiunea Artemis II urmează să dureze aproximativ 10 zile și echipajul este format din astronauții Reid Wiseman, Victor Glover, Christina Koch și Jeremy Hansen.

Marte

Un nou articol științific, publicat recent în revista Nature și rezultat în urma analizei formațiunilor găsite anul trecut de Perseverance la suprafața rocii marțiene Cheyava Falls, menține validă ipoteza prezenței unor urme ale unor forme de viață din trecutul planetei Marte.

A sample collected by NASA’s Perseverance Mars rover from an ancient dry riverbed in Jezero Crater could preserve evidence of ancient microbial life. Taken from a rock named “Cheyava Falls” last year, the sample, called “Sapphire Canyon,” contains potential biosignatures, according to a paper published Wednesday in the journal Nature.

Spațiul interplanetar și interstelar

JAXA a anunțat că misiunea Venus Climate Orbiter (Akatsuki, sau Planet-C) s-a încheiat în 18 septembrie, la ora 00:00 UTC. Lansată în 21 mai 2010 de o rachetă H-IIA, sonda a ajuns pe orbita lui Venus în decembrie 2015, devenind prima sondă interplanetară japoneză care orbita un corp ceresc diferit de Pământ (și Lună). Inițial, sonda trebuia să intre pe orbita lui Venus în decembrie 2010, însă din cauza unei probleme cu propulsorul principal, acest lucru nu s-a întâmplat. Sonda a orbitat timp de 5 ani Soarele și în 07 decembrie 2015 și-a activat propulsoarele secundare, care în mod normal urmau să fie folosite pentru orientarea sondei în jurul centrului de masă, această manevră reușind să plaseze sonda pe o orbită eliptică în jurul lui Venus, de unde aceasta și-a putut desfășura misiunea. Comunicațiile cu Akatsuki au fost pierdute în aprilie 2024 și nu au mai putut fi restabilite.

După ce în 2018 sonda niponă Hayabusa2 s-a întâlnit cu asteroidul 162173 Ryugu, de pe care a prelevat eșantioane de sol, pe care le-a adus pe Pământ în 2020, aceasta și-a continuat misiunea prin spațiu, având în vedere că rezervele de combustibil îi permiteau acest lucru. Așa că Hayabusa2 a pornit spre asteroidul 1998 KY26, pe care planifica să-l observe îndeaproape. Când a fost planificată misiunea extinsă a sondei, se credea că 1998 KY26 are un diametru de aproximativ 30 de metri și o perioadă de rotație de 10 minute, însă studii recente asupra acestui asteroid (realizate cu European Southern Observatory's Very Large Telescope) relevă detalii îngrijorătoare pentru Hayabusa2: 1998 KY26 are doar 11 metri diametru și o perioadă de rotație în jurul axei mult mai mică, de doar 5 minute, ceea ce ar putea face ca aterizarea pe acest asteroid să fie mult mai dificilă sau chiar imposibilă. Oricum, misiunea va colecta date extrem de utile în domeniul apărării planetare, pentru că 1998 KY26 este un asteroid mai mic decât cel care a produs explozia de deasupra orașului rusesc Cheliabinsk din 15 februarie 2013 (17 metri).

La 30 de ani de la prima exoplanetă descoperită, contorul oficial al NASA a trecut de 6000 de exoplanete cunoscută și confirmate prin diverse tehnici de detecție (deși cercetătorii cred că sunt milioane de exoplanete doar în galaxia noastră, însă nu toate pot să fie observate cu echipamentele pe care le avem acum la dispoziție). Până în prezent, au fost confirmate 2035 de planete asemănătoare cu Neptun (atmosferă densă, formată din hidrogen și heliu), 1984 de gigante gazoase (similare cu Jupiter), 1761 de Super-Pământuri (planete mai mari decât Pământul, dar mai mici decât Jupiter), 700 de planete telurice (similare cu Mercur, Venus, Pământ și Marte) și 7 planete care nu se încadrează în nici una din aceste categorii.

Observatorul astronomic Very Large Telescope (VLT) al European Southern Observatory (ESO) a detectat în 02 iulie o explozie de raze gama (gamma ray burst, —GRB) de o intensitate de 100-1000 de ori mai mare decât orice a detectat VLT în cei 50 de ani de activitate. Sursa acestui eveniment cu totul deosebit este undeva în afara galaxiei noastre și pe lângă intensitatea sa extraordinară, spre deosebire de GRB-urile clasice, care sunt evenimente unice de durata a câteva milisecunde, până la câteva minute, GRB 250702B a durat aproape o zi și s-a repetat de 3 ori, conform observațiilor realizate și de telescopul spațial Fermi. Arhiva datelor înregistrate de telescopul spațial chinezesc Einstein a relevat faptul că sursa care a produs GRB 250702B a fost activă și cu un an în urmă, un alt lucru surprinzător. Rezultatele au fost publicate recent în The Astrophysical Journal Letters.

Știri locale

Echipamentele construite la Cluj-Napoca de compania Control Data Systems (CDS), în cadrul unui parteneriat cu ESA, și care urmează să ajungă pe Lună cu ajutorul unui lander nipon, au fost construite, testate și sunt gata să fie instalate la bordul landerului APEX 1.0 al misiunii ispace Mission 3. Lansarea a fost inițial programată pentru 2026, dar ulterior amânată pentru 2027. Echipamentele CDS vor testa o tehnologie de localizare pe suprafața Lunii folosind comunicații ultra-wide band (UWB).

I am happy to announce that CDS has completed the qualification and acceptance campaigns for the 3 Flight Model units of Ultra Wide Band communication and positioning devices which will be launched to the Moon onboard Mission 3 of ispace. The CDS engineering team has conducted successfully a series of thermal vacuum, vibration, shock and electromagnetic compatibility tests designed to ensure the Flight Models will survive and perform well in the Lunar environment. This outstanding achievement was made possible by the excellent cooperation between the CDS, ispace, and ESA teams. Together, they have worked to ensure that the CDS Flight Models, which are now ready for integration, will not only survive the launch and transfer to the Moon but that they will also complete their mission successfully.

a declarat Ovidiu Rațiu, CEO al CDS.

Alte știri, pe scurt

China plănuiește să lanseze în acest an o misiune similară cu misiunile DART și Hera: o sondă va lovi un asteroid, după care o a doua sondă, va survola la scurt timp asteroidul, studiind astfel locul impactului. În ultimii ani, China a construit mai multe observatoare care vor fi folosite pentru a identifica asteroizi potențial periculoși pentru planeta noastră: Purple Mountain Observatory (紫金山天文台), Lenghu (冷湖), Xinglong (兴隆观测基地) și Lijiang (丽江市). În viitor, mai multe sonde impactoare cu masa de 1 tonă vor putea fi lansate și parcate în punctele Langrange Pământ-Lună L3, L4 și L5 și, la nevoie, trimise spre asteroizii identificați ca fiind potențial periculoși pentru Pământ.

Themis, un prototip al unei trepte primare reutilizabile europene, se află în aceste zile pe rampa de lansare de la centrul spațial Esrange din Suedia, unde va fi supus în perioada următoare unor serie de teste. Vehiculul, denumit T1H, are 30 de metri înălțime și 3.5 metri lățime. Motorul Prometheus cu care este echipat T1H este aproape la fel de puternic ca motorul Vinci al rachetei Ariane 6, însă spre deosebire de acesta, Prometheus poate să fie oprit și repornit în timpul zborului, pentru a conduce treapta primară înapoi spre Pământ (propulsorul este alimentat cu metan și oxigen lichid).

A 35-a misiune New Shepard, una fără echipaj la bord, a lansat, într-un zbor spațial (însă suborbital) 40 de încărcături în 15 misiuni pentru NASA, institute de cercetare și companii private. Zborul a durat în total 10 minute și 14 secunde și a fost al 12-lea și ultimul zbor al capsulei "RSS H.G. Wells". Lansarea a avut loc de la complexul Launch Site One din Texas, joi, 18 septembrie, la ora 13:00 UTC și capsula a ajuns până la 104 km altitudine, după care a revenit în siguranță pe Pământ, nu departe de locul unde a aterizat și boosterul New Shepard.

Newsletterul Buletinul Cosmic apare de fiecare dată când avem Lună Plină sau Lună Nouă; realizat cu ajutorul Emacs, împreună cu Org Mode și Denote. Mai multe detalii și statistici despre toate zborurile orbitale, pot fi găsite pe site-ul www.parsec.ro.

Pentru că Buletinul Cosmic este distribuit când avem Lună Plină sau Lună Nouă, iată că acest număr este distribuit cu ocazia unei eclipse totale de Lună, vizibilă din România. De unde se vede cel mai bine eclipsa? De această dată, din Galați, nu pentru că ar fi Galațiul privilegiat prin poziția sa geografică, dar dacă sunteți în Galați în seara zilei de 07 septembrie, puteți urmări eclipsa alături de o echipă formidabilă: cosmonautul Dumitru-Dorin Prunariu, vânătorul de eclipse Cătălin Beldea, împreună cu invitații speciali Florin Mingireanu și Marian Naiman. Unde? La Astroshow, organizat la Shopping City Galați, începând cu ora 19:30 ora locală. Programul este următorul:

• 19:33 / răsare Luna în eclipsă parțială;

• 20:30 / începe eclipsa totală: Luna intră în conul de umbră al Pământului;

• 21:11 / maximum eclipsei totale de Lună;

• 21:52 / se încheie faza eclipsă totală: Luna intră în faza de eclipsă parțiala;

• 22:56 / se încheie faza de eclipsă parțială de Lună;

• 23:55 / se încheie faza de eclipsă de Lună prin penumbră.

