2026-171: În data 25 iulie, ora 15:51 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 24 de sateliți Starlink (17.51), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 8-lea zbor al treptei primare B1100, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2026-170: O rachetă chineză Kinetica-1 (力箭一号 sau Lijian-1) a lansat, în 23 iulie, la ora 23:33 UTC, de pe rampa 130 a centrului spațial Jiuquan, 5 sateliți pe orbită terestră heliosincronă, sateliți care fac parte dintr-o rețea pentru monitorizarea deșeurilor orbitale (megaconstelația Gande, care urmează să aibă 120 de sateliți).

2026-169: În 23 iulie, la ora 12:00 UTC, o rachetă Changzheng-3B/E a lansat, spre orbită geostaționară de transfer, satelitul Tianlin-2-06, de pe rampa LC-2 a centrului spațial Xichang; la câteva secunde după lansare, racheta a fost lovită de mai multe fulgere, însă satelitul a ajuns cu bine pe orbita corectă: acesta face parte dintr-o rețea de telecomunicații între sateliții orbitali și stațiile terestre (rețea similară cu sistemul american Tracking and Data Relay Satellite System, TDRSS).

2026-168: În 22 iulie, la ora 02:54 UTC, o rachetă Yinli-1 (引力一号 sau Gravity-1), a lansat 9 sateliți pe orbită terestră heliosincronă, de pe barja Dong Fang Hang Tian Gang, aflată în Marea Galbenă; a fost a 3-a lansare Gravity-1, care în acest moment este cea mai puternică rachetă din lume propulsată exclusiv de trepte cu combustibil solid.

2026-167: O rachetă Falcon 9 a lansat, în 21 iulie, la ora 21:15 UTC, de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral, satelitul Mission Robotic Vehicle (MRV-1) al companiei Northrop Grumman, construit pentru a andoca la sateliții de pe orbita geostaționară și a le prelungi viața (misiunea MRV-1); pentru această misiune, care a trimis satelitul MRV spre orbită geostaționară de transfer, s-a folosit treapta primară B1069, aflată la cel de-al 32-lea zbor și care, după separarea de treapta secundară, nu a mai fost recuperată.

2026-166: În data 21 iulie, ora 14:49 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 24 de sateliți Starlink (17.39), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 23-lea zbor al treptei primare B1082, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2026-165: În 19 iulie, probabil în jurul orei 17:51 UTC, o rachetă Soiuz-2.1b a lansat, pe orbită terestră joasă, de la centrul spațial Plesețk, a fost lansat al doilea grup de 16 sateliți pentru megaconstelația Rassvet (Rassvet-3), megaconstelația Bureau 1440, care vrea să fie replica Rusiei la Starlink.

2026-164: În 18 iulie, la ora 06:35 UTC, racheta comercială Vikram-1, a companiei Skyroot, a reușit, în zborul său inaugural, să plaseze pe orbită doi sateliți de mici dimensiuni. Este prima lansare a unei rachete indiene comerciale. Vikram-1 este o rachetă de calibru mic, capabilă să urce cel mult 550 de kilograme pe orbita terestră joasă. Lansarea de astăzi a avut loc de pe rampa FLP a centrului spațial Satish Dhawan. Prima misiune, denumită Aagaman, nu a fost lipsită de emoții: după ce treapta a 4-a s-a separat de treapta a 3-a, la câteva secunde distanță se pare că a existat un nou contact între cele două trepte, ceea ce a dus la destabilizarea temporară a treptei a 4-a. Aceasta și-a revenit ulterior, reușind să duc misiunea la bun sfârșit (nu e ceva ce avem ocazia să vedem prea des).

2026-163: O rachetă Falcon 9 a lansat, în 16 iulie, la ora 20:32 UTC, de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg, 21 de sateliți pentru Space Force Development Agency (SDA), în misiunea denumită Tranche 1 Transport Layer E, sateliți care au ajuns pe orbită polară. După lansare, treapta primară B1103, aflată la cel de-al 4-lea zbor, a fost recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2026-162: Marți, 14 iulie, la ora 14:47 UTC, o rachetă Soiuz-2.1a a lansat, de pe rampa 31/6 a centrului spațial Baikonur, din Kazahstan, capsula Soiuz MS-29 spre Stația Spațială Internațională, avându-i la bord pe cosmonauții Piotr Dubrov și Anna Kikina (ambii la cel de-al doilea zbor spațial), dar și astronautul american Anil Menon (primul zbor spațial, soțul Annei Menon, membră a echipajului misiunii comerciale Polaris Dawn). Capsula Soiuz MS-29 a andocat la modulul rusesc Prichal al ISS în aceeași zi, la ora 17:52 UTC.

2026-161: În data de 14 iulie, ora 09:10 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (10.45), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 28-lea zbor al treptei primare B1080, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.

2026-160: În data 14 iulie, ora 01:28 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 27 de sateliți Starlink (15.14), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 15-lea zbor al treptei primare B1093, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

Astronauți aflați pe orbită

La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorul echipaj:

• Piotr Dubrov, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-29, din 14.07.2026;

• Anna Kikina, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-29, din 14.07.2026;

• Anil Menon, SUA/NASA, Soiuz MS-29, din 14.07.2026;

• Jessica Meir, SUA/NASA, Crew-12, din 14.02.2026;

• Jack Hathaway, SUA/NASA, Crew-12, din 14.02.2026;

• Sophie Adenot, FRA/ESA, Crew-12, din 14.02.2026;

• Andrei Fediaev, RUS/Roscosmos, Crew-12, din 14.02.2026.

La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:

• Zhu Yangzhu, CHN, CNSA, Shenzhou-23, din 24.05.2026;

• Li Jiaying, CHN, CNSA, Shenzhou-23, din 24.05.2026;

• Zhang Zhiyuan, CHN, CNSA, Shenzhou-23, din 24.05.2026.

Imaginea ediției

Orbita Pământului

Din 1957 și până în prezent, au fost lansați pe orbită un număr total de 26975 sateliți, din care astăzi sunt operaționali 16098 (din care 10441 sunt sateliți Starlink activi); pe orbita Pământului sunt catalogate și urmărite un număr total de 69691 obiecte (sateliți activi și inactivi, trepte secundare ale rachetelor purtătoare, deșeuri rezultate în urma dezintegrării sateliților).

Compania americană COMSPOC atrage atenția asupra satelitului chinezesc Shijian-31, lansat în 16 iunie de o rachetă Changzheng-3B, care are o orbită interesantă: cu o înclinația de 63.46°, orbita pare una de tip Molniya, însă apogeul în loc să fie deasupra teritoriilor nordice, este deasupra ecuatorului, la o altitudine de aproape 40000 km, deasupra sateliților geostaționari, unde petrece aproximativ o treime din perioada orbitală de 12.5 ore. Oficial, misiunea satelitului Shijian-31 este “detecția mediului spațial”.

Capsula Soiuz MS-28, avându-i la bord pe cosmonauții Serghei Kud-Sverchkov, Serghei Mikaiev și pe astronautul american Christopher Williams, s-a decuplat de modulul Rassvet al Stației Spațiale Internaționale (ISS) în 26 iulie, la ora 07:02 UTC, revenind cu bine pe Pământ la ora 10:27 UTC, după 241 de zile petrecute în spațiu (manevra de frânare a fost executată la 09:31 UTC și a durat 4 minute și 42 de secunde); decuplarea capsulei Soiuz MS-28 marchează sfârșitul Expediției 74 și începutul Expediției 75 de la bordul ISS.

Polonia va contribui cu 656 milioane de euro pentru sistemul european IRIS² (Infrastructure for Resilience, Interconnectivity and Security by Satellite), adică aproximativ 10% din valoarea sa. Sateliții constelației IRIS² vor începe să fie lansați începând cu 2029 și sistemul urmează să fie operațional începând în 2031-2032, oferind o alternativă europeană la actuala constelație Starlink.

Luna și spațiul cislunar

În 05 august, la ora 06:35 UTC, treapta superioară a rachetei Falcon 9 (2025-010D), care în 15 ianuarie 2025 a lansat sonda selenară Blue Ghost a companiei Firefly (2025-010A) și sonda Hakuto-R (2025-010B) a companiei nipone ispace, va lovi Luna și, cel mai probabil, impactul, care va avea loc lângă craterul Einstein, va putea fi observat de pe Pământ, de astronomii amatori sau profesioniști.

Joi, 16 iulie, Serbia a devenit al 69-lea stat care a semnat Acordurile Artemis, în cadrul unei ceremonii organizate la sediul general al NASA din Washington, DC., în prezența ministrului de externe sârb Marko Đurić și a administratorului adjunct al NASA, Matt Anderson. Astfel, Serbia devine al 3-lea stat, după Thailanda și Senegal, care semnează atât Acordurile Artemis, cât și parteneriatul International Lunar Research Station (ILRS). A doua zi, în 17 iulie, Mauritius devine al 70-lea semnatar al Acordurilor Artemis.

Planeta Marte

Teghaza 001 ar putea fi cel mai vechi meteorit marțian descoperit până acum, cu o vechime de cel puțin 4.1 miliarde de ani (de obicei meteoriții marțieni sunt mult mai tineri decât cei care provin din centura de asteroizi dintre Marte și Jupiter), similar ca vârstă cu celebrul ALH 84001. De ce este interesant acest lucru? Pentru că ne poate oferi informații cu privire la structura și compoziția scoarței marțiene de acum 4.1 miliarde de ani, când se crede că Marte era o planetă caldă, care putea susține apă lichidă. Teghaza 001 a fost descoperit în urma unei expediții a populației locale Sahrawi, în septembrie 2022 în Gao (Mali) și cele 8 fragmente recuperate cântăresc împreună aproape 800 de grame.

În 15 mai, sonda Psyche survola planeta Marte, apropiindu-se până la 4609 km de suprafața acesteia, într-o manevră de corecție orbitală, pentru a-i rafina traiectoria spre întâlnirea cu asteroidul Psyche (oferindu-i nu doar viteză suplimentară, dar și modificarea planului orbital, esențială pentru succesul misiunii). În timpul survolului, sonda (lansată în 13 octombrie 2023 de o rachetă Falcon Heavy) a reușit să surprindă câteva cadre spectaculoase cu Marte, publicate recent de NASA.

Spațiul interplanetar și interstelar

Telescopul spațial Neil Gehrels Swift al NASA (lansat în 20 noiembrie 2004 de o rachetă Delta II și care așteaptă ca sonda LINK, lansată în 03 iulie de o rachetă Pegasus, să andocheze și să îi crească altitudinea) a observat recent o gaură neagră supermasivă și orfană (departe de centrul unei galaxii) care devora o stea aflată în calea sa, într-o galaxie aflată la 750 milioane de ani-lumină depărtare de noi. Astfel de evenimente sunt rare, mai ales că gaura neagră avea o masă aproximativ egală cu 1 milion de mase solare. Datele au fost publicate recent în revista The Astrophysical Journal Letters.

Este Venus o planetă moartă din punct de vedere geologic, sau este o planetă activă tectonic? Nu știm, pentru că (i) nu vedea prea bine dincolo de atmosfera densă a planetei și (ii) avem prea puține misiuni care să poată studia suprafața venusiană. Însă un studiu recent, publicat în Nature Geoscience, vine cu câteva argumente în favoarea unei planete Venus încă active geologic: folosind simulări numerice, echipa de cercetători a concluzionat că văile de rift din Chasmata Ganis, Dali și Devana sunt formate relativ recent.

Conform unui studiu recent, Soarele conține cu 55% mai mult argint decât se estimase până acum (Soarele este format în mare parte din hidrogen și heliu, dar conține 1.5% și elemente chimice mai grele, printre care și argint). Cel puțin asta este concluzia unui studiu realizat de o echipă de cercetători de la Universitatea Uppsala, publicat în Astronomy & Astrophysics. Datele au fost obținute în urma unei simulări care a folosit un model mult mai complex decât estimările precedente, folosind supercomputerul suedez Tetralith de la Universitatea Linköping. De notat că nu este vorba despre argint creat în interiorul Soarelui, ci de argintul primordial, prezent în atmosfera solară și moștenit de Soare din nebuloasa planetară existentă înainte de formarea sistemului solar, provenit de la supernove mai vechi.

O echipă de cercetători ai Universității din Hiroshima au identificat în galaxia noastră un accelerator natural de protoni, care se pare că produce raze cosmice formate din protoni accelerați până la energii de 1 PeV (protonii accelerați în cadrul experimentelor LHC de la CERN ating energii de câțiva TeV, adică cu 3 ordine de mărime mai reduse). Sursa acestor protoni extrem de energetici este LHAASO J1912+1014u în constelația Acvila, apropiată de steaua Altair și a fost considerată o rămășiță a unei supernove, până când, în cadrul experimentului sino-nipon Large High Altitude Air Shower Observatory (LHAASO), au fost detectate emisii de peste 100 TeV. Este dificil de detectat energia protonilor inițiali, pentru că aceștia generează raze gama, însă alte observații (Fermi Large Area Telescope (Fermi-LAT), FOREST Unbiased Galactic plane Imaging survey with the Nobeyama 45-m telescope (FUGIN), telescopul spațial Chandra) ale sursei LHAASO J1912+1014u par să confirme această ipoteză.

Sunt cunoscute peste 6000 de exoplanete, însă LHS 1140b pare să fie prima dintre ele despre care avem indicii că ar avea atmosferă, la câteva miliarde de ani după ce s-a format: după peste 500 de ore de observații folosind telescopul spațial James Webb, o echipă de cercetători a detectat prezența atmosferei în jurul LHS 1140b, iar cercetări ulterioare, folosind telescoapele terestre Magellan din Chile au identificat că exoplaneta emană heliu în spațiul cosmic.

În 28 august 2025, când asteroidul 1998 SH2 a trecut la 3 milioane km depărtare de Pământ, NASA a folosit radarele sistemului Deep Space Network pentru a investiga poziția asteroidului, însă acesta părea să se afle pe o altă traiectorie decât se așteptau astronomii. Deviația de la traiectoria așteptată se pare că a fost din cauză că 1998 SH2 nu este un asteroid, ci o cometă (primind denumirea provizorie P/1998 SH2). Studiul a fost publicat recent în revista Nature Astronomy.

Alte știri, pe scurt

Există 127 de asteroizi care poartă nume românești: 7 locuri din România și restul de 120 sunt nume de persoane, din care cel mai recent este… (843293) Tănăselia! Le sunt recunoscător lui Ovidiu Văduvescu și Lucian Hudin, în primul rând pentru că au descoperit acest asteroid în cadrul proiectului EURONEAR (alături de mulți alți asteroizi), dar și pentru faptul că s-au gândit la mine și au făcut această propunere, acceptată de WGSBN. Lista asteroizilor cu nume românești poate fi consultată pe parsec.ro.

Compania niponă ispace a declarat că, în urma unui acord cu Mitsubishi Heavy Industries (MHI), landerul ULTRA din cadrul Mission 3 va fi lansat în 2028 de o rachetă H3. Precedentele misiuni selenare ale ispace au fost lansate de o câte o rachetă Falcon 9.

Complexul Deep Space Network de lângă Madrid (MDSCC), unul din punctele cheie ale infrastructurii de comunicații cu care NASA poate păstra legătura continuă cu sondele interplanetare (alături de antenele din California și Australia), a fost înconjurat de incendii de vegetație devastatoare. Personalul a fost evacuat și este în siguranță, iar structurile nu au fost avariate. Centrul Cerberos, aparținând de ESA, aflat și el în apropiere de Madrid, a fost evacuat, însă este în continuare funcțional.

În 25 iulie, am putut vedea al 13-lea zbor test pentru Starship (Booster 20 și Ship 40), care a urmat un profil de zbor suborbital similar cu testele precedente. Lansarea a avut loc la ora 22:51 UTC de pe rampa LP-2 a centrului spațial Starbase. În acest zbor, 20 de sateliți Starlink V3 au fost lansați pe o traiectorie suborbitală și SpaceX susține că aceștia au reușit, în cele 20 se minute avute la dispoziție, să se conecteze la rețeaua Starlink. Din păcate, după separare, treapta primară (Booster 20) și-a reaprins doar 10 motoare pentru manevră finala de frânare (în loc de 13) și impactul cu apa a avut loc la o viteză mai mare decât a fost planificată (oricum planul era revenirea controlată în golf, nu recuperarea). Ship 40 a reușit să reaprindă un motor Raptor în spațiu, pentru câteva secunde, (esențial pentru viitoare manevre de deorbitare) și a revenit controlat în Oceanul Indian (și chiar a supraviețuit și după contactul cu apa și a reușit să transmită telemetrie în zilele ce au urmat). Elon Musk a declarat că dacă nu apar probleme în analiza datelor după acest zbor, în următorul se va încerca recuperarea treptei secundare Ship.

Un test static al motorului M-35a al treptei secundare a rachetei nipone Epsilon-S a avut loc în 23 iulie la centrul spațial Tanegashima; testul a durat 130 de secunde și a fost considerat un succes, ceea ce înseamnă că este posibil ca în acest an să vedem debutul noii variante Epsilon-S. Racheta Epsilon este dezvoltată de JAXA încă din 2007 și până acum a avut parte de 6 lansări (în care s-au folosit 3 variante ale rachetei), din care ultima, cea din 12 octombrie 2022, a fost un eșec.

Următoarea lansare a unei rachete Vulcan (a companiei United Launch Alliance, ULA) ar putea avea loc abia anul viitor, pentru că Northrop Grumman, compania care livrează boosterele auxiliare cu combustibil solid GEM 63XL a precizat recent că rezolvarea problemelor care au afectat lansările precedente Vulcan ar putea dura până la finalul acestui an. Vulcan a avut până acum parte de 4 lansări, toate reușite, însă două dintre ele au fost afectate de probleme cu boosterul GEM 63XL.

Condițiile meteo nefavorabile din Chile afectează funcționarea telescopului Vera Rubin: acesta a fost plasat într-o configurație securizată și personalul care îl operează a fost evacuat, până când lucrurile vor reveni la normal. Chile se confruntă în aceste zile cu furtuni severe, alimentate de fenomenul El Niño, iar mai multe zone a fost decretată starea de urgență.

O nouă rachetă RFA One se află în aceste zile pe rampa de lansare a centrului spațial scoțian SaxaVord (RFA One are 20 de metri înălțime, un diametru de 2 metri și poate urca peste 1 tonă pe orbită terestră joasă, fiind propulsată de 9 motoare Helix cu kerosen), după ce un test static din 19 august 2024 s-a încheiat cu o explozie și cu pierderea vehiculului companiei germane Rocket Factory Augsburg (RFA). În prezent, echipa de la RFA pregătește vehiculul pentru un test static și, dacă totul merge bine, o lansare orbitală, planificată pentru această vară.

Capsula Mengzhou (梦舟), care urma să fie lansată prima dată fără echipaj, la finalul acestui an, de o rachetă Changzheng-10A, spre stația spațială chineză Tiangong (misiunea Mengzhou-1), se pare că va aștepta misiunea inaugurală până anul viitor. Acest lucru este necesar pentru finalizarea completă a lucrărilor la centrul spațial de la Wenchang. Capsula Mengzhou urmează să fie folosită pentru transportul taikonauților spre și dinspre stația spațială chineză, dar și în viitoarele misiuni selenare.

Există meteoriți marțieni?

Și dacă da, de unde știm că sunt de pe Marte? În 20 iulie s-au împlinit 50 de ani de la prima imagine cu suprafața planetei Marte, adică 50 de ani de la misiunea Viking-1, prima misiune interplanetară care ajunge cu bine pe suprafața unei alte planete, de unde transmite date științifice și imagini. Iar rezultatele științifice furnizate de cele două sonde Viking (Viking-2 a ajuns pe Marte în 03 septembrie 1976) ne-a ajutat să înțelegem mai bine compoziția atmosferei marțiene, a solului și a rocilor din zona în care cele două sonde au amartizat și să tragem astfel concluzia că meteoriții SNC (botezați așa după 3 meteoriți despre care se credea de multă vreme că au aceeași origine, Shergotty, Nakhla și Chassigny) provin de pe Marte. Landerul Viking-1 a rămas funcțional până în 11 noiembrie 1982, iar landerul Viking-2 până în 11 aprilie 1980.

Abia în 1983 se face legătura între raportul izotopic al argonului din meteoritul Elephant Moraine 79001 (descoperit în Antarctica) și datele transmise de sondele Viking: rezultatele se potriveau, argonul din EM79001 provenea din atmosfera marțiană. 16 ani mai târziu, Allan Treiman scrie un articol cu titlul "The SNC Meteorites are from Mars", pe care îl publică în anul 2000 în revista Planetary and Space Science și de atunci nu se mai îndoiește nimeni că meteoriții SNC sunt marțieni (pe Allan Treiman am avut plăcerea să-l întâlnesc de două ori: prima dată, la Houston, m-a întâmpinat la centrul spațial Johnson, în 2009, a doua oară la Praga, la conferința Goldschmidt în 2015).

Înainte de 1980 părea imposibil ca roci de pe un alt corp ceresc ar putea ajunge pe Pământ, însă identificare primilor meteoriți lunari a schimbat acest lucru (iar în cazul meteoriților lunari problema era mai simplă, pentru că aceștia puteau fi comparați cu probele aduse pe Pământ în timpul programului Apollo):

Although once very controversial, it is now generally accepted that rocks can be ejected from Mars and can traverse the solar system to land on Earth. Before the mid-1980s it was not clear how unmelted, unvaporized material (i.e., rock) could be ejected from a planetary surface. That problem was solved by the first recognition of a meteorite from the Moon and by recognition of the physical ejection mechanism of spallation. There also was doubt that rocks from Mars (once ejected) could traverse interplanetary space and arrive at Earth within the durations that SNC meteorites had been exposed to cosmic rays.