Lansări orbitale

2025-200: În data de 06 septembrie, ora 18:06 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 24 de sateliți Starlink (17.9), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 20-lea zbor al treptei primare B1075, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2025-199: În 06 septembrie, la ora 16:34 UTC, o rachetă Changzheng-6A a lansat, de la centrul spațial Taiyuan, trei sateliți Yaogan (40-03A, 40-03B și 40-03C) pe orbită terestră joasă.

2025-198: În data 05 septembrie, ora 12:32 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 28 de sateliți Starlink (10.57), de pe rampa LC-39A a centrului spațial Kennedy din Florida; a fost al 27-lea zbor al treptei primare B1069, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja Just Read the Instructions; a fost a 500-a lansare și recuperare a unei trepte primare Falcon.

2025-197: O rachetă Gushenxing-1 (Ceres-1) a companiei chineze Galactic Energy, a lansat, în 05 septembrie, la ora 11:39 UTC, mai mulți sateliț pe orbită terestră heliosincronă (Kaiyun-1 sau Jiazhou, Yuxing-3-08 și Yunyao-1-27), de pe rampa LS-95A a centrului spațial Jiuquan.

2025-196: În 05 august, ora 02:34 UTC, o rachetă Changzheng-3C (cu o treaptă superioară Yuanzheng-1) a lansat, de pe rampa LC-2 a centrului spațial Xichang, satelitul experimental Shiyan-29, care a ajuns pe orbită geostaționară.

2025-195: În data 03 septembrie, ora 11:56 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 28 de sateliți Starlink (10.22), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 14-lea zbor al treptei primare B1083, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.

2025-194: În data 03 septembrie, ora 03:51 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 24 de sateliți Starlink (17.8), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al primul zbor al noii treptei primare B1097, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2025-193: În seara zilei de 02 septembrie, ora 19:30 UTC, o rachetă israeliană Shavit-2 (cu combustibil solid) a urcat pe orbită terestră joasă, de la baza aeriană Palmachim, satelitul militar Ofeq-19; din cauza poziției geografice, lansările orbitale din Israel au loc spre vest, ceea ce înseamnă o penalizare a performanței rachetei.

2025-192: În data 30 august, ora 11:49 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 28 de sateliți Starlink (10.14), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 23-lea zbor al treptei primare B1077, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja Just Read the Instructions.

2025-191: În data 30 august, ora 04:59 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 24 de sateliți Starlink (17.7), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 15-lea zbor al treptei primare B1082, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2025-190: În data 28 august, ora 05:49 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 28 de sateliți Starlink (10.11), de pe rampa LC-39A a centrului spațial Kennedy din Florida; a fost al 30-lea zbor al treptei primare B1067, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas (este pentru prima dată când o treaptă primară Falcon a zburat pentru a 30-a oară).

2025-189: În data 27 august, ora 11:10 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 28 de sateliți Starlink (10.56), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 2-lea zbor al treptei primare B1095, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja Just Read the Instructions, fiind a 400-a recuperare a unei trepte primare Falcon pe o barjă (după recuperarea treptei primare din misiunea CRS-8 din aprilie 2016).

2025-188: În 26 august, la ora 18:53 UTC, de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg, o rachetă Falcon 9 a urcat pe orbită terestră heliosincronă satelitul de observație NAOS (LUXEOSys) al Ministerului Afacerilor Externe din Luxemburg, împreună cu alți sateliți de mici dimensiuni, inclusiv Capella-16 (Capella Space) și Pelican 3 și 4 (Planet Labs); pentru această lansare, SpaceX a folosit treapta primară B1063, aflată la cel de-al 27-lea zbor, care, după separarea de treapta secundară, a fost recuperată la sol, pe Landing Zone 4.

2025-187: O rachetă Changzheng-8A a lansat, în 25 august, ora 19:08 UTC, de pe rampa LC-1 a centrului spațial Wenchang Commercial, 9 sateliți de telecomunicație Guowang (misiunea WHWD-10) pe orbită terestră joasă.

2025-186: În 24 august, ora 06:45 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat, de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral, capsula Dragon C211 în misiunea CRS-33 pentru aprovizionarea Stației Spațiale Internaționale cu 2.3 tone de provizii; la bord se află și o cantitate suplimentară de combustibil, pentru că în timpul misiunii, capsula andocată la modulul american Harmony va fi folosită pentru a modifica orbita Stației Spațiale Internaționale.

2025-185: În 23 august, la ora 22:42 UTC, o rachetă Electron a lansat, pe orbită terestră heliosincronă, de pe rampa LC-1 a centrului spațial Mahia, satelitul Lyra-2 al companiei EchoStar, împreună cu alți 14 sateliți americani (misiunea Live, Laugh, Launch).

2025-184: În data 22 august, ora 17:04 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 24 de sateliți Starlink (17.6), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 17-lea zbor al treptei primare B1081, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

Astronauți aflați pe orbită

La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 73:

• Serghei Rîjikov, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-27, din 08.04.2025;

• Alexei Zubrițki, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-27, din 08.04.2025;

• Jonny Kim, SUA/NASA, Soiuz MS-27, din 08.04.2025;

• Zena Cardman, SUA/NASA, Dragon Crew-11, din 02.08.2025;

• Michael Fincke, SUA/NASA, Dragon Crew-11, din 02.08.2025;

• Kimiya Yui, JPN/JAXA, Dragon Crew-11, din 02.08.2025;

• Oleg Platonov, RUS/Roscosmos, Dragon Crew-11, din 02.08.2025.

La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:

• Chen Dong, CHN/CNSA, Shenzhou-20, din 24.04.2025;

• Chen Zhongrui, CHN, CNSA, Shenzhou-20, din 24.04.2025;

• Wang Jie, CHN, CNSA, Shenzhou-20, din 24.04.2025.

Imaginea ediției

Orbita Pământului

Din 1957 și până în prezent, au fost lansați pe orbită un număr total de 22421 sateliți, din care astăzi sunt operaționali 12531; pe orbita Pământului sunt catalogate și urmărite un număr total de 58298 obiecte (sateliți activi și inactivi, trepte secundare ale rachetelor purtătoare, deșeuri rezultate în urma dezintegrării sateliților).

De obicei, pentru creșterea altitudinii Stației Spațiale Internaționale (pentru a contracara efectul frecării cu atmosfera și/sau pentru a alinia stația cu rampele de lansare a viitoarelor misiuni) se folosesc propulsoarele navei cargo Progress, andocată la modulul Zvezda al ISS. Astfel, Progress "împinge" stația spațială "mai sus" pe orbită. În misiunea CRS-33 am avut însă parte de o premieră: altitudinea stației a fost ridicată folosind propulsoarele Draco ale capsulei Dragon C211, andocată la modulul american Harmony; înainte de lansarea capsulei în misiunea cargo CRS-33, Dragon a fost alimentată cu mai mult combustibil decât de obicei, tocmai pentru a testa acest timp de manevre. Acest lucru se face și pentru ca NASA să poată controla altitudinea Stației Spațiale Internaționale independent de Roscosmos, dar și pentru ca SpaceX să testeze viitoare sisteme care vor fi folosite pentru vehiculul ce urmează să fie construit (un Dragon ceva mai mare), cu care NASA să deorbiteze în siguranță Stația Spațială Internațională, probabil în jurul anului 2031. În trecut, și capsula Cygnus a companiei Northrop Grumman a mai efectuat astfel de teste, însă de anvergură mai mică, pentru că Cygnus se afla andocată la ISS într-o poziție ușor defavorabilă pentru astfel de manevre. Dragon C211 va efectua principalele manevre de ajustare a orbitei pe durata misiunii CRS-33, pentru că are suficient combustibil la bord pentru a depăși de 1.5 ori performanțele navei cargo Progress.

Marte

Există un site realizat de NASA și ESA, unde puteți vedea, în timp real, poziția a 5 sonde care orbitează în prezent planeta Marte. Proiectul se numește Mars Relay Network (MRN) și el poate fi extins în viitor și pentru alte sonde marțiene. Animația este foarte bine făcută: când o sondă marțiană comunică cu Pământul, acest lucru este reprezentat printr-o animație și este indicată și antena de pe Pământ care recepționează, în timp real, semnalul radio al sondei.

Analizând cutremurele marțiene, adică datele oferite de sonda Seismic Investigations, Geodesy and Heat Transport (InSight) între 2018 și 2022, un cercetător american sugerează că nucleul planetei Marte ar fi unul solid, cu un diametru de aproximativ 600 de kilometri; studiul a fost publicat recent în revista Nature.

Folosind tot datele înregistrate de sonda InSight, o echipă de cercetători relevă noi detalii despre mantaua planetei Marte: se pare că aceasta prezintă mai multe neregularități, motiv pentru care undele seismice de înaltă frecvență detectate de InSight ajungeau cu o ușoară întârziere. Marte nu are plăci tectonice, iar interiorul planetei a rămas, în mare parte, așa cum era imediat după formarea plantei, așa că mai păstrează urmele bombardamentelor cu asteroizi de la începutul sistemului nostru solar. Rezultatele au fost publicate recent în Science.