—Allan H. Treiman, James D. Gleason, Donald D. Bogard, The SNC meteorites are from Mars, Planetary and Space Science, Volume 48, Issues 12–14, 2000, 1213-1230,

Din 80093 de meteoriți cunoscuți, catalogați, studiați astăzi, 428 sunt marțieni. Iar dacă astăzi cunoaștem mai multe despre meteoriți și despre meteoriții marțieni, este și pentru că acum 50 de ani, o sondă trimisă de pe Pământ ajunge cu bine pe Marte.

Newsletterul Buletinul Cosmic apare de fiecare dată când avem pe cer Lună Plină sau Lună Nouă; realizat cu ajutorul Emacs, împreună cu Org Mode și TILE. Mai multe materiale, liste și statistici despre toate zborurile orbitale, pot fi găsite pe site-ul www.parsec.ro.

2026-159: În data 11 iulie, ora 03:00 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 24 de sateliți Starlink (17.48), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 35-lea zbor al treptei primare B1071, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2026-158: Vineri, 10 iulie, la ora 04:15 UTC, a debutat cu succes racheta Changzheng-10B, de pe rampa LC-2 a centrului spațial Wenchang; lansarea a trimis spre orbită o încărcătură încă neidentificată (misiunea CX-26), iar după separarea de treapta secundară, treapta primară a revenit controlat și a fost recuperată, o premieră pentru programul spațial chinezesc; recuperarea a avut loc pe o barja Linghangzhe, folosind un sistem de cabluri elastice pentru a captura vehiculul. Racheta Changzheng-10B este proiectată pentru misiuni comerciale și clienți privați și planul este ca pentru prima treaptă a rachetei să fie folosite trepte primare recuperate în urma lansărilor rachetelor Changzheng-10A. Astfel, Changhzheng-10A și Changzheng-10B folosesc aceeași treaptă primară (propulsată de 7 motoare YF-100K care ard kerosen și oxigen lichid), dar dacă Changzheng-10A folosește o treaptă secundară cu un singur motor YF-100M (care folosește tot kerosen și oxigen lichid, fiind varianta optimizată pentru vid a motorului YF-100K), Changzheng-10B folosește o treaptă secundară propulsată de un motor YF-219, care folosește metan și oxigen lichid. Changzheng-10B poate urca 16 tone la 200 km altitudine sau 11 tone la 900 km altitudine, iar lansările au loc de pe rampa SLS-2 a centrului spațial Wenchang Commercial (zona comercială a centrului spațial Wenchang).

2026-157: În data de 09 iulie, ora 09:25 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (10.42), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 36-lea zbor al treptei primare B1067, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas; treapta primară B1067 deține acum recordul pentru treapta Falcon 9 care a fost recuperată de cele mai multe ori.

2026-156: Marți, 07 iulie, la ora 07:12 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat, de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California, 81 de sateliți pe orbită terestră heliosincronă (misiunea de rideshare Transporter-17); pentru această misiune, SpaceX a folosit treapta primară B1097, aflată la cel de-al 11-lea zbor, care, după separarea de treapta secundară, a revenit pe barja Of Course I Still Love You.

2026-155: În 05 iulie, la ora 13:43 UTC, o rachetă Changzheng-8A a lansat, pe orbită terestră joasă, de pe rampa LC1 a centrului spațial Wenchang Commercial, 20 de sateliți pentru megaconstelația G60, sau Qianfan (misiunea Qianfan Jigui 15).

2026-154: În data de 05 iulie, ora 10:50 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (10.50), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 13-lea zbor al treptei primare B1090, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas. În cadrul acestui zbor, treapta primară Falcon 9 a avut atașate și două capsule Fabship, fabricate de compania Besxar, pentru teste suborbitale de lansare și revenire prin atmosferă.

2026-153: În 04 iulie, la ora 09:30 UTC, o rachetă Changzheng-6A a lansat, de pe rampa LC-9A a centrului spațial Taiyuan, 18 sateliți pe orbită terestră joasă, pentru megaconstelația G60, sau Qianfan (misiunea Qianfan Jigui 13).

2026-152: În 03 iulie, la ora 08:36 UTC, o rachetă Pegasus XL a lansat, pe orbită terestră joasă, misiunea LINK. Lansarea a fost realizată cu ajutorul avionului L-1011 TriStar “Stargazer”, care a decolat de pe pista bazei militare Ronald Reagan Space and Missile Teste Range de pe atolul Kwajalein din Pacific, iar racheta Pegasus XL s-a desprins de avion undeva în jurul coordonatelor 166.W 7.5N (a fost ultima lansare a rachetei Pegasus XL). LINK, construită de compania Katalyst Space Technology în urma unui contract cu NASA, va andoca la telescopul spațial SWIFT (lansat în 20 noiembrie 2004 de o rachetă Delta II), pentru a-i prelungi misiunea, având în vedere că telescopul nu are sisteme de propulsie la bord, iar orbita sa joasă a fost afectată în acest an de activitatea solară intensă.

2026-151: În 02 iulie, la ora 04:30 UTC, o rachetă Atlas V în configurația 551 a lansat, pe orbită terestră joasă, de pe rampa SLC-41 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida, 29 de sateliți Amazon Leo (misiunea LA-08) pentru compania Amazon. A fost ultima lansare Atlas V pentru Amazon, ultima lansare Atlas V în configurația 551 și ultima lansare a unei rachete Atlas cu un con protector: ultimele 4 rachete Atlas V rămase (toate în configurația N22) vor fi folosite pentru misiuni ale capsulei Starliner.

2026-150: În data 02 iulie, ora 02:58 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 24 de sateliți Starlink (17.46), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 7-lea zbor al treptei primare B1100, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2026-149: O rachetă Changzheng-4B a lansat, în 01 iulie, la ora 23:46 UTC, pe orbită terestră heliosincronă, satelitul Haiyang-2E pentru studii oceanice, de pe rampa SLS-2 (LC43/94) a centrului spațial Jiuquan.

2026-148: O rachetă Falcon 9 a lansat, în 29 iunie, la ora 02:25 UTC, satelitul de telecomunicații SiriusXM SXM-11 (cu o masă de aproximativ 7 tone), spre orbită geostaționară de transfer, de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; pentru această lansare, SpaceX a folosit treapta primară B1085, aflată la cel de-al 17-lea zbor, care, după separarea de treapta secundară, a revenit pe barja A Shortfall of Gravitas.

2026-147: În data 28 iunie, ora 16:09 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 24 de sateliți Starlink (17.40), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 17-lea zbor al treptei primare B1088, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

Astronauți aflați pe orbită

La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorul echipaj:

• Jessica Meir, SUA/NASA, Crew-12, din 14.02.2026;

• Jack Hathaway, SUA/NASA, Crew-12, din 14.02.2026;

• Sophie Adenot, FRA/ESA, Crew-12, din 14.02.2026;

• Andrei Fediaev, RUS/ESA, Crew-12, din 14.02.2026;

• Serghei Kud-Svercikov, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-28, din 27.11.2025;

• Serghei Mikaiev, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-28, din 27.11.2025;

• Christopher Williams, SUA/NASA, Soiuz MS-28, din 27.11.2025.

La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:

• Zhu Yangzhu, CHN, CNSA, Shenzhou-23, din 24.05.2026;

• Li Jiaying, CHN, CNSA, Shenzhou-23, din 24.05.2026;

• Zhang Zhiyuan, CHN, CNSA, Shenzhou-23, din 24.05.2026.

Imaginea ediției

Au trecut 4 ani de când telescopul spațial James Webb a început observațiile științifice, așa că NASA și ESA ne încântă zilele astea cu o imagine spectaculoasă a galaxiei Centaurus A, modelată de activitatea intensă a unei găuri negre supermasive din centrul acesteia (cu o masă echivalentă cu 55 de milioane de sori, vizibilă în centrul imaginii), care emite jeturi cu viteze relativiste, formate din materie ionizată. Imaginea a fost obținută cu ajutorul Mid-Infrared Instrument (MIRI, echipament care are nevoie de o temperatură de -266 °C, sau 7 K, pentru a putea funcționa corect).

Orbita Pământului

În 30 iunie, astronauții Chris Williams și Jessica Meir au efectuat o activitate extravehiculară timp de 7 ore și 20 de minute pentru înlocuirea unei articulații a brațului robotic Canadarm2 atașat în exteriorul Stației Spațiale Internaționale (ISS). În timpul unei activități de rutină, din 27 mai, astronauții au observat unele probleme cu articulația brațului. Aceasta a fost înlocuită cu succes și va fi transportată pe Pământ, pentru investigații suplimentare și eventuale reparații, în urma cărora ar putea reveni la bordul ISS. A fost a 280-a activitate extravehiculară realizată pentru asamblarea, upgradarea sau mentenanța Stației Spațiale Internaționale, a 2-a pentru Chris Williams și a 5-a pentru Jessica Meir.

Începând din 2027, o nouă navă cargo va vizita stația spațială chineză Tiangong: este vorba despre Qingzhou-1, dezvoltată de compania de stat CAS Space. Qingzhou-1, care va transporta o masă utilă de 1.8 tone, poate fi lansată de o rachetă Kinetica-2 (Lijian-2), ceea ce înseamnă costuri semnificativ mai mici decât o lansare a unei capsule Tianzhou cu o rachetă Changzheng-7 (care poate însă transporta spre Tiangong 7.4 tone). Un prim zbor test a avut loc în acest an, în 30 martie și rezultatele, publicate recent, sunt încurajatoare pentru CAS Space și noul lor vehicul orbital low-cost.

Compania Rocket Lab a anunțat, în 29 iunie, că a achiziționat compania Iridium cu 8 miliarde de dolari. Rocket Lab are în acest moment o capitalizare la bursă de peste 50 de miliarde de dolari, iar Iridium a devenit cunoscută în anii ‘90 pentru că permitea apeluri telefonice direct prin satelit, din oricare două puncte de pe Pământ, o noutate pentru acele vremuri (desigur, la costuri exorbitante).

Luna și spațiul cislunar

China pregătește o nouă misiuni selenară ambițioasă: Chang’e-7, a cărei lansarea este programată pentru luna august. Misiunea va conține o sondă orbitală, un lander și un rover. Racheta Changzheng-5 destinată acestei misiuni (Y14) a ajuns deja la centrul spațial Wenchang, unde urmează ca sonda Chang’e-7 să fie asamblată în interiorul treptei secundare.