Spațiul interplanetar și interstelar

Sonda europeană Juice, aflată în drum spre Jupiter, a efectuat, în 31 august, al doilea survol al planetei Venus, necesar pentru a ajunge la Jupiter—însă nu fără emoții. Lansată în aprilie 2023 de o rachetă Ariane 5 pentru a studia sateliții jovieni Ganymede, Callisto și Europa, sonda Jupiter Icy Moons Explore (Juice) are nevoie de 4 survoluri pentru a atinge viteza necesară unei traiectorii spre Jupiter. Anul trecut, tot în august, sonda a survolat Luna și Pământul, iar la ora 06:28 UTC, în 31 august 2025, sonda a trecut pe lângă Venus și profitând de gravitația planetei, și-a mărit viteza. Problemele au apărut în 16 iulie, când sonda, aflată la 200 km distanță de Pământ, părea că a refuzat să mai comunice: stația de urmărire de la Cebreros, Spania, nu a mai primit nici un semnal de la Juice. Nici stația New Norcia din Australia nu a primit vreun semnal, ceea ce însemna că problema era la bordul sondei, nu la antenele stațiilor de urmărire. Până la urmă, după 20 de ore și după mai multe comenzi trimite spre sondă, aceasta și-a activat amplificatorul de la bord și conexiunea cu Pământul a fost restabilită. Din cauza unei erori de sincronizare, Juice avea amplificatorul dezactivat și semnalul trimis de sondă era prea slab pentru ca acesta să fie captat de antenele de pe Pământ. Alte două survoluri sunt planificate înainte ca sonda să ajungă la destinație: în septembrie anul viitor, dar și în ianuarie 2029, sonda va mai trece pe lângă planeta noastră, urmând ca în iulie 2031 să ajungă pe orbita lui Jupiter.

Conform celui mai recent newsletter publicat de Near-Earth Objects Coordination Centre (NEOCC) al ESA, în prezent sunt identificați 39151 de asteroizi și 123 de comete care pot reprezenta un potențial pericol pentru Pământ (obiecte care se pot ajunge în apropierea planetei noastre), din care 1808 astfel de obiecte fiind observate pentru prima dată în acest an. Conform ESA, un obiect potențial periculos înseamnă un obiect a cărui orbită în jurul Soarelui are un periheliu de 1.3 unități astronomice sau mai mică.

Știri locale

La doar 40 de zile după ce a revenit pe Pământ de la bordul Stației Spațiale Internaționale, astronautul Tibor Kapu a participat la ceremonia de închidere a Zilelor Culturale Maghiare din Cluj-Napoca. «Când eram în spațiul cosmic, nu vedeam granițe de țări, nu vedeam linii întrerupte, nu vedeam puncte de trecere a frontierei și nici culori pastelate care acoperă teritoriul unor țări întregi. În schimb, am văzut Bazinul Carpatic, Dunărea, Tisa, lacul Balaton, Harghita, lacul Fertő şi tot ceea ce ne face maghiari.» a declarat acesta pe scena evenimentului clujean care s-a încheiat duminică, 24 august. Tibor Kapu a făcut parte din echipajul misiunii comerciale Axiom-4, care a fost lansat în 25 iunie, a andocat la modulul Harmony al Stației Spațiale Internaționale în ziua următoare și a revenit pe Pământ în 15 iulie. Acesta a ajuns în spațiu ca urmare a unui contract între agenția spațială maghiară și compania Axiom Space.

Alte știri, pe scurt

În următorii 15 ani, agenția spațială indiană ISRO își propune să lanseze peste 100 de sateliți (12-15 sateliți anual), mai multe sonde lunare Chandrayaan, o constelație de telecomunicații plasată pe orbita terestră joasă (un Starlink indian), să construiască o stație spațială pe orbita Pământului și să trimită un astronaut indian pe Lună. India plănuiește să transforme sistemul de geolocalizare IRNSS (rebotezat NavIC) dintr-unul regional, cum este în prezent, într-un sistem cu adevărat global, rivalizând cu GPS (SUA), GLONASS (Rusia), GALILEO (Europa) sau Beidou (China). Chandrayaan-4 urmează să fie o misiune care să aducă pe Pământ mostre de sol lunar, Chandrayaan-5 va fi o misiune în colaborare cu JAXA (misiunea LUPEX), în care un lander indian va transporta la polul sud lunar un rover japonez iar următoarele trei misiuni Chandrayaan vor forma o constelație plasată pe orbita lunară, pentru a asigura sprijinul logistic pentru o viitoare misiune lunar cu echipaj, care urmează să aibă loc în jurul anului 2040. Pentru aceste misiuni ambițioase, India va dezvolta un nou lansator orbital supergreu, Lunar Module Launch Vehicle (LMLV), care urmează să debuteze în 2035.

Zborurile cosmice ar putea accelera procesul de îmbătrânire biologică, conform unui studiu publicat recent în revista Cell; este citat și un studiu mai vechi, din 2019, realizat pe cei doi astronauți gemeni, Mark și Scott Kelly, studiu în care Mark a rămas pe Pământ în timp ce Scott s-a aflat pe orbită timp de 340 de zile, într-un zbor de lungă durată.

Compania Astrobotic va începe de anul viitor să testeze vehiculul Xodiac la centrul spațial Andøya din Norvegia. Xodiac, dezvoltat inițial în 2015 de Masten, companie achiziționată de Astrobotic în 2022. Xodiac este un vehicul destinat testării diverselor tehnologii necesare pentru decolare și aterizare la punct fix, având până în prezent peste 175 de zboruri suborbitale (ultimul zbor a avut a avut loc în luna mai, când Xodiac s-a prăbușit la finalul zborului, în deșertul Mojave din SUA). Începând de anul viitor, Xodiac va începe testele la Andøya, alături de un alt vehicul proiectat pentru a testa tehnologii de aterizare la punct fix: Themis, dezvoltat de compania europeană ArianeGroup.

În timp ce tot mai multe companii aeriene americane semnează acorduri cu SpaceX pentru serviciul Starlink, compania aeriană americană JetBlueeste prima companie care semnează un contract cu Kuiper pentru conexiunea la internet de la bordul aeronavelor sale. Clienții JetBlue ar trebui să se bucure de conexiune la internet prin sateliții lui Jeff Bezos din 2027, conform unui comunicat oficial al companiei.

În 28 august, compania Rocket Lab a inaugurat o nouă rampă de lansare (LC3) în cadrul complexului Mid-Atlantic Regional Spaceport (MARS) din insula Wallops, Virginia, SUA. De aici, Rocket Lab dorește să lanseze viitoarea rachetă reutilizabilă Neutron, cândva în 2025 (deși probabil 2026 ar fi un termen mai realist). MARS are în prezent 4 rampe de lansare: 0A (LC0) folosită de racheta Antares, 0B (LC1) folosită de racheta Minotaur, 0C (LC2) dată în folosință în 2019 și folosită de Rocket Lab pentru lansarea rachetei Electron și acum și 0D (LC4), care urmează să fie folosită de Neutron.

Inițiativa Flight Ticket este o colaborare între Agenția Spațială Europeană (ESA) și Comisia Europeană pentru companiile și instituțiile europene, cu scopul de a testa și demonstra noi produse și aplicații în spațiu prin încurajarea utilizării noilor lansatoare europene comerciale. Astfel, ESA a semnat primele 5 contracte din cadrul inițiativei Flight Ticket: 3 misiuni au fost acordate companiei italiene Avio (care va folosi racheta Vega-C de la centrul spațial Kourou din Guiana Franceză) și 2 misiuni au fost acordate companiei germane Isar (care va folosi racheta Spectrum, de pe rampa centrului spațial Andøya din Norvegia). Lansările efectuate de Avio urmează să testeze soluții pentru deorbitarea sateliților inactivi (misiunea ET Pack a companiei spaniole Persei), cubesatul experimental Pluto al agenției spațiale germane (German Aerospace Center, DLR) și satelitul GapMap-1 al companiei franceze Grasp, care va măsura gazele cu efect de seră din atmosferă. Cât privește compania Isar, aceasta a reușit să contracteze două lansări pentru viitoarea rachetă Spectrum: o misiune cu doi sateliți de mici dimensiuni ai companiei Inifite Orbits, pentru testarea manevrelor de deorbitare a sateliților inactivi și trei cubesats ai companiei olandeze Isispace.

Al 10-lea zbor test Starship (Booster 16 și Ship 37) a avut loc în 26 august, la ora 23:30 UTC. Separarea celor două trepte s-a desfășurat fără incidente, treapta primară a revenit deasupra oceanului conform planului (nu a fost recuperată), treapta a doua a ajuns intactă în spațiu, pentru prima dată ușa calei s-a deschis și cei opt "sateliți" Starlink au fost eliberați (de fapt niște machete, pe o traiectorie suborbitală), repornirea unui motor Raptor a reușit și Ship 37 a revenit (cât de cât) întreagă prin atmosferă, amerizând la punct fix, în apele Oceanului Indian. O explozie în camera motoarelor a avut loc în timpul zborului, dar una peste alta este un test reușit. Mai este mult până departe, dar testul este un mare pas înainte.