NASA a anunțat în 30 iunie noi misiuni cargo spre Lună, care vor avea loc în 2028, parte din programul Commercial Lunar Payload Services (CPLS), în valoare de 600 milioane de dolari (este al doilea eveniment din seria anunțurilor cu privire la misiunile Moon Base, după cel din 26 mai): două noi misiuni pentru Astrobotic (în valoare de $297.9M) și câte o misiune pentru Firefly Aerospace ($144.2M) și Intuitive Machines ($148.3M). Companiile vor folosi o iterație nouă a landerelor folosite deja în misiuni precedente (Astrobotic va folosi Griffin, Firefly Aerospace va folosi Blue Ghost, iar Intuitive Machine va folosi Nova-C). În viitorul apropiat, NASA ar putea trimite pe Lună roverul PROMISE (Polar Rover for Observation, Mapping, and In-Situ Exploration), un prototip al roverului marțian Perseverance.

În 02 martie 2025, landerul Blue Ghost (Mission 1), al companiei Firefly aseleniza în Mare Crisium și în cele 14 zile în care a fost activ pe suprafața Lunii a trimis aproape 120 GB de date brute spre Pământ (imagini și secvențe video). Următoarea misiune, Blue Ghost Mission 2 (care va ajunge pe fața îndepărtată a Lunii și va transporta la suprafață, printre altele, un radiotelescop), programată pentru a fi lansată la finalul anului curent, va avea modulul orbital Elytra echipat cu hardware și algoritmi NVIDIA Jetson pentru procesarea datelor în timp real și reducerea volumului de date trimise spre Pământ.

Spațiul interplanetar și interstelar

După o perioadă de hibernare de aproape 1 an (321 de zile), cea mai lungă de până acum, sonda New Horizons, aflată la peste 9.5 miliarde de kilometri depărtare de Pământ, a început să comunice din nou cu centrul de comandă de la Johns Hopkins Applied Physics Laboratory (APL, din Laurel, Maryland) și să transmită date științifice și telemetrie. După ce a survolat 134340 Pluto în 2015 și 486958 Arrokoth în 2019, New Horizons (lansată în 19 ianuarie 2006 de la centrul spațial Cape Canaveral de o rachetă Atlas V în configurația 551) va părăsi centura Kuiper în 2028-2029, conform estimărilor NASA.

În 05 iulie, la ora 09:29:59 UTC, sonda niponă Hayabusa2 a survolat asteroidul (98943) Torifune (sau 2001 CC21), de care s-a apropiat până la aproximativ 10 km, cu o viteză relativă de aproximativ 5 km/s; asteroidul are un diametru mai mic de 500 de metri; a fost doar un obiectiv intermediar pentru Hayabusa2, după ce în 06 decembrie 2020 a trimis pe Pământ o capsulă cu sol de pe asteroidul Ryugu, sonda se îndreaptă acum spre o întâlnire cu asteroidul 1998 KY26, programată pentru 2031.

În 06 iulie, sonda chineză Tianwen-2 s-a apropiat până la 20 km de asteroidul (469219) Kamoʻoalewa (sau 2016 HO3, aflat acum la peste 40 de milioane de kilometri distanță de Pământ), de unde a și trimis primele imagini. Urmează apropierea de asteroid și o tentativă de prelevare de eșantioane de sol. Din cauza dimensiunii reduse, de aproximativ 20 de metri, Tianwen-2 nu orbitează asteroidul (este practic misiunea care investighează îndeaproape cel mai mic asteroid de până acum), ci se află pe o orbită în jurul Soarelui sincronizată cu cea a lui (469219) Kamoʻoalewa.

Compania spaniolă EMSYS a fost aleasă de ESA pentru a construi primul cubesat care va fi trimis pe suprafața asteroidului Apophis (cu un diametru de 375 de metri), în timpul survolului sondei Ramses, când, în 13 aprilie 2029, Apophis se va apropia la 32000 km de Pământ. Ramses urmează să fie lansată în primăvara anului 2028 de o rachetă niponă H3.

Chiar de Ziua Asteroidului, în 30 iunie, au început observațiile efectuate cu telescopul Vera C. Rubin. Ce urmează în continuare? Printre altele, sute de mii de noi asteroizi vor fi descoperiți în următoarea perioadă: dacă în timpul unor observații de probă, care au avut loc anul trecut și care au durat 10 ore, au fost identificați peste 2100 de noi asteroizi, imaginați-vă ce vom descoperi în următorii 10 ani!

Telescopul spațial european Euclid (lansat în 2023) a descoperit 31 de noi quasari (nuclee galactice active), printre cei mai vechi din câte sunt cunoscuți până în prezent, formați la doar 670 de milioane de ani de la începutul universului. Un articol științific a fost publicat recent în revista Astronomy & Astrophysics.

Știri locale

Misiunea Transporter-17 a companiei SpaceX, care în 07 iulie a lansat 81 de sateliți pe orbită terestră heliosincronă folosind o rachetă Falcon 9, a lansat și satelitul CyberCUBE al ESA (de tip cubesat 3U), prima misiune ESA condusă de o companie privată din România: filiala din România a companiei spaniole GMV s-a ocupat de toate etapele misiunii: proiectare, integrare, validare și livrarea către ESA (lansarea a avut loc de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California, folosind treapta primară B1097, aflată la cel de-al 11-lea zbor, recuperată pe barja Of Course I Still Love You). CyberCUBE este o misiune în care ESA dorește să testeze viitoare tehnologii de securitate cibernetică, înainte ca acestea să fie integrate în viitoare misiuni europene.

Un bolid a survolat cerul României în noaptea de 28-29 iunie, fiind observat de mai multe camere ale rețelei Romanian Video Meteor Network (ROVIMEN); conform estimărilor inițiale, acesta s-a stins undeva la 77 km altitudine și cel mai probabil nici un fragment nu a supraviețuit trecerii prin atmosferă.

Alte știri, pe scurt

FAA (Federal Aviation Administration) a acceptat raportul SpaceX cu privire la problemele avute de treapta primară în precedentul test, așa că SpaceX poate acum lansa următorul vehicul Starship. Următorul zbor, al 13-lea (al 2-lea zbor al Starship Block 3), în care vor fi folosite Booster B20 și Ship S40, este programat pentru 16 iulie, la ora 22:45 și va fi unul suborbital, ca și cele de până acum, însă de această dată se va încerca lansarea unor sateliți Starlink funcționali, care, pentru o scurtă perioadă, se vor conecta la rețea și vor încerca să transmită date. În pregătirea acestui nou zbor Starship, SpaceX a efectuat un test static al boosterului Super Heavy B20, vineri, 10 iulie, în jurul orei 15:00 UTC. Toate cele 33 de motoare Raptor au fost activate pentru aproximativ 25 de secunde.

Agenția spațială japoneză (JAXA) a efectuat sâmbătă, 11 iulie, un scurt test, de aproximativ 40 de secunde, al unui vehicul care integrează mai mult tehnologii privind reutilizarea, în viitor, a unei rachete. Vehiculul, denumit RV-X, s-a înălțat până la 11 metri, după care a revenit în siguranță la sol, la centrul de testare Noshiro.

Astronautul canadian Jeremy Hansen, membru al echipajului Artemis II care a dat un ocol Lunii între 1-11 aprilie, a anunțat că se retrage din rolul de astronaut activ, în luna septembrie.

Planet Labs Germania și Isar Aerospace au semnat, în 02 iulie, un contract strategic, prin care cele două companii se obligă ca în termen de 12 luni să lanseze un satelit german folosind o rachetă germană. Satelitul ar urma să fie unul pentru observații terestre de înaltă rezoluție, Pelican (fără nici o legătură cu stilourile cu același nume), asamblat în Germania, la fabrica Planet Labs (o companie americană, fondată în 2010, cu sediul la San Francisco, dar care are și o filială în Germania, Planet Labs Germany GmbH), care este acum construită lângă Berlin. Isar Aerospace va asigura lansatorul, o rachetă Spectrum, care, cel mai probabil, va fi lansată de pe rampa centrului spațial de la Andøya, din Norvegia. Sunt multe variabile la mijloc (mai ales că primul zbor Spectrum, din 30 martie 2025, s-a încheiat cu un eșec: la 18 secunde după lansare a fost pierdut controlul asupra rachetei, care s-a prăbușit în vecinătatea rampei de lansare), dar pentru Germania este un pas în direcția bună.

Dave Limp, CEO al Blue Origin, a anunțat că rampa LC-36A de la Cape Canaveral, afectată în urma exploziei unei rachete New Glenn din 28 mai, nu va fi refăcută așa cum a fost înainte, ci va conține elemente comune cu rampa LC-36B, de unde se va lansa viitoare versiune 9x4 (adică o versiune New Glenn cu 9 motoare BE-4 pentru prima treaptă GS1 și 4 motoare BE-3U pentru treapta secundară GS2, spre deosebire de varianta 7x2 folosită până acum) a rachetei New Glenn. Astfel, conform noului plan, în cazul ambelor rampe de lansare, cele două trepte vor fi conectate în hangar, pe orizontală, transportate până la rampă, unde vor fi ridicate în poziție verticală folosind o macara, după care, deasupra treptei secundare, pe rampă, va fi instalată încărcătura utilă. Această nouă procedură va permite, conform lui Dave Limp, reluarea zborurilor New Glenn încă din acest an.

Conform unui raport recent al NASA Inspector General (NASA IG) dedicat zborurilor comerciale cu echipaj spre Stația Spațială Internațională, capsula Starliner nu va zbura spre Stația Spațială Internațională în acest an, după cum era de așteptat (având în vedere problemele avute în trecut) și este de așteptat ca data viitorului zbor spre ISS să nici nu fie comunicată până la finalul acestui an. Inițial, planul era ca în misiunea Starliner-1, programată pentru 2026, capsula Starliner să efectueze un nou zbor test, fără echipaj, doar pentru aprovizionarea ISS.

Newsletterul Buletinul Cosmic apare de fiecare dată când avem pe cer Lună Plină sau Lună Nouă; realizat cu ajutorul Emacs, împreună cu Org Mode și TILE. Mai multe detalii și statistici despre toate zborurile orbitale, pot fi găsite pe site-ul www.parsec.ro.

2026-146: O rachetă Electron a lansat, în 26 iunie, la ora 17:43 UTC, satelitul StriX-8 (misiunea Ten Owl of Ten) de pe rampa LC1B de la centrul spațial Mahia, pentru constelația de sateliți de observare a Pământului folosind radare cu apertură sintetică, operați de compania Synspective.