Ecouri din trecut

În 1973, NASA plănuia să trimită un echipaj care să survoleze planeta Venus. Misiunea urma să dureze aproximativ 1 an și pentru lansare trebuia să fie folosită o rachetă Saturn V. Echipajul urma să folosească treapta superioară S-IVB pe post de modul de locuit: după consumarea combustibilului în urma unei manevre care ar fi trimis modulul de comandă spre Venus, interiorul S-IVB ar fi fost similar cu o stație spațială Skylab, oferind echipajului suficient spațiu pentru o misiune de lungă durată. După un ocol al planetei, echipajul ar fi revenit pe Pământ. Lansarea rachetei Saturn V pentru această misiune urma să aibă loc în 31 octombrie 1973, survolul planetei Venus ar fi avut loc în 03 martie 1974 și echipajul ar fi revenit pe Pământ în 01 decembrie 1974. Din păcate, din cauza reducerii bugetului NASA după primele aselenizări, această misiune nu a mai avut loc niciodată. Însă au rămas în arhive documentațiile tehnice ale misiunii, care pot să fie consultate pe site-ul NASA Technical Reports Server (NTRS)

Newsletterul Buletinul Cosmic apare de fiecare dată când avem Lună Plină sau Lună Nouă; realizat cu ajutorul Emacs, împreună cu Org Mode și Denote. Mai multe detalii și statistici despre toate zborurile orbitale, pot fi găsite pe site-ul www.parsec.ro.

2025-183: În 22 august, la ora 03:50 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat, de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida, avionul spațial X-37B, în misiunea USSF-36/OTV-8; acesta a ajuns pe orbită terestră joasă (și a fost catalogat cu indicativul USA-555). Pentru lansare, SpaceX a folosit treapta primară B1092, aflată la cel de-al 6-lea zbor, care, după separarea de treapta secundară, a revenit la sol, pe Landing Zone 2. Boeing a construit pentru USAF două vehicule X-37B (acum transferate la USSF), iar cel lansat astăzi este, cel mai probabil, primul vehicul, aflat la cea de-a 4 misiune (probabil al doilea vehicul este pregătit pentru misiunea următoare, pentru că niciodată nu au fost ambele pe orbită, ele zburând alternativ). A fost pentru prima dată când pentru lansarea X-37B s-a folosit o rachetă Falcon 9 Block 5, în trecut au fost folosite rachete Atlas V (2010, 2011, 2012, 2015, 2020), Falcon 9 Block 4 (2017) sau Falcon Heavy (2023). Nu știm multe detalii despre misiunile avionul spațial X-37B, dar USSF a confirmat că OTV-8 va testa pe orbită comunicații laser inter-satelitare, dar și un sistem de navigație bazat pe un senzor inerțial cuantic.

2025-182: O rachetă Angara-1.2 a lansat, în 21 august, ora 08:30 UTC, de pe rampa 35/1 a cosmodromului militar Plesețk, doi sateliți militari: Kosmos-2591 și Kosmos-2592 (probabil sateliți pentru observații optice, de tipul OO MKA, No.3 și No.4); sateliții au ajuns pe orbită terestră joasă.

2025-181: În 20 august, la ora 17:13 UTC, o rachetă Soyuz-2.1b a lansat, de pe rampa 31/6 a centrului spațial de la Baikonur, capsula Bion-M No.2 pe orbită terestră heliosincronă, într-o misiune de 30 de zile în care se vor studia efectele centurilor de radiație Van Allen asupra șoarecilor aflați la bord; este al doilea zbor al capsulei Bion după cel din 2013 și al 14-lea din 1973 (capsula Bion este derivată din capsula Vostok).

2025-180: În 19 august, ora 07:36 UTC, o rachetă Kinetica-1 a companiei chineze de stat CAS Space a lansat, pe orbită terestră heliosincronă, patru sateliți chinezești pentru observarea suprafeței Pământului și doi sateliți mexicani (Thumbsat-1 și Thumbsat-2), de pe rampa LS-130 a centrului spațial Jiuquan.

2025-179: În data 18 august, ora 16:26 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 24 de sateliți Starlink (17.5), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 9-lea zbor al treptei primare B1088, care ulterior lansării a recuperată pe barja Off Course I Still Love You.

2025-178: În 17 august, la ora 14:15 UTC, o rachetă Changzheng-6A a lansat, de pe rampa LA-9A a centrului spațial Taiyuan, 5 sateliți Guowang (ai constelației SatNet, misiunea WHWD-09), pe orbită terestră joasă (polară).

2025-177: În 17 august, la ora 08:55 UTC, o rachetă Changzheng-4C a lansat, pe orbită terestră joasă, satelitul militar Shiyan 28B-02, de pe rampa LC-3 a centrului spațial Xichang.

2025-F06: O rachetă Zhuque-2E a eșuat în tentativa de a urca pe orbită terestră heliosincronă 4 sateliți HJS, după probleme cu treapta superioară; lansare a avut loc în 15 august, la ora 01:17 UTC, de pe rampa LS-96 a centrului spațial Jiuquan.

2025-176: În data 14 august, ora 12:29 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 28 de sateliți Starlink (10.20), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 10-lea zbor al treptei primare B1085, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja Just Read the Instructions; B1085 devine prima treaptă primară Falcon 9 care efectuează 10 zboruri într-un singur an (a debutat cu 359 de zile în urmă, în misiunea Starlink 10.5).

2025-175: În data 14 august, ora 05:05 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 24 de sateliți Starlink (17.4), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 5-lea zbor al treptei primare B1093, care ulterior lansării a recuperată pe barja Off Course I Still Love You.

2025-174: O rachetă Changzheng-5B (dotată cu o treaptă superioară Yuanzheng-2) a lansat, în 13 august, ora 06:43 UTC, de pe rampa LC-1 a centrului spațial Wenchang, 10 sateliți de telecomunicații Guowang, parte a megaconstelației SatNeo (pe orbita terestră joasă, misiunea WHWD-08).

2025-173: O rachetă Vulcan (în configurația VC4S, cu 4 boostere auxiliare) a lansat în 13 august, la ora 00:56 UTC, doi sateliți militari, NTS-3 și USA-554, ambii pe orbită geosincronă; a fost prima misiune pentru Departamentul de Apărare derulată de noua rachetă Vulcan (USSF-106); lansare a avut loc de pe rampa SLC-41 a centrului spațial Cape Canaveral.

2025-172: În 13 august, ora 00:37 UTC, o rachetă Ariane 6 (în configurația cu 2 boostere auxiliare) a lansat, de pe rampa ELA-4 a centrului spațial Kourou din Guiana Franceză, satelitul european MetOp-SG A1, care va fi folosit pentru observarea suprafeței Pământului (și care are la bord echipamentul Sentinel-5); MetOp-SG A1 a ajuns pe orbită terestră joasă.

2025-171: În 11 august, o rachetă Falcon 9 a lansat al doilea set de 24 de sateliți Kuiper, KF-02 (dintr-un contract care conține în primă fază 3 astfel de lansări) de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral; SpaceX a ales pentru această lansare treapta primară B1091, aflată la primul zbor, care a fost inițial destinată unei rachete Falcon Heavy, dar care va zbura de câteva ori ca Falcon 9, înainte de a fi configurată pentru un zbor cu Falcon Heavy; după separarea de treapta secundară, treapta primară a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.

2025-170: O rachetă chineză Jielong-3 a companiei de stat China Aerospace Science and Technology Corporation (CASC) a lansat, în 08 august, ora 16:30 UTC, 11 sateliți de navigație pentru compania Geespace pe orbită terestră heliosincronă (misiunea Gili-04); lansarea a avut loc de pe platforma maritimă Dong Fang Hang Tian Gang din Marea Galbenă.

2025-169: O rachetă Electron a lansat pe orbită terestră joasă, în 05 august, la ora 04:10 UTC, de pe rampa LC-1B a centrului spațial Mahia din Noua Zeelandă, satelitul nipon QPS-SAR 12 pentru iQPS (misiunea The Harvest Goddess Thrives).

2025-168: O rachetă Changzheng-12 a lansat, în 04 august la o ra 10:21 UTC, 9 sateliți Guowang pe orbita terestră joasă (WHWD-07), de pe rampa LC-2 a centrului spațial Wenchang.

2025-167: În data 4 august, ora 07:57 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 28 de sateliți Starlink (10.30), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 21-lea zbor al treptei primare B1080, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja Just Read the Instructions.

2025-166: O rachetă Falcon 9 a lansat, în 01 august, la ora 15:43 UTC, capsula Dragon Crew-11 (Endeavour C206, aflată la cel de-al 6-lea zbor orbital) spre Stația Spațială Internațională, de pe rampa LC-39A a centrului spațial Kennedy din Florida; SpaceX a folosit pentru această lansare treapta primară B1094, aflată la cel de-al 3-lea zbor, care, după separarea de treapta secundară, a revenit la sol (Landing Zone 1); la bordul Dragon s-au aflat Zena Cardman, Michael Fincke, Oleg Platonov și Kimiya Yui; capsula a andocat la modulul Harmony al ISS în 02 august, la ora 06:26 UTC.

2025-165: În data 31 iulie, ora 18:35 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 19 de sateliți Starlink (13.4) dar și 2 sateliți Starshield (2.4), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 27-lea zbor al treptei primare B1071, care ulterior lansării a recuperată pe barja Off Course I Still Love You.

2025-164: În 31 iulie, ora 02:00 UTC, o rachetă Kuazhou-1A a companiei chineze ExPace a lansat, de pe rampa LC4 a centrului spațial Xichang, satelitul pakistanez PRSC-S1 al SUPARCO (agenția spațială din Pakistan) pe orbită terestră joasă.