2026-145: În data 25 iunie, ora 03:30 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 24 de sateliți Starlink (17.45), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 25-lea zbor al treptei primare B1081, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2026-S01: În 23 iunie, la ora 10:53 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat, pe orbită terestră joasă de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral, un vehicul orbital nou, denumit Starfall (cu un diametru de 3.1 metri și o grosime de 0.75 metri, capsula poate transporta o încărcătură de aproximativ 1 tonă; deși nu are un sistem de propulsie, capsula este ghidată de treapta secundară Falcon 9); pentru această misiune, SpaceX a folosit treapta primară B1078, aflată la cel de-al 29-lea zbor, care, după separarea de treapta secundară, a revenit pe barja A Shortfall of Gravitas; Starfall este o capsulă, fără echipaj, proiectată pentru a găzdui experimente orbitale, pe care să le poată aduce înapoi pe Pământ (lucru pe care îl face deja compania Varda), sau pentru a transporta cargo pe traiectorii suborbitale; la ora 14:44 UTC, Starfall a revenit controlat prin atmosferă, undeva deasupra Oceanului Pacific. Un detaliu curios: lansarea nu a primit un cod unic de la Space-Track (lansarea precedentă, a rachetei Changzheng-7A, a primit codul 2026-144, iar lansarea ulterioară, Starlink 17.45, a primit codul 2026-145). Acest lucru s-a întâmplat chiar dacă, înainte de a reveni prin atmosferă, capsula a efectuat două orbite în jurul Pământului: de obicei toate obiectele care ajung pe orbită și efectuează cel puțin o rotație completă, primesc un astfel de cod unic de la Space-Track. Mai mult, au lipsit cadrele din timpul lansării cu treapta secundară (cadre obișnuite în timpul lansărilor de rutină și care lipsesc atunci când sunt lansate încărcături în cadrul misiunilor speciale), iar asta nu face decât să alimenteze și mai mult speculațiile că Starfall nu a fost singura încărcătură utilă de la bordul rachetei Falcon 9, deși, oficial, nimic altceva nu a rămas pe orbită în urma lansării din 23 iunie.

2026-144: În 23 iunie, la ora 02:10 UTC, o rachetă Changzheng-7A a lansat, de pe rampa LC-2 a centrului spațial Wenchang Commercial, pe orbită terestră geosincronă (racheta Changzheng-7A poate trimite aproximativ 7 tone spre orbită terestră geostaționară), satelitul militar de telecomunicații TJS-26A (通信技术试验 sau Tōngxìn Jìshù Shìyàn).

2026-143: În data 21 iunie, ora 16:39 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 24 de sateliți Starlink (17.28), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 33-lea zbor al treptei primare B1063, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2026-142: Compania Rocket Lab a lansat o rachetă Electron (fără a anunța în prealabil); racheta avea la bord satelitul VICTUS HAZE Puma pentru Forțele Spațiale ale SUA (USSF) și care a ajuns pe orbită terestră heliosincronă, probabil de pe rampa LC1A a centrului spațial de la Mahia din Noua Zeelandă, vineri, 19 iunie, probabil la ora 10:20 UTC; satelitul, fabricat tot de Rocket Lab (o tehnologie Photon), a efectuat manevre de apropiere de satelitul JACKAL-0004, lansat în luna mai de compania True Anomaly, tot în cadrul unei misiuni pentru USSF (cei doi sateliți au trecut la doar 100 km unul de celălalt în 19 iunie, la ora 17:51). VICTUS HAZE este o misiune în care USSF a testat viteza de reacție în cazul unei lansări rapide: Rocket Lab a realizat lansare în doar 16 ore și 42 de minute de la solicitarea fermă ( precedentul record a fost stabilit în cadrul misiunii VICTUS NOX, când fără notificări prealabile, o rachetă Firefly Alpha reușea să lanseze un satelit militar la doar 27 de ore după primirea ordinului de lansare. Se pare că inițial și VICTUS HAZE urma să fie lansată de Firefly Alpha, însă misiunea a fost până la urmă executată de o rachetă Electron.).

2026-141: În 19 iunie, la ora 08:50 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat misiunea NROL-170 pentru National Reconnaisance Office (NRO), de pe rampa SLC-4E de la centrul spațial Vandenberg din Florida; pentru această misiune, SpaceX a folosit treapta primară B1103, care după cel de-al 3-lea zbor a revenit pe Landing Zone 4.

2026-140: O rachetă Ariane 64 a lansat, în 17 iunie, la ora 12:21 UTC, 36 de sateliți pentru constelația Amazon Leo (misiunea LE-03) de pe rampa ELA-4 a centrului spațial Kourou din Guiana Franceză; pentru această misiune, racheta Ariane 6 a folosit 4 noi boostere auxiliare cu combustibil solid, P160C, cu 1 metru mai înalte decât boosterele folosite în trecut (P120C) și care astfel au fost încărcate cu 14 tone de combustibil suplimentar, ceea ce a mărit cu 2 tone capacitatea rachetei europene spre orbita terestră joasă.

2026-139: O rachetă Falcon 9 a lansat, în 17 iunie, la ora 06:39 UTC, de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral, 3 sateliți BlueBird ai companiei AST SpaceMobile, pe orbită terestră joasă; pentru această misiune, SpaceX a folosit treapta primară B1077, aflată la al 27-lea zbor, care, după separarea de treapta secundară, a revenit pe barja A Shortfall of Gravitas.

2026-138: În 17 iunie, la ora 03:40 UTC, o rachetă Kuaizhou-11 a lansat, de pe rampa LS-95A a centrului spațial Jiuquan, pe orbită terestră joasă, 8 sateliți Centispace-5 pentru augmentarea semnalelor de poziționare globală de la sateliții GNSS; confirmarea succesului misiunii a întârziat, ceea ce a dus la speculații că nu toți sateliții s-au desprins de treapta secundară, sau nu toți sateliții lansați (și identificați) sunt funcționali.

2026-137: O rachetă Changzheng-12 a lansat, în 17 iunie, la ora 02:44 UTC, 9 sateliți Guowang (misiunea WHWD-22, pentru megaconstelația SatNet a companiei de stat CASIC), pe orbită terestră joasă, de pe rampa LC-2 a centrului spațial Wenchang Commercial; a fost al 6-lea zbor al lansatorului Changzheng-12; de această dată, racheta a folosit pentru prima treaptă un combustibil denumit high-energy-density (HED) kerosene, un tip special de kerosen care oferă un plus de performanță (probabil în jur de 2%) când este folosit în motoarele rachetei, datorită prezenței unor compuși care pot stoca o cantitate mai mare de energie chimică decât o face kerosenul folosit în mod obișnuit pentru lansări (RP-1).

2026-136: În 16 iunie, la ora 09:45 UTC, o rachetă Changzheng-3B a lansat, pe orbită geosincronă, satelitul de telecomunicații Shijian-31, de pe rampa LC-2 a centrului spațial Xichang; a fost primul zbor al rachetei Changzheng-3B după eșecul din 16 ianuarie 2026.

2026-135: În data 15 iunie, ora 15:34 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 24 de sateliți Starlink (17.54), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 14-lea zbor al treptei primare B1093, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2026-134: În 15 iunie, ora 03:44 UTC, o rachetă Lijian-1 (Kinetica-1, dezvoltată de CAS Space), a lansat, pe orbită terestră heliosincronă, 8 sateliți Jilin-1 Gaofen, pentru observarea suprafeței Pămânutlui, de pe rampa LS-130 a centrului spațial Jiuquan.

2026-130: În 11 iunie, la ora 08:00 UTC, o rachetă Electron modificată pentru zboruri suborbitale și teste hipersonice (Hypersonic Accelerator Suborbital Test Electron, HASTE) a fost lansată de pe rampa LC-2 a centrului spațial Mid-Atlantic Regional Spaceport (MARS) de pe insula Wallops din Virginia, pentru misiunea denumită CURVEBALL; deși de obicei astfel de teste sunt suborbitale, de această dată, în urma lansării, pe orbită au fost identificate două obiecte: treapta superioară a rachetei și încărcătura utilă, care, cel mai probabil, a efectuat ulterior un teste de reintrare prin atmosferă.

Astronauți aflați pe orbită

La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorul echipaj:

• Jessica Meir, SUA/NASA, Crew-12, din 14.02.2026;

• Jack Hathaway, SUA/NASA, Crew-12, din 14.02.2026;

• Sophie Adenot, FRA/ESA, Crew-12, din 14.02.2026;

• Andrei Fediaev, RUS/ESA, Crew-12, din 14.02.2026;

• Serghei Kud-Svercikov, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-28, din 27.11.2025;

• Serghei Mikaiev, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-28, din 27.11.2025;

• Christopher Williams, SUA/NASA, Soiuz MS-28, din 27.11.2025.

La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:

• Zhu Yangzhu, CHN, CNSA, Shenzhou-23, din 24.05.2026;

• Li Jiaying, CHN, CNSA, Shenzhou-23, din 24.05.2026;

• Zhang Zhiyuan, CHN, CNSA, Shenzhou-23, din 24.05.2026.

Imaginea ediției

Orbita Pământului

Din 1957 și până în prezent, au fost lansați pe orbită un număr total de 26552 sateliți, din care astăzi sunt operaționali 15703 (din care 10232 sunt sateliți Starlink activi); pe orbita Pământului sunt catalogate și urmărite un număr total de 69189 obiecte (sateliți activi și inactivi, trepte secundare ale rachetelor purtătoare, deșeuri rezultate în urma dezintegrării sateliților).

Read more

2026-132: În data de 12 iunie, ora 12:37 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (10.54), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 27-lea zbor al treptei primare B1080, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.

2026-131: În 12 iunie, la ora 00:53 UTC, o rachetă H3-30S a lansat, de pe rampa LA-Y2 a centrului spațial Tanegashima, într-un zbor test al noii variante a rachetei H3, care de această dată a zburat fără boostere auxiliare cu combustibil solid (iar treapta primară a avut 3 motoare LE-9); alături de balastul VEP-5 (care simulează masa unui satelit real) au fost lansați și câțiva sateliți de mici dimensiuni.

2026-130: În data 11 iunie, ora 15:05 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 24 de sateliți Starlink (17.44), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 34-lea zbor al treptei primare B1071, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2026-129: În 11 iunie, la ora 07:30 UTC, o rachetă Changzheng-5 (cea mai puternică rachetă chinezească) a lansat, de pe rampa LC-101 a centrului spațial Wenchang, satelitul militar TJS-25 pe orbită geostaționară.

2026-128: O rachetă Zhuque-2E a lansat pe orbită terestră joasă, în 09 iunie, la ora 08:23 UTC, doi sateliți test de comunicații pentru terminale mobile, pentru compania SpaceSail (DTC-01 și CMCC-02), de pe rampa LC43/96A a centrului spațial Jiuquan; conform Space-Track, treapta secundară a rachetei, aflată pe orbită, s-a dezintegrat în 09 iunie, la ora 08:47 UTC, cel mai probabil în timpul manevrei de deorbitare.

2026-127: În data de 08 iunie, ora 10:13 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (10.35), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 35-lea zbor al treptei primare B1067, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas; este pentru prima dată când o treaptă primară Falcon 9 a fost utilizată de 35 de ori.