2025-163: O rachetă indiană GSLV Mk II a lansat, în 30 iulie, la ora 12:10 UTC, satelitul NISAR al NASA, primul satelit rezultat în urma unei colaborări între ISRO și NASA și primul satelit lansat de o rachetă GSLV Mk II pe orbită terestră joasă; lansarea a avut loc de pe rampa SLP a centrului spațial Satish Dhawan și NISAR a ajuns pe orbită terestră heliosincronă, de unde își va putea desfășura misiunea de observație a Pământului.

2025-162: O rachetă Changzheng-8A a lansat, în 30 aprilie, ora 07:49 UTC, 9 sateliți Guowang (Satnet, sau WHWD-06) de pe rampa LC-1 a centrului spațial Wenchang, pe orbită terestră heliosincronă.

2025-161: În data 30 iulie, ora 03:37 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 28 de sateliți Starlink (10.29), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 26-lea zbor al treptei primare B1069, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja Just Read the Instructions.

2025-F05: Prima tentativă de lansare orbitală australiană (din Australia, a unei rachete australiene) a avut loc în 29 iulie, la ora 21:30, de la centrul spațial Bowen, însă din păcate a fost un eșec: racheta Eris, a companiei Gilmour Space nu a funcționat mai mult de câteva secunde după desprinderea de rampa de lansare; Gilmour Space pregătise lansarea încă din luna mai, însă aceasta a fost amânată după ce conul protector al rachetei s-a separat, accidental, de treapta secundară pe rampa de lansare.

2025-160: O rachetă chineză a companiei i-Space, SHuang Quxian 1 (Hyperbola-1) a lansat, în 29 iulie, la ora 04:11 UTC, satelitul Kunpeng-03 (Enshi Xidou Shanquan/HS-9) pe orbită terestră heliosincronă, de pe rampa LS-95A a centrului spațial Jiuquan; a fost primul zbor al unei rachete Kunpeng-03 (Enshi Xidou Shanquan/HS-9) după eșecul din 11 iulie 2024.

2025-159: În data 27 iulie, la ora 10:03 UTC, o rachetă Changzheng-6A a lansat 5 sateliți Guowang (misiunea WHWD-05) pe orbită terestră joasă, polară, de pe rampa LA-9A a centrului spațial Taiyuan.

2025-158: În data 27 iulie, ora 04:30 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 24 de sateliți Starlink (17.2), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 19-lea zbor al treptei primare B1075, care ulterior lansării a recuperată pe barja Off Course I Still Love You.

2025-157: În data 26 iulie, ora 09:01 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 28 de sateliți Starlink (10.26), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 22-lea zbor al treptei primare B1078, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfal of Gravitas.

2025-156: O rachetă europeană Vega-C a lansat, în 26 iulie, la ora 02:03 UTC, de pe rampa ZLV a centrului spațial Kourou din Guiana Franceză, 4 sateliți francezi CO3D de observare a Pământului, împreună cu satelitul Microcarb, care au ajuns pe orbită terestră heliosincronă.

2025-155: În data de 25 iulie, la ora 05:54 UTC, o rachetă Soiuz-2.1b, cu o treaptă primară Fregat-M, a decolat, de pe rampa 1S a centrului spațial Vostocinîi, pentru a trimite spre orbită terestră heliosincronă doi sateliți Ionosfera-M (No. 3 și No. 4), care urmează să fie folosiți pentru studii ale ionosferei și magnetosferei Pământului; împreună cu cei doi sateliți, cu această ocazie au mai fost lansați și alți sateliți rusești de mici dimensiuni (într-o misiune de tip rideshare), dar și satelitul iranian Nahid-2.

2025-154: În 23 iulie, la ora 18:13 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat, de pe rampa SLC-4E e centrului spațial Vandenberg din California, pe orbită terestră heliosincronă, doi sateliți pentru NASA, TRACERS-A și TRACERS-B, folosiți pentru observații ale magnetosferei terestre; alți 6 sateliți, de mici dimensiuni, au fost lansați cu această ocazie; SpaceX a folosit treapta primară B1081, care după cel de-al 16-lea zbor a fost recuperată la sol, pe Landing Zone 4.

2025-153: În 22 iulie, la ora 21:12 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat, pe orbită terestră medie, de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral, 2 sateliți de telecomunicație O3b mPOWER ai companiei SES (O3b FM29 și O3b FM30); pentru această lansare, SpaceX a folosit treapta primară B1090, care a fost recuperată la finalul celui de-al 6-lea zbor pe barja Just Read the Instructions.

Astronauți aflați pe orbită

La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 73:

• Serghei Rîjikov, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-27, din 08.04.2025;

• Alexei Zubrițki, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-27, din 08.04.2025;

• Jonny Kim, SUA/NASA, Soiuz MS-27, din 08.04.2025;

• Zena Cardman, SUA/NASA, Dragon Crew-11, din 02.08.2025;

• Michael Fincke, SUA/NASA, Dragon Crew-11, din 02.08.2025;

• Kimiya Yui, JPN/JAXA, Dragon Crew-11, din 02.08.2025;

• Oleg Platonov, RUS/Roscosmoc, Dragon Crew-11, din 02.08.2025.

La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:

• Chen Dong, CHN/CNSA, Shenzhou-20, din 24.04.2025;

• Chen Zhongrui, CHN, CNSA, Shenzhou-20, din 24.04.2025;

• Wang Jie, CHN, CNSA, Shenzhou-20, din 24.04.2025.

Imaginea ediției

Orbita Pământului

NASA a selectat 6 companii care vor primi 1.4 milioane de dolari pentru studii de fezabilitate privind dezvoltarea de viitoare vehicule de transfer orbital, un fel de remorchere spațiale care să mute sateliți de pe o orbită pe alta. Companiile selectate sunt Arrow Science and Technology (Ranger), Blue Origin (care a lansat deja un prototip al unui astfel de vehicul de transfer, denumit Blue Ring, care poate trimite încărcături spre orbită geostaționară, cislunară, spre Marte sau spațiul interplanetar), Firefly Aerospace (Elytra), Impulse Space (Mira și Helios), Rocket Lab (Explorer pentru viitoarea rachetă Neutron) și United Launch Alliance (o iterație viitoare a actualei trepte secundare Centaur V pentru Vulcan).

În 15 august, taikonauții Chen Dong și Wang Jie au efectuat cea de-a treia activitate extravehiculară a misiunii Shenzhou-20 (care a avut o durată de 6.5 ore), fiind asistați din interiorul stației spațiale Tiangong de colegul lor, Chen Zhongrui, dar și de un model de inteligență artificială, Wukong AI, care a ajuns la bordul stației Tiangong în 15 iulie, cu ajutorul navei cargo Tianzhou-9. Cei doi au instalat panouri suplimentare pentru a proteja stația spațială de impacturi cu micrometeoroizi și deșeuri orbitale și au instalat diverse echipamente în exteriorul stației. În timpul acestei activități extravehiculare, a fost stabilit un record: costumul Feitin-B a fost folosit a 20-a oară, primul costum de astronaut folosit de 20 de ori în doar 4 ani, fiind purtat de 11 taikonauți în 8 misiuni diferite. Două noi costume de astronauți (D și E) au ajuns la bordul stației Tiangong tot cu ocazia aprovizionării asigurate de zborul navei Tianzhou-9.

Anne McClain, Nichole Ayers, Takuya Onishi și Kiril Peskov au revenit cu bine pe Pământ în 09 august, la finalul misiunii Crew-10, după ce capsula Dragon Endurance a amerizat în apele Oceanului Pacific, în largul coastei orașului San Diego, la ora 15:33 UTC. Decuplarea de modulul Harmony al Stației Spațiale Internaționale a avut loc cu o zi mai devreme, în 08 august, la ora 22:15 UTC, după ce Endurance a fost cuplată cu ISS timp de 145 de zile și 18 ore.

Capsula Dragon Endeavour a andocat la modulul american Harmony al Stației Spațiale Internaționale în 02 august, la ora 06:26 UTC, după ce a fost lansată o zi mai devreme de pe rampa LC-39A a centrului spațial Kennedy al NASA de o rachetă Falcon 9. La bord s-au aflat Zena Cardman (primul zbor orbital), Michael Fincke (al 4-lea zbor spațial), niponul Kimiya Yui (al doilea zbor spațial) și rusul Oleg Platonov (primul zbor orbital), care s-au alăturat Expediției 73 de la bordul ISS.

Luna și spațiul cislunar

În 13 august, Han Xida și Wu Xianlin de la Universitatea Sun Yat-sen au folosit laserul centrului TianQin pentru a ținti retroreflectorul NGLR-1 (care are un diametru de 10 cm), aflat pe suprafața Lunii, montant pe landerul lunar Blue Ghost. Lansat în 15 ianuarie 2025, Blue Ghost a aselenizat în 02 martie în Mare Crisium și a rămas activ până în 16 martie. Laserul de la centrul TianQin a fost construit special pentru a ținti retroreflectoare pe Lună, dar și viitori sateliți ce urmează să fie lansați pe orbita Pământului, pentru detecția undelor gravitaționale.

Thales Alenia va construi pentru agenția spațială italiană (ASI) modulul lunar presurizat care va ajunge pe Lună în 2033. Multi-Purpose Habitation (MPH) este rezultatul a unui acord bilateral între NASA și ASI, parte a Acordurilor Artemis, și urmează să fie primul avanpost permanent de pe suprafața Lunii care va fi capabil să găzduiască un echipaj uman.

În 24 iulie, Senegal a devenit cea de-a 56-a națiune semnatară a Acordurilor Artemis. România a fost al 16-lea stat care a semnat Acordurile Artemis, în 01.03.2022.

Lansarea misiunii Luna-27A (un lander lunar) care trebuia să aibă loc în 2028 este amânată pentru 2029, iar Luna-27B este deocamdată programată pentru lansare în 2030, conform unei declarații oficiale preluate de Interfax (amânare cauzată probabil de amânarea misiunii Luna-26, o sondă orbitală selenară).

În 07 august, agenția spațială chineză testa modulul lunar Lanyue, care urmează să transporte viitori taikonauți pe suprafața Lunii, cândva în jurul anului 2030. Câteva zile mai târziu, în 15 august, a avut loc un scurt test static al unui prototip al viitorului lansator supergreu Changzheng-10, la centrul spațial Wenchang.

Spațiul interplanetar și interstelar

În 2023, sonda OSIRIS-REx a adus pe Pământ eșantioane de pe suprafața asteroidului 101955 Bennu, care de atunci au fost analizate în mai multe laboratoare și primele rezultate au fost deja publicate într-un articol, în cel mai recent număr din Nature Astronomy. Astfel se pare că Bennu s-a format printr-un impact cu un asteroid mai mare, care ar fi conținut la suprafața sa substanțe care s-ar fi format mult mai aproape de Soare decât ajunge actuala orbită a lui Bennu, dar și material organic din spațiul interplanetar, material mult mai vechi decât restul de obiecte din sistemul nostru solar. Alte două articole cu rezultate obținute din analizarea probelor de pe Bennu au fost publicate în același număr din Nature Astronomy.

NASA și IBM au lansat un nou model open-source care poate fi folosit pentru predicții legate de activitatea solară. Denumit Surya (Soare în limba sanscrită), modelul este disponibil publicului larg pe platforma Hugging Face și pentru antrenarea lui s-au folosit 218 TB de date obținute de NASA în ultimii 9 ani.

NASA a anunțat că în campania de observații din 02 februarie, telescopul spațial James Webb a descoperit un nou satelit în jurul planetei Uranus. Acesta nu are decât 10 km în diametru și din această cauză nu a fost observat de sonda Voyager-2 în timpul survolului din 1986. Astfel, numărul de sateliți naturali ai lui Uranus a ajuns la 29. Noul satelit se află la 56000 km de centrul planetei Uranus, undeva între orbitele lui Ophelia și Bianca.

Într-un interval de doar 2 zile (13-14 august), doi asteroizi descoperiți recent au trecut relativ aproape de planeta noastră: 2025 PF2 (cu un diametru de 2-6 metri) a trecut la o distanță de 22000 km de suprafața Pământului, în timp ce 2025 PU1 (1-3 metri diametru) a trecut la 29000 km distanță de noi (ambii aflându-se pentru un scurt timp la o distanță de Pământ mai mică decât sateliții geostaționari).

Alte știri, pe scurt

Agenția spațială a Marii Britanii (United Kingdom Space Agency —UKSA) va înceta să existe ca entitate separată și va fi inclusă, din aprilie 2026, în Departamentul pentru Știință, Inovare și Tehnologie (Department for Science, Innovation and Technology —DSIT), măsură care ar urma să reducă cheltuielile bugetare pentru Marea Britanie. UKSA a fost fondată în 2010.

În 03 august, Blue Origin a derulat cu succes misiunea New Shepard NS-34, al 14-lea zbor cu echipaj uman dincolo de linia Kármán, la bordul capsulei aflându-se Arvi Bahal, Gökhan Erdem, Deborah Martorell, Lionel Pitchford, J.D. Russell, și Justin Sun. În total, 75 de oameni au experimentat câteva secunde de imponderabilitate oferite de un zbor cu New Shepard (din care 5 persoane au zburat de două ori). Lansarea a avut loc la ora 12:42 UTC și capsula RSS First Step a ajuns la sol 10 minute mai târziu, după ce a atins o altitudine maximă de 105 km.

Jim Lovell, cunoscutul membru al echipajului misiunii Apollo 13 (dar și al misiunilor Apollo 8, Gemini 12 și Gemini 7) a încetat din viață în 07 august, la vârsta de 97 de ani.

Firefly Aerospace și Space COTAN, compania privată care operează centrul spațial Hokkaido din Japonia (HOSPO) au semnat un memorandum care prevede posibilitate ca în viitorul apropiat rachete Firefly Alpha să fie lansate de pe una din rampele HOSPO, în provincia niponă Taiki.

Newsletterul Buletinul Cosmic apare de fiecare dată când avem Lună Plină sau Lună Nouă; realizat cu ajutorul Emacs, împreună cu Org Mode și Denote.

2025-152: În data 19 iulie, ora 03:52 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 24 de sateliți Starlink (17.3), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 14-lea zbor al treptei primare B1082, care ulterior lansării a recuperată pe barja Off Course I Still Love You.

2025-151: În 16 iulie, la ora 06:30 UTC, o rachetă Falcon-9 a lansat pe orbită terestră joasă, pentru prima dată, un set de 24 de sateliți Kuiper (misiunea KF-01) pentru rețeaua cu același nume a companiei Amazon, rețea care se dorește să concureze cu Starlink; lansarea a avut loc de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida, cu ajutorul treptei primare B1096, aflată la primul său zbor, recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.

2025-150: În data 16 iulie, ora 02:05 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 26 de sateliți Starlink (15.2), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 4-lea zbor al treptei primare B1093, care ulterior lansării a recuperată pe barja Off Course I Still Love You.

2025-149: Capsula Tianzhou-9 a fost lansată în 14 iulie, ora 21:34 UTC, de pe rampa LC-2 a centrului spațial de la Wenchang, de o rachetă Changzheng-7; nava cargo a transportat provizii și echipamente (inclusiv noi costume de astronauți pentru activități extravehiculare) spre stația spațială chineză Tiangon, andocând cu modulul central al stației în 15 iulie, la ora 00:52, la doar 3 ore și 18 minute după părăsirea rampei de lansare.

2025-148: În 13 iulie, la ora 05:04 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat, de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral, satelitul israelian Dror-1, pe orbită geosincronă (misiunea GTO-1); pentru această misiune, SpaceX a folosit treapta primară B1083, aflată la cel de-al 13-lea zbor, care a fost recuperată și de această dată pe barja Just Read the Instructions.

Astronauți aflați pe orbită

La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 73:

• Anne McClain, SUA/NASA, Dragon Crew-10, din 16.03.2025;

• Nichole Ayers, SUA/NASA, Dragon Crew-10, din 16.03.2025;

• Takuya Onishi, JPN/JAXA, Dragon Crew-10, din 16.03.2025;

• Kiril Peskov, RUS/Roscosmos, Dragon Crew-10, din 16.03.2025;

• Serghei Rîjikov, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-27, din 08.04.2025;

• Alexei Zubrițki, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-27, din 08.04.2025;

• Jonny Kim, SUA/NASA, Soiuz MS-27, din 08.04.2025;

La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:

• Chen Dong, CHN/CNSA, Shenzhou-20, din 24.04.2025;

• Chen Zhongrui, CHN, CNSA, Shenzhou-20, din 24.04.2025;

• Wang Jie, CHN, CNSA, Shenzhou-20, din 24.04.2025.

Imaginea ediției

Orbita Pământului

Din 1957 și până în prezent, au fost lansați pe orbită un număr total de 21912 sateliți, din care astăzi sunt operaționali 12100 (din care 7683 sunt sateliți Starlink activi); pe orbita Pământului sunt catalogate și urmărite un număr total de 57799 obiecte (sateliți activi și inactivi, trepte secundare ale rachetelor purtătoare, deșeuri rezultate în urma dezintegrării sateliților).

În 16 iulie, la ora 14:45 UTC, propulsorul principal al navei Progress MS-30, andocat la modulul rusesc Zvezda, a fost activat pentru a crește altitudinea medie a Stației Spațiale Internaționale cu 1.93 km, ajungând la 416.8 km.

La doar 3 ore și 18 minute după lansare, nava cargo Tianzhou-9 a andocat, marți, 15 iulie, la ora 00:52 UTC, la modulul central Tianhe al stației spațiale chineze Tiangong, transportând la bordul stației provizii și echipamente științifice pentru echipajul Shenzhou-20 aflat la bordul Tiangong. Printre echipamentele transportate la bord se află și noi costume de astronauți pentru activitățile extravehiculare, costume care pot să fie folosite timp de 4 ani (sau de cel mult 20 de ori, față de vechile costume, garantate pentru 3 ani sau 15 activități extravehiculare).

Luni, 14 iulie, la ora 11:15 UTC, capsula Dragon "Grace" s-a desprins de modulul american Harmony al Stației Spațiale Internaționale; amerizarea a avut loc aproximativ 22 de ore mai târziu, în 15 iulie, la ora 09:31 UTC, în largul coastei de vest a Statelor Unite (aproape de San Diego, fiind a doua misiune Dragon cu echipaj care se încheie în largul coastei Californiei), încheind astfel cu succes misiunea comercială Axiom Ax-4. Ocazie cu care Peggy Whitson și-a consolidat recordul pe care îl deținea și înaintea lansării Axiom Ax-4: cele mai multe zile petrecute cumulat în spațiul cosmic de către un astronaut american: 695.