2026-126: În data de 07 iunie, ora 04:24 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 21 de sateliți Starlink (17.43), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 10-lea zbor al treptei primare B1097, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2026-125: Vineri, 05 iunie, la ora 06:34 UTC, o rachetă Changzheng-8 a lansat, pe orbită polară, de pe rampa LC-1 a centrului spațial Wenchang Commercial, 18 sateliți pentru megaconstelația Qianfan (parte a megaconstelației Spacesail sau G60).

2026-124: În 04 iunie, la ora 11:39 UTC, o rachetă Changzheng-6A a lansat, pe orbită poalară, de pe rampa LC-9A a centrului spațial Taiyuan, 18 sateliți pentru megaconstelația Qianfan (parte a megaconstelației Spacesail sau G60).

2026-123: În data de 04 iunie, ora 10:26 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (10.43), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 12-lea zbor al treptei primare B1090, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.

2026-122: În data de 03 iunie, ora 15:40 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 24 de sateliți Starlink (17.47), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 16-lea zbor al treptei primare B1088, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2026-121: În 01 iunie, la ora 08:40 UTC, de la centrul spațial Jiuquan a debutat racheta Changzheng-12B, care a plasat pe orbită polară 2 sateliți Qianfan (parte a megaconstelației Spacesail sau G60); Changzheng-12B este proiectată pentru ca treapta primară să fie recuperată, însă în acest zbor inaugural nu a avut loc o tentativă de recuperare. Changzheng-12B este propulsată de 9 motoare YF-102R, care folosesc kerosen și oxigen lichid, în timp ce treapta secundară are 1 motor YF-120V (adaptat pentru folosire în vid) și poate urca 20 de tone pe orbită terestră joasă sau 12 tone dacă se recuperează treapta primară.

Astronauți aflați pe orbită

La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorul echipaj:

• Jessica Meir, SUA/NASA, Crew-12, din 14.02.2026;

• Jack Hathaway, SUA/NASA, Crew-12, din 14.02.2026;

• Sophie Adenot, FRA/ESA, Crew-12, din 14.02.2026;

• Andrei Fediaev, RUS/ESA, Crew-12, din 14.02.2026;

• Serghei Kud-Svercikov, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-28, din 27.11.2025;

• Serghei Mikaiev, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-28, din 27.11.2025;

• Christopher Williams, SUA/NASA, Soiuz MS-28, din 27.11.2025.

La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:

• Zhu Yangzhu, CHN, CNSA, Shenzhou-23, din 24.05.2026;

• Li Jiaying, CHN, CNSA, Shenzhou-23, din 24.05.2026;

• Zhang Zhiyuan, CHN, CNSA, Shenzhou-23, din 24.05.2026.

Imaginea ediției

O imagine rară: racheta niponă H3 în configurația 30S, adică 3 motoare LE-9 ale primei trepte (față de 2 motoare, ca până acum), nici un booster auxiliar cu combustibil solid și diametru mic al conului protector. Zborul a fost unul de test, după ce racheta a suferit 2 eșecuri din 8 tentative de lansare, un randament deloc de invidiat pentru racheta construită de JAXA și Mitsubishi Heavy Industries. De treaptă secundară a fost atașat Vehicle Evaluation Payload (VEP-5), practic un balast, dar au fost lansați cu succes și 6 cubesats: PETREL, STARS-X, BRO-22, VERTECS, HORN-L și HORN-R. Lansarea H3-30S a avut loc în 12 iunie, la ora 00:53:59, de pe rampă LA-Y2 a centrului spațial Tanegashima. Racheta H3 este o evoluție a vechiului lansator nipon H-II, derivat din lansatorul american Delta III.

Orbita Pământului

Din 1957 și până în prezent, au fost lansați pe orbită un număr total de 26301 sateliți, din care astăzi sunt operaționali 15466 (din care 10084 sunt sateliți Starlink activi); pe orbita Pământului sunt catalogate și urmărite un număr total de 68921 obiecte (sateliți activi și inactivi, trepte secundare ale rachetelor purtătoare, deșeuri rezultate în urma dezintegrării sateliților).

Nava cargo Progress MS-34 și-a pornit motoarele pentru 495.7 secunde, miercuri, 10 iunie, la ora 05:00 UTC, pentru ajustarea orbitei Stației Spațiale Internaționale (ISS) și pentru pregătirea plecării capsulei Soiuz MS-28 și sosirea Soiuz MS-29; cu această ocazie, altitudinea medie a ISS a crescut cu 1.6 km.

Read more

2026-119: În data 30 mai, ora 15:25 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 24 de sateliți Starlink (17.41), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 22-lea zbor al treptei primare B1082, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2026-118: Vineri, 29 mai, la ora 23:53 UTC, o rachetă Atlas V, în configurația 551, a lansat, de pe rampa SLC-41 a centrului spațial Cape Canaveral, 29 de sateliți Amazon Leo (misiunea LA-07) pe orbită terestră joasă, pentru compania Kuiper Systems, o filială Amazon.

2026-117: În data de 29 mai, ora 12:57 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (10.53), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 16-lea zbor al treptei primare B1085, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.

2026-116: O rachetă Changzheng-7A a lansat, în 26 mai, la ora 16:16 UTC, de pe rampa 201 a centrului spațial Wenchang, satelitul militar TJSW-24, care oficial se pare că este folosit pentru a testa tehnologii de telecomunicații (a fost plasat cu succes pe orbită de transfer geostaționară).

2026-115: În data 26 mai, ora 14:50 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 24 de sateliți Starlink (17.37), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 6-lea zbor al treptei primare B1100, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2026-114: În data de 25 mai, ora 11:48 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (10.47), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 28-lea zbor al treptei primare B1078, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.

2026-113: În 24 mai, la ora 15:08 UTC, o rachetă Changzheng-2F (Changzherng-2F este singura rachetă chineză certificată pentru zbor cu echipaj) a lansat pe orbita terestră joasă, de pe rampa SLS-1 a centrului spațial Jiuquan, capsula Shenzhou-23, avându-i la bord pe Zhu Yangzhu (comandantul misiunii, al doilea zbor în spațiu după Shenzhou-16), Li Jiaying (sau Lai Ka-ying, specialist, primul taikonaut din Hong Kong) și Zhang Zhiyuan (pilot, primul zbor în spațiu). Unul din cei trei taikonauți lansați astăzi va petrece un an la bordul stației spațiale Tiangong (nu știm în acest moment cine va fi acesta, va fi selectat ulterior), pentru a permite, în luna octombrie, vizita unui astronaut pakistanez la bordul Tiangong: acesta va fi lansat la bordul Shenzhou-24 și va reveni după aproximativ două săptămâni la bordul Shenzhou-23.

2026-112: În 22 mai, la ora 09:33 UTC, o rachetă Electron a companiei Rocket Lab, a lansat, de pe rampa LC-1B a centrului spațial Mahia din Noua Zeelandă, un nou satelit StriX al companiei Synspective ce urmează să fie folosit pentru observații ale suprafeței Pământului (misiunea Viva La StriX).

2026-111: În data de 21 mai, ora 10:04 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (10.31), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 28-lea zbor al treptei primare B1077, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.

2026-110: În data 20 mai, ora 02:46 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 24 de sateliți Starlink (17.42), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 2-lea zbor al treptei primare B1103, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2026-109: O rachetă Vega-C a lansat, în 19 mai, ora 03:52 UTC, sonda SMILE (Solar Wind Magnetosphere Ionosphere Link Explorer), de la centrul spațial Kourou din Guiana Franceză. Misiunea SMILE este o colaborarea între Agenția Spațială Europeană (ESA) și Academia Chineză de Științe (CAS) pentru studiul interacțiunii magnetosferei Pământului cu vântul solar și este prima lansare a unei rachete Vega-C operată de compania italiană Avio, după separarea de Arianespace.

2026-108: În 17 mai, la ora 14:43 UTC, o rachetă Changzheng-8 a lansat, de pe rampa LC1 a centrului spațial Wenchang Commercial, 18 sateliți Qianfan, pe orbită terestră joasă, polară; sateliții fac parte din megaconstelația de telecomunicații Spacesail (cunoscută și sub numele de G60).

Astronauți aflați pe orbită

La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 74:

• Jessica Meir, SUA/NASA, Crew-12, din 14.02.2026;

• Jack Hathaway, SUA/NASA, Crew-12, din 14.02.2026;

• Sophie Adenot, FRA/ESA, Crew-12, din 14.02.2026;

• Andrei Fediaev, RUS/ESA, Crew-12, din 14.02.2026;

• Serghei Kud-Svercikov, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-28, din 27.11.2025;

• Serghei Mikaiev, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-28, din 27.11.2025;

• Christopher Williams, SUA/NASA, Soiuz MS-28, din 27.11.2025.

La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:

• Zhu Yangzhu, CHN, CNSA, Shenzhou-23, din 24.05.2026;

• Li Jiaying, CHN, CNSA, Shenzhou-23, din 24.05.2026;

• Zhang Zhiyuan, CHN, CNSA, Shenzhou-23, din 24.05.2026.

Imaginea ediției

Explozia rachetei New Glenn pe rampa de lansare

În timpul unui test static premergător lansării programate la începutul lunii iunie, o rachetă New Glenn a explodat pe rampa de lansare în dimineața zilei de 29 mai. Nu au fost victime, însă rampa de lansare LC-36A este sever afectată: sistemul transportor al rachetei a fost complet distrus, împreună cu unul dintre turnurile din perimetrul rampei (iar restul avariate, cu siguranță), asta pe lângă infrastructura de la sol care trebuie refăcută. Când SpaceX a avut un incident similar (Amos-6), în care a fost însă implicată o rachetă mai mică (Falcon 9), refacerea rampei SLC-40 a durat mai mult de 1 an, însă SpaceX avea acces la alte două rampe de lansare. In prezent, Blue Origin nu are o altă rampă de lansare pentru New Glenn, deși a început lucrările la SLC-36B (Cape Canaveral) și SLC-14 (Vandenberg), însă la acestea două, lucrările sunt în faze preliminare, greu de crezut că vor fi terminate în mai puțin de 1 an.

Din fericire, treapta primară Never Tell Me The Odds, împreună cu câteva trepte secundare, depozitate în hangarul adiacent rampei SLC-36A, nu par să fi fost avariate.

Rămâne de văzut dacă vom mai vedea vreodată o rachetă New Glenn în această configurație (7x2) pe rampa de lansare: este posibil ca Blue Origin să profite de această nedorită pauză și să intensifice dezvoltarea variantei New Glenn 9x4, mai puternică, de care oricum va fi nevoie în programul Artemis (9 motoare BE-4 pentru prima treaptă, 4 motoare BE-3U pentru treapta secundară) și care este posibil să fie finalizată simultan cu noile rampe.

Ar putea landerul lunar Blue Moon să fie lansat de o altă rachetă? Geometric, ar încăpea în interiorul conului protector al unei rachete Falcon (9 sau Heavy) sau Vulcan, însă Blue Moon este proiectat să fie conectat la treapta superioară New Glenn, de la care este alimentat cu combustibil (hidrogen) în etapele târzii ale zborului, înainte de separarea de acesta, iar Falcon 9 folosește kerosen pentru treapta superioară.

Și mai este o problemă, pe lângă implicațiile asupra misiunilor Blue Origin și Artemis: dacă explozia a fost cauzată de probleme cu motoarele BE-4, înseamnă noi amânări și pentru racheta Vulcan, care în prezent se confruntă cu propriile probleme (legate de boosterele auxiliare cu combustibil solid).

Orbita Pământului

Din 1957 și până în prezent, au fost lansați pe orbită un număr total de 26080 de sateliți, din care astăzi sunt operaționali 15333 (din care 9982 sunt sateliți Starlink activi); pe orbita Pământului sunt catalogate și urmărite un număr total de 68694 de obiecte (sateliți activi și inactivi, trepte secundare ale rachetelor purtătoare, deșeuri rezultate în urma dezintegrării sateliților).

Read more

2026-107: O rachetă Falcon 9 a lansat, în 15 mai, la ora 22:05 UTC, capsula cargo Dragon C209 spre Stația Spațială Internațională (misiunea CRS-34), cu aproape 3 tone de provizii și echipamente științifice, de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; după separarea de treapta secundară, treapta primară a revenit la sol, pe Landing Zone 40, după cel de-al 6-lea zbor.

2026-106: În 15 mai, la ora 04:33 UTC, o rachetă Lijian-1 a lansat, de pe rampa LC130 a centrului spațial Jiuquan, doi sateliți Taijing-3-05, împreună cu alți doi sateliți chinezești, Tianyan-27 / Youxi și Tianyi-50 / Dianjian-1, care au ajuns pe orbită terestră heliosincronă.

2026-105: În 14 mai, la ora 03:00 UTC, o rachetă Zhuque-2E a lansat, pe orbită terestră heliosincronă, un simulator de satelit (balast), de pe rampa LC43/96A a centrului spațial Jiuquan; a fost primul zbor al rachetei Zhuque-2E după eșecul din 15 august 2025, datorat unei probleme cu treapta secundară.

2026-104: În 12 mai, la ora 11:58 UTC, de pe rampa LC-9A a centrului spațial Taiyuan, o rachetă Changzheng-6A a lansat, pe orbită terestră heliosincronă, 18 sateliți Qianfan, pentru megaconstelația Spacesail Constellation (G60), în misiunea Qianfan-19.

2026-103: O rachetă Falcon 9 a lansat, în 12 mai, la ora 02:13 UTC, de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California, misiunea NROL-172 pentru National Reconnaisance Office (NRO), care, cel mai probabil, constă dintr-un număr de sateliți Starshield plasați pe orbită terestră joasă; pentru acest zbor, SpaceX a folosit treapta primară B1097, aflată la cel de-al 9-lea zbor, care după separarea de treapta secundară a fost recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2026-102: În 11 mai, la ora 00:14 UTC, o rachetă Changzheng-7 a lansat, de pe rampa LC-2 a centrului spațial Wenchang, spre stația spațială chineză Tiangong, nava cargo Tianzhou-10, încărcată cu 6.3 tone de provizii, experimente și echipamente necesare echipajului aflat la bordul avanpostului orbital, plus 700 de kilograme de combustibil; andocarea la modulul central Tianhe al stației spațiale a avut loc câteva ore mai târziu, la 05:11 UTC.

2026-101: În data 06 mai, ora 03:59 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 24 de sateliți Starlink (17.29), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 24-lea zbor al treptei primare B1081, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2026-100: Duminică, 03 mai, la ora 07:00 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat, de pe rampa SLC-4E de la centrul spațială Vandenberg, pe orbită terestră heliosincronă, o misiune de tip rideshare, în care încărcătura principală au fost sateliții sud-coreeni CAS500 (1 și 2), însă odată cu acesta au fost lansați și alți sateliți de mici dimensiuni. Pentru lansare, SpaceX a folosit treapta primară B1071, aflată la cel de-al 33-lea zbor, care, după lansare, a revenit la sol, pe Landing Zone 4.

2026-099: În data de 01 mai, ora 18:06 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (10.38), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 31-lea zbor al treptei primare B1069, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.

2026-098: O rachetă Ariane 64 (cu 4 boostere laterale cu combustibil solid) a lansat, pe orbită terestră joasă, de pe rampa ELA-4 a centrului spațial Kourou din Guiana Franceză, în 30 aprilie, la ora 08:57 UTC, 32 de sateliți Kuipersat pentru megaconstelația Amazon Leo (VA268/LE-02), a doua lansare contractată de Ariane 6 pentru Amazon Leo, dintr-un total de 18; erată: în Buletinul Cosmic precedent, nr. 223, lansarea Ariane 64 a fost greșit notată cu 2026-097.

2026-097: În data 30 mai, ora 02:42 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 24 de sateliți Starlink (17.36), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 13-lea zbor al treptei primare B1093, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

Astronauți aflați pe orbită

La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 74:

• Jessica Meir, SUA/NASA, Crew-12, din 14.02.2026;

• Jack Hathaway, SUA/NASA, Crew-12, din 14.02.2026;

• Sophie Adenot, FRA/ESA, Crew-12, din 14.02.2026;

• Andrei Fediaev, RUS/ESA, Crew-12, din 14.02.2026;

• Serghei Kud-Svercikov, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-28, din 27.11.2025;

• Serghei Mikaiev, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-28, din 27.11.2025;

• Christopher Williams, SUA/NASA, Soiuz MS-28, din 27.11.2025.

La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:

• Zhang Lu, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025;

• Wu Fei, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025;

• Zhang Hongzhang, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025.

Imaginea ediției

Orbita Pământului

În 17 mai, la ora 10:37 UTC, capsula cargo Dragon CRS-34, lansată în 15 mai, a andocat la modulul american Harmony, transportând aproape 3 tone de provizii și experimente pentru echipajul aflat la bordul Stației Spațiale Internaționale.

Capsula W-4 a companiei Varda a efectuat o manevră în 10 mai care i-a schimbat orbita, de la 284 x 835 km la 162 x 820 km, probabil pentru a pregăti revenirea capsulei prin atmosferă (capsulele companiei Varda sunt proiectate pentru a fi recuperate, după ce ajung la sol). Se pare că după această manevră, un nou obiect s-a desprins din capsula W-4, ceea ce ar putea indica o tentativă ratată de a reveni prin atmosferă, însă, în lipsa unei reacții oficiale a Varda Space, rămânem în teritoriul speculațiilor. Compania operează alte două capsule aflate pe orbită, W-5 și W-6.

NASA continuă să păstreze cadența de 6 luni când vine vorba de schimbarea echipajului de la bordul Stației Spațiale Internaționale, deși recent se vehicula ideea de prelungire a perioadei de ședere de la 6 la 8 luni, pentru a diminua costurile legate de lansările de echipaj spre ISS, până la retragerea acesteia, după 2030. Astfel, Crew-13, care urma să fie lansată în noiembrie, va fi lansat în septembrie. Începând cu 2024, Roscosmos lansează noi cosmonauți în capsule Soiuz la fiecare 8 luni, tot pentru a scădea costurile asociate cu ISS, deși inițial cadența era tot de 6 luni.

Capsula Tianzhou-9 s-a desprins de modulul central Tianhe al stației spațiale chineze Tiangong în 06 mai, la ora 08:34 UTC, după care a revenit controlat, dar distructiv, prin atmosfera Pământului, în aceeași zi, la ora 23:49 UTC. Tianzhou-10, lansată în 11 mai, la ora 00:14 UTC, a andocat la Tianhe câteva ore mai târziu, la 05:11 UTC, încărcată cu 6.3 tone de provizii, echipamente și combustibil.

Luna și spațiul cislunar

Avem câteva detalii suplimentare cu privire la misiunea Artemis III, în care, vă reamintesc, o capsulă Orion, aflată pe orbita Pământului, va andoca la cele două landere lunare Blue Moon (Blue Origin) și Starship SLS (SpaceX). În portalul achizițiilor publice federale din SUA, NASA a solicitat informații (mediului academic și privat) cu privire la un sistem alternativ de transmitere a datelor în timp real, de pe orbita terestră joasă, pentru misiunea Artemis III (NASA dorește transmisiuni 4K în direct). Detaliile acestei solicitări includ și orbita care va fi folosită pentru misiunea Artemis III: altitudine de 460 km și înclinație orbitale de 33 de grade. Dar și data pentru care NASA pregătește misiunea Artemis III: vara lui 2027. Pentru misiunea Artemis III desfășurată pe orbita Pământului existau două variante: fie o orbită cu excentricitate ridicată (pentru a putea simula mai adecvat revenirea prin atmosferă la viteze mari), fie o orbită terestră joasă (ceea ce implică un grad de complexitate mai scăzut al misiunii). NASA a ales orbita terestră joasă. Asta înseamnă că Orion poate să fie lansată de racheta SLS fără ca NASA să folosească o treapta secundară ICPS (Orion poate ajunge pe orbita terestră joasă doar cu cele 4 motoare RS-25 și cele două boostere auxiliare, fără să aibă nevoie de impuls suplimentar de la o treaptă superioară, detaliu confirmat recent). Cum NASA mai are o singură treaptă secundară ICPS, aceasta va fi folosită, cel mai probabil, pentru Artemis IV. Iar asta are sens, pentru că oferă mai mult timp adaptării treptei superioare Centaur V pentru SLS și pentru Artemis IV, fără a afecta programul Artemis III. În plus, hardware-ul folosit pentru misiunea care implică aselenizare va fi unul deja testat, ceea ce este, din nou, un lucru care are sens pentru NASA. Înclinarea orbitală înseamnă și faptul că SpaceX poate lansa din Texas nava Starship HLS, cu care va andoca Orion, fără să fie nevoită să folosească rampa LC-39A din Florida pentru asta, NASA oferind astfel mai mult timp pentru ca SpaceX să finalizeze lucrările de conversie a rampei LC-39A pentru lansări Starship.

La centrul spațial Houston, astronauții au început să se familiarizeze cu landerul Blue Moon al companiei Blue Origin și au început o serie de antrenamente preliminare folosind un simulator al respectivului lander (o replică la scară 1:1).

Mai multe state au semnat Acordurile Artemis în ultima perioadă: În 29 aprilie, Maroc a devenit al 64-lea semnatar, iar câteva zile mai târziu, în 04 mai, Malta a devenit al 65-lea stat semnatar, iar câteva ore mai târziu Irlanda devine al 66-lea stat semnatar. Paraguay s-a alăturat listei în 07 mai, devenind al 67-lea stat semnatar.

Planeta Marte

NASA dorește să lanseze noi sonde orbitale pe care să le trimită spre Marte: a început consultările publice pentru ceea ce se numește deocamdată Mars Telecommunications Network, o viitoare rețea de sonde care va trebui să poată sprijini actualele, dar și viitoarele misiuni marțiene și care să devină operațională nu mai târziu de 2030.