Luna și spațiul cislunar

Deși racheta orbitală coreeană Nuri a fost lansată doar de 3 ori, Coreea de Sud anunță că are planuri ambițioase: o bază lunară până în 2045, conform unui plan publicat de agenția spațială națională, Korea AeroSpace Administration (KASA), fondată anul trecut. Planul conține mai multe misiuni ambițioase, printre care o sondă pentru studiul heliosferei și un satelit de observare a Pământului, plasat în punctul Lagrange L4.

NASA a anunțat în 10 iulie că a selectat 3 noi echipamente științifice care vor ajunge în viitor pe Lună: două vor fi instalate la bordul viitorului Lunar Terrain Vehicle (LTV), în timp ce un al treilea echipament va fi instalat la bordul unei viitoare sonde orbitale. Artemis Infrared Reflectance and Emission Spectrometer (AIRES) va identifica minerale lunare și substanțe volatile (apă, amoniac, dioxid de carbon), în timp ce Lunar Microwave Active-Passive Spectrometer (L-MAPS) va încerca să găsească gheață până la 40 de metri adâncime în solul lunar, cu ajutorul unui spectrometru și a unui radar. De pe orbită, Ultra-Compact Imaging Spectrometer for the Moon (UCIS-Moon) va lucra cartografia geologia lunară și va urmări cum activitățile umane din cadrul misiunilor Artemis vor influența substanțele volatile prezente la suprafața Lunii. Trei companii au fost alese de NASA pentru a dezvolta câte un rover lunar (Intuitive Machines, Lunar Outpost și Venturi Astrolab), rover care urmează să transporte rapid pe suprafața Lunii un echipaj de maximum 2 astronauți, dar care va putea fi comandat de la distanță și de pe Pământ. Până la finalul acestui an, NASA va selecta una dintre companii pentru a construi roverul ce urmează să fie folosit în viitoarele misiuni Artemis.

Numărul din 10 iulie al revistei Nature conține o colecție de articole open-access dedicate rezultatelor datelor furnizate de eșantionul de sol lunar adus pe Pământ de sonda chineză Chang'e-6 anul trecut, de pe fața îndepărtată a Lunii.

Marte

Meteoritul marțian NWA 16788, cel mai mare meteorit marțian recuperat până acum (aproape 25 de kilograme, descoperit în 16 iulie 2023), s-a vândut cu un preț record pentru un meteorit, la exact 2 ani de la data descoperirii sale, în 16 iulie 2025, în cadrul unei licitații organizate de Sotheby's, pentru suma de 5.3 milioane de dolari.

Blue Origin confirmă oficial zvonurile care spuneau că al doilea zbor al rachetei New Glenn va trimite sondele misiunii Escape and Plasma Acceleration and Dynamics Explorers --ESCAPADE spre Marte (împreună cu un satelit prototip al companiei Viasat, care va rămâne probabil pe orbita Pământului); inițial planificată pentru 15 august, a doua lansare New Glenn va avea probabil loc cândva în intervalul septembrie-noiembrie, însă Blue Origin nu a menționat asta explicit deocamdată. Racheta New Glenn poate urca 45 de tone pe orbita joasă a Pământului, însă cele două sonde ale misiunii ESCAPADE ("Blue" și "Gold") au puțin peste 500 de kilograme fiecare.

Agenția spațială europeană (ESA) a testat cu succes, în 07 iulie, parașutele care vor fi folosite de Entry Descent and Landing Module (EDL) al misiunii ExoMars II, pentru a trimite în siguranță pe suprafața marțiană roverul european Rosalind Franklin. Testul a avut loc de la o altitudine de 29 km și a fost efectual de Swedish Space Corporation în apropierea centrului spațial Esrange. ESA speră să poată lansa a doua fază a misiunii ExoMars în 2028, după ce sonda Trace Gas Orbiter (TGO) a fost lansată în 2016.

Spațiul interplanetar

După ce NASA a realizat mai multe runde de experimente constând în telecomunicații optice cu sonda Psyche, și Agenția Spațiale Europeană (ESA) a reușit, în 07 iulie, să trimită și să primească date folosind echipamentul Deep Space Optical Communications (DSOC) de la sonda aflată la 265 de milioane km de Pământ. ESA a reușit acest lucru folosind două terminale terestre instalate în doar câteva zile în Grecia, special pentru acest scop: semnalul a fost trimis de la observatorul Kryoneri de lângă Atena, a ajuns la Psyche, care l-a retransmis înapoi, fiind captat de un telescop al observatorului Helmos (pe durata acestui experiment, anumite regiuni ale spațiului aerian grecesc au fost închise). În prealabil, sistemul a fost testat în luna aprilie folosind satelitul german Alphasat, aflat pe orbită geostaționară.

Alte știri, pe scurt

În 17 iulie, compania luxemburgheză SES a anunțat că a fost finalizată achiziția companiei Intelsat (3.7 miliarde de euro); astfel, SES controlează acum 90 de sateliți geostaționari și aproape 30 de sateliți aflați pe orbită terestră medie.

O rachetă iraniană Qased a fost lansată în 21 iulie pe o traiectorie suborbitală, pentru testarea unor tehnologii care vor fi folosite în viitor în misiuni spațiale—conform agenției de știri Tasnim. Qased este o rachetă a Gărzii Revoluționare ale Iranului (spre deosebire de lansatorul orbital Simorgh, al agenției spațiale civile); în trecut (2020-2023), Qased a avut trei lansări orbitale reușite.

Noul buget federal al SUA alocă 1 miliard de dolari pentru programul X-37B al Boeing; X-37B este un avion spațial militar autonom, care a zburat de 7 ori în spațiu (între 2010 și 2025), ultima dată pe orbită eliptică înaltă (testând și tehnici de modificare a orbitei prin frânare atmosferică).

Începând cu 10 iulie, Sean Duffy este noul administrator interimar al NASA, după ce a fost numit în funcție de președintele SUA, înlocuind-o astfel pe Janet Petro. În loc să numească un nou candidat pentru funcția de administrator—care să înceapă procedurile pentru investire și să treacă prin comisiile Congresului—președintele SUA a ales să schimbe un interimar cu altul și numească direct o persoană loială, care ocupă în același timp și funcția de ministru al transporturilor. Nimeni nu poate spune cât va dura interimatul și când va avea NASA un administrator cu puteri depline, confirmat de Congres.

Varianta online a acestui newsletter, împreună cu mai multe detalii și statistici despre toate zborurile orbitale, pot fi găsite pe site-ul www.parsec.ro.

Newsletterul Buletinul Cosmic apare de fiecare dată când avem Lună Plină sau Lună Nouă; realizat cu ajutorul Emacs, împreună cu Org Mode și Denote.

Următorul Buletin Cosmic apare sâmbătă, 09 august 2025.

2025-147: În data 08 iulie, ora 05:45 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 28 de sateliți Starlink (10.28), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 22-lea zbor al treptei primare B1077, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.

2025-146: În 03 iulie, la ora 19:32 UTC, o rachetă Soiuz-2.1a a lansat pe orbită terestră joasă nava cargo Progress MS-31, de pe rampa 31/6 a cosmodromului Baikonur; Progress MS-31 a andocat 2 zile mai târziu, în 05 iulie la ora 21:25 UTC, la modulul rusesc Poisk și va rămâne cuplată cu stația spațială până în luna decembrie.

2025-145: În 03 iulie, ora 09:35 UTC, o rachetă Changzheng-4C a lansat, de pe rampa LC-3 a centrului spațial Xichang, satelitul experimental Shiyan-28B01 pe orbită terestră joasă (Shiyan este o familie de sateliți despre care China nu oferă prea multe detalii); a fost prima lansare a unei rachete Changzheng-4C de la Xichang 2018 și se pare că Shiyan-2B este primul satelit dintr-o viitoare constelație specială, despre care nu există detalii publice.

2025-144: În data 02 iulie, ora 06:28 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 27 de sateliți Starlink (10.25), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 29-lea zbor al treptei primare B1067, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.

2025-143: În 01 iulie, la ora 21:04 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat pe orbită geosincronă satelitul european Meteosat-13, parte a misiunii Sentinel-4 (EUMETSAT/ESA), de pe rampa LC-39A a centrului spațial Kennedy; a fost a 500-a lansare a unei rachete Falcon 9, iar SpaceX a folosit pentru această misiune treapta primară B1085, care, după lansare a fost recuperată pe barja Just Read the Instructions, după cel de-al 9-lea zbor.

2025-142: În data 28 iunie, ora 16:30 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 26 de sateliți Starlink (15.7), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 8-lea zbor al treptei primare B1088, care ulterior lansării a recuperată pe barja Off Course I Still Love You.

2025-141: Ultima lansare a rachetei H-IIA (a 50-a și ultima a familiei de rachete H-II) a avut loc sâmbătă, 28 iunie, la ora 16:33 UTC, de pe rampa LA-Y1 a centrului spațial Tanegashima; satelitul japonez GOSAT-GW a ajuns cu bine pe orbită terestră heliosincronă.

2025-140: În 28 iunie, ora 06:45 UTC, o rachetă Electron a lansat, de pe rampa LC-1B a centrului spațial Mahia din Noua Zeelandă, satelitul de telecomunicații Lyra-2 pentru compania EchoStar (misiunea Symphony in the Stars), care a ajuns cu bine pe orbită terestră heliosincronă (650 km altitudine); lansare a avut loc la doar 37 de ore după cea precedentă, de la același centru spațial, un record pentru compania americană Rocket Lab.

2025-139: În data 27 iunie, ora 05:30 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 27 de sateliți Starlink (10.34), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 5-lea zbor al treptei primare B1092, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.

2025-138: În 26 iunie, la ora 17:00 UTC, o rachetă Electron a lansat, pe orbită terestră joasă, de pe rampa LC-1A a centrului spațial Mahia din Noua Zeelandă, 3 sateliți HawkEye-360 (Hawk 12A, 12B și 12C), împreună cu satelitul prototip Kestrel-0A, într-o misiune denumită Get The Hawk Outta Here; a fost a doua din trei misiuni contractate de compania HawkEye-360.

2025-137: În data 25 iunie, ora 16:00 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 27 de sateliți Starlink (10.16), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 20-lea zbor al treptei primare B1080, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja Just Read the Instructions.

2025-136: În 25 iunie, la ora 06:31 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat, de pe rampa LC-39A a centrului spațial Kennedy, capsula Dragon C213 Grace, avându-i la bord pe Peggy Whitson (aflată la al 5-lea zbor orbital, reprezentând compania Axiom Space, din Statele Unite), Shubhanshu Shukla (India), Sławosz Uznański-Wiśniewski (Polonia) și Tibor Kapu (Ungaria), în misiunea comercială Axiom-4; treapta primară B1094 a rachetei s-a întors la sol, pe Landing Zone 1, după separarea de treapta secundară, la sfârșitul celui de-al doilea zbor; capsula Dragon C213 Grace este cea mai nouă capsulă Dragon din flota SpaceX și ultima capsulă Dragon construită de compania SpaceX (aceasta urma să fie lansată la începutul anului pentru a-i aduce pe Pământ pe Butch Wilmore și Sunita Williams, însă pentru că finalizarea construcției capsulei a întârziat, aceasta a fost reprogramată pentru acest zbor).

Astronauți aflați pe orbită

La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 73:

• Anne McClain, SUA/NASA, Dragon Crew-10, din 16.03.2025;

• Nichole Ayers, SUA/NASA, Dragon Crew-10, din 16.03.2025;

• Takuya Onishi, JPN/JAXA, Dragon Crew-10, din 16.03.2025;

• Kiril Peskov, RUS/Roscosmos, Dragon Crew-10, din 16.03.2025;

• Serghei Rîjikov, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-27, din 08.04.2025;

• Alexei Zubrițki, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-27, din 08.04.2025;

• Jonny Kim, SUA/NASA, Soiuz MS-27, din 08.04.2025;

• Peggy Whitson, SUA/Axiom, Dragon Ax-4, din 26.06.2025;

• Shubhanshu Shukla, IND/ISRO, Dragon Ax-4, din 26.06.2025;

• Sławosz Uznański-Wiśniewski, POL/ESA, Dragon Ax-4, din 26.06.2025;

• Tibor Kapu, HUN/HSO, Dragon Ax-4, din 26.06.2025.

La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:

• Chen Dong, CHN/CNSA, Shenzhou-20, din 24.04.2025;

• Chen Zhongrui, CHN, CNSA, Shenzhou-20, din 24.04.2025;

• Wang Jie, CHN, CNSA, Shenzhou-20, din 24.04.2025.

Imaginea ediției

Orbita Pământului

Din 1957 și până în prezent, au fost lansați pe orbită un număr total de 21814 sateliți, din care astăzi sunt operaționali 12025 (din care 7670 sunt sateliți Starlink activi); pe orbita Pământului sunt catalogate și urmărite un număr total de 57714 obiecte (sateliți activi și inactivi, trepte secundare ale rachetelor purtătoare, deșeuri rezultate în urma dezintegrării sateliților).

Read more

2025-135: În 23 iunie, la ora 21:18 UTC, o rachetă Falcon 9 a urcat pe orbită terestră heliosincronă mai mulți sateliți de mici dimensiuni, într-o nouă misiune rideshare (Transporter-14) de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg; pentru această lansare, SpaceX a folosit treapta primară B1071, care după lansare a revenit pe barja Of Course I Still Love You, după cel de-al 26-lea zbor; cu această ocazie a ajuns pe orbită și capsula europeană Mission Possible, a companiei The Exploration Company, al doilea prototip al viitoarei capsule Nyx; din păcate, contactul cu capsula a fost pierdut înainte de contactul cu apele oceanului, după revenirea prin atmosferă.

2025-134: O rachetă Atlas V, în configurația 551, a lansat, în 23 iunie, la ora 14:56 UTC, al doilea set de 27 de sateliți Kuiper (misiunea KA-02/Kuiper-2) pentru compania Kuiper System (parte a Amazon), care au ajuns cu bine pe orbita terestră joasă; lansarea a avut loc de pe rampa SLC-41 de la centrul spațial Cape Canaveral.

2025-133: În data 23 iunie, ora 05:57 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 27 de sateliți Starlink (10.23), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 25-lea zbor al treptei primare B1069, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.

2025-132: O rachetă Changzheng-3B/E a lansat, în 20 iunie, la ora 12:37 UTC, pe orbită geosincronă, de pe rampa LC-2 a centrului spațial Xichang, satelitul de telecomunicații ChinaSat-9C, care urmează să înlocuiască satelitul ChinaSat-9 (lansat în 2008).

2025-131: În 19 iunie, la ora 03:00 UTC, o rachetă Angara-A5 (echipată cu o treaptă secundară Briz-M) a lansat, pe orbită geostaționară, satelitul militar Kosmos-2589, de pe rampa 35/1 a centrului spațial Plesețk; a fost prima lansare operațională a rachetei și prima folosire a unui con protector mai lung decât cele precedente.

2025-130: În data 18 iunie, ora 05:55 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 28 de sateliți Starlink (10.18), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 5-lea zbor al treptei primare B1090, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja Just Read the Instructions.

2025-129: În data 17 iunie, ora 03:36 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 26 de sateliți Starlink (15.9), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 3-lea zbor al treptei primare B1093, care ulterior lansării a recuperată pe barja Off Course I Still Love You.

2025-128: În 14 iunie, la ora 07:56 UTC, o rachetă Changzheng-2D a lansat, pe orbită terestră heliosincronă, satelitul de observare a ionosferei CSES-01/Zhangheng 1-02, o misiune spațială realizată de agenția spațială chineză în colaborare cu agenția spațială italiană; lansarea a avut loc de pe rampa SLS-2 a centrului spațial Jiuquan.

2025-127: În data 13 iunie, ora 11:30 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 23 de sateliți Starlink (12.26), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 21-lea zbor al treptei primare B1078, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja ??. A fost a 500-a lansare cu succes a unei rachete din familia Falcon (Falcon 1, Falcon 9 și Falcon Heavy).

2025-126: În data 13 iunie, ora 01:30 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 26 de sateliți Starlink (15.6), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 15-lea zbor al treptei primare B1081, care ulterior lansării a recuperată pe barja Off Course I Still Love You.

2025-125: În 11 iunie, la ora 15:30 UTC, o rachetă Electron a lansat pe orbită terestră heliosincronă satelitul japonez QPS-SAR 11 (YAMATSUMI-I, misiunea The Mountain God Guards) care urmează să fie folosit pentru observarea suprafeței Pământului; a fost a 3-a din cele 8 misiuni contractate de compania iQPS cu Rocket Lab, pentru constelația de 36 de sateliți radar cu apertură sintetică pe care dorește să-i lanseze pe orbită.

2025-124: În data 10 iunie, ora 13:00 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 23 de sateliți Starlink (12.24), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 12-lea zbor al treptei primare B1083, care ulterior lansării a fost recuperată pe una din cele două barje disponibile pe coasta de est a SUA.

Astronauți aflați pe orbită

La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 73:

• Anne McClain, SUA/NASA, Dragon Crew-10, din 16.03.2025;

• Nichole Ayers, SUA/NASA, Dragon Crew-10, din 16.03.2025;

• Takuya Onishi, JPN/JAXA, Dragon Crew-10, din 16.03.2025;

• Kiril Peskov, RUS/Roscosmos, Dragon Crew-10, din 16.03.2025;

• Serghei Rîjikov, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-27, din 08.04.2025;

• Alexei Zubrițki, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-27, din 08.04.2025;

• Jonny Kim, SUA/NASA, Soiuz MS-27, din 08.04.2025.

La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:

• Chen Dong, CHN/CNSA, Shenzhou-20, din 24.04.2025;

• Chen Zhongrui, CHN, CNSA, Shenzhou-20, din 24.04.2025;

• Wang Jie, CHN, CNSA, Shenzhou-20, din 24.04.2025.

Imaginea ediției

Orbita Pământului

Din 1957 și până în prezent, au fost lansați pe orbită un număr total de 21535 sateliți, din care astăzi sunt operaționali 11754 (din care 7418 sunt sateliți Starlink activi); pe orbita Pământului sunt catalogate și urmărite un număr total de 57420 obiecte (sateliți activi și inactivi, trepte secundare ale rachetelor purtătoare, deșeuri rezultate în urma dezintegrării sateliților).

Read more