Spațiul interplanetar și interstelar

Sonda americană Psyche a survolat planeta Marte în 15 mai, apropiindu-se până la 4500 km de suprafața planetei, folosind gravitația pentru a-și ajusta traiectoria și a-și crește viteza spre destinația finală, asteroidul cu același nume, la care va ajunge la sfârșitul anului 2029. Pentru a pregăti această manevră și pentru a plasa sonda pe traiectoria corectă, propulsoarele ionice au fost activate în 23 februarie pentru 12 ore.

ESA și JAXA au semnat, în 07 mai, un memorandum privind colaborarea în cadrul misiunii Rapid Apophis Mission for Space Safety (Ramses), care va studia îndeaproape asteroidul (99942) Apophis (cu un diametru de 375 metri, Apophis va trece la doar 32000 km de suprafața Pământului, vineri, 13 aprilie 2029, însă șansele de impact cu planeta noastră sunt nule). Ramses va urmări cum Apophis se apropie de Pământ și cum interacțiunea gravitațională cu planeta noastră îi va afecta suprafața și traiectoria, sperând ca astfel să obținem mai multe informații cu privire la structura sa. Contribuția JAXA la această misiune vor fi panourile solare ale sondei, o cameră în infraroșu și lansarea (pentru care va fi folosită o rachetă H3).

Știri locale

O serie de evenimente au marcat aniversarea a 45 de ani de la zborului lui Dumitru Dorin Prunariu, primul român în spațiul cosmic: o sesiune festivă a Academiei Române și un eveniment în Aula Magna a Academiei de Științe Economice din București (14 mai), întâlniri la Universitatea Transilvania din Brașov și un concert de orgă la Biserica Neagră (15 mai) și un vernisaj la Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I” din București (16 mai), unde vizitatorii au putut vedea nu doar capsula Soiuz-40, dar și o expoziție filatelică și cu obiecte din colecția personală a lui Alec Bartos, obiecte care au legătură cu zborul istoric al lui Dumitru Dorin Prunariu. În cadrul acestor evenimente au participat și 9 astronauți europeni și canadieni: Julie Payette (STS-96/ISS, STS-127/ISS), Claudie Haigneré (Soyuz TM-24/Mir, Soyuz TM-33/ISS), Jean-Pierre Haigneré (Soyuz TM-29/Mir, Soyuz TM-17/Mir), Ulrich Walter (STS-55), Paolo Nespoli (STS-120/ISS, Soyuz TMA-20/ISS, Soyuz MS-05/ISS), Jannicke Mikkelsen (Fram2), Ivan Bella (Soyuz TM-29/Mir), Pedro Duque (STS-95, Soyuz TMA-3/ISS) și Alper Gezeravcı (Ax-3).

Alte știri, pe scurt

Următorul zbor test al rachetei Starship (al 12-lea, de asemenea suborbital) este, deocamdată, programat pentru miercuri, 20 mai, de la ora 22:30 UTC, de la Starbase (fosta Boca Chica), Texas. Va fi debutul Starship V3 (sau Block 3), cea mai puternică și mai mare rachetă din istorie: 90.75 MN (33x 2.75 MN), 124 metri înălțime, 9 metri diametru.

Compania americană Varda Space Industriei, care construiește și operează capsule orbitale pentru diverse experimente orbitale, a semnat un contract cu compania United Therapeutics Corporation pentru ca în viitoarele capsule orbitale să fie studiate molecule ce vor fi folosite pentru dezvoltarea unor medicamente cu care vor fi tratate diverse boli pulmonare rare. În prezent, capsula W-4 (NORAD ID 64543), lansată în 23 iunie 2025, parte a misiunii Transporter-14, se află în continuare pe orbită.

Departamentul de Război al SUA a lansat o pagină în care a publicat diverse materiale care fac parte din investigații privind așa-numitele ‘fenomene anomale neidentificate” (Unidentified Anomalous Phenomena, sau UAP, sau cum spuneam pe vremuri, OZN-uri). Se fac și unele afirmații complet false, printre care faptul că au fost declasificate imagini transcrieri ale unor discuții între membrii echipajului și centrul de control de la Houston, însă acele imagini și discuții nu au fost niciodată clasificate și au fost mereu disponibile pe site-urile NASA (De exemplu, Contact, o melodie a formației Daft Punk, din 2013, conține pasaje din documentele așa-zis declasificate.). Printre aceste materialele publicate pe site-ul Departamentului de Război se regăsesc și fotografii de pe Lună, din misiunile Apollo, în care apar puncte aparent neexplicate. “Extraordinary claims require extraordinary evidence“ iar câteva puncte într-o poză nu este nici pe departe o dovadă suficient de puternică pentru a susține ipoteza sugerată de această investigație.

O rachetă Falcon 9 în 03 mai, 45 de sateliți pe orbită terestră heliosincronă, într-o misiune de tip rideshare. Unul dintre sateliții lansați se numește EYCORE-1 și este primul satelit de tip SAR construit în Polonia. A mai fost lansat și un satelit SAR pentru Forțele Aeriene Portugheze, satelit construit de firma finlandeză ICEYE, lider mondial în producția de sateliți SAR de mici dimensiuni (anul trecut ICEYE a semnat un contract de 1.7 miliarde de euro cu compania germană Rheinmetall). Sateliții SAR (synthetic-aperture radar, radar cu apertură sintetică) sunt extrem de utili pentru o mulțime de aplicații, pentru că pot obține imagini detaliate cu (obiectivele de pe) suprafața Pământului indiferent de iluminare (zi/noapte) sau condițiile meteorologice (nori).

Agenția pentru Inovare din Lituania a semnat un memorandum cu compania americană Vast, care anul viitor urmează să lanseze o stație spațială comercială, Haven-1, pe orbita joasă a Pământului, pentru colaborări privind cercetări științifice comune atît la bordul Haven-1, cât și la bordul ISS (prin intermediul Vast).

Compania americană Max Space anunță un plan pentru lansarea, în 2029, a unei stații spațiale gonflabile. Denumită Thunderbird, stația spațială va avea un volum final de 350 metri cubi, va putea fi lansată de o rachetă Falcon 9 și va putea fi locuită de 4 astronauți pe termen lung sau 8 astronauți pentru o perioadă mai scurtă de timp.

Newsletterul Buletinul Cosmic apare de fiecare dată când avem pe cer Lună Plină sau Lună Nouă; realizat cu ajutorul Emacs, împreună cu Org Mode și TILE. Mai multe detalii și statistici despre toate zborurile orbitale, pot fi găsite pe site-ul www.parsec.ro.

2026-097: O rachetă Ariane 64 (cu 4 boostere laterale cu combustibil solid) a lansat, pe orbită terestră joasă, de pe rampa ELA-4 a centrului spațial Kourou din Guiana Franceză, în 30 aprilie, la ora 08:57 UTC, 32 de sateliți Kuipersat pentru megaconstelația Amazon Leo (VA268/LE-02), a doua lansare contractată de Ariane 6 pentru Amazon Leo, dintr-un total de 18.

2026-096: În data 30 mai, ora 02:42 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 24 de sateliți Starlink (17.36), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 13-lea zbor al treptei primare B1093, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2026-095: În 29 aprilie, la ora 14:13 UTC, o rachetă Falcon Heavy a lansat satelitul de telecomunicații Viasat-3 spre orbită geosincronă; lansarea a avut loc de pe rampa LC-39A a centrului spațial Kennedy din Florida; treapta primară centrală a fost una nouă (B1098.1) care nu a fost recuperată, în timp ce boosterele laterale (B1075.22 și B1072.2) au fost recuperate la sol.

2026-094: În 28 aprilie, la ora 00:53 UTC, de pe rampa SLC-41 a centrului spațial Cape Canaveral, o rachetă Atlas V, în configurația 551, a lansat, pe orbită terestră joasă, 29 de sateliți Kuipersat, parte a megaconstelației de telecomunicații Amazon Leo (LA-06/Leo-6); a fost a 7-a din cele 9 lansări contractate pentru Atlas V.

2026-093: În 25 aprilie, la ora 22:21 UTC, o rachetă Soiuz-2.1a a lansat, de pe rampa 31/6 a centrului spațial Baikonur, nava cargo Progress MS-34 spre Stația Spațială Internațională, cu care a andocat 3 zile mai târziu, în 28 aprilie.

2026-092: În 25 aprilie, la ora 12:15 UTC, o rachetă Changzheng-6 a lansat, de pe rampa 9A a centrului spațial Taiyuan, satelitul pakistanez PRSC-EO3, pe orbită terestră joasă.

2026-091: În 24 aprilie, la ora 06:35 UTC, o rachetă Changzheng-2D a lansat, de pe rampa LC-3 a centrului spațial Xichang, 4 sateliți de telecomunicații Hulianwang Jishu Shiyan 9 (A-D) pe orbită terestră heliosincronă.

2026-090: O rachetă Angara-1.2 a lansat, în 23 aprilie, la ora 08:29 UTC, de pe rampa 35/1 a cosmodromului Plesețk, probabil 4 sateliți militari (OO MKA 7-10, sau Kosmos 2617-2620) pe orbită terestră heliocentrică.

2026-089: În data 23 aprilie, ora 03:23 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 24 de sateliți Starlink (17.14), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 5-lea zbor al treptei primare B1100, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2026-088: O rachetă Electron a lansat, în 23 aprilie, la ora 03:09 UTC, 8 sateliți pentru JAXA, în cadrul misiunii Innovative Satellite Technology Demonstration-4 (Kakushin Rising); lansare a avut loc de pe rampa LC-1 a centrului spațial Mahia și sateliții au ajuns cu bine pe orbita terestră heliosincronă.

2026-087: În 21 aprilie, la ora 06:53 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat, de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral, pe orbită terestră medie, satelitul GPS III-10 Hedy Lamarr, ultimul din cea de-a treia generație de sateliți GPS; pentru această lansare, SpaceX a folosit treapta primară B1095, care după cel de-al 7-lea zbor, a fost recuperată din nou, pe barja Just Read the Instructions (JRI); a fost ultima recuperare a unei trepte primare Falcon pe barja JRI, pentru că SpaceX vrea să folosească această barjă în viitor pentru operațiuni ale rachetei Starship.

2026-086: În data 19 aprilie, ora 16:03 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 25 de sateliți Starlink (17.22), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 8-lea zbor al treptei primare B1097, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2026-085: În 19 aprilie, la ora 11:25 UTC, o rachetă New Glenn lansa, de pe rampa LC-36 a centrului spațial Cape Canaveral, satelitul BlueBird 7 al companiei AST SpaceMobile; pentru această lansare, Blue Origin a folosit treapta superioară Never Tell Me The Odds, care s-a aflat la cel de-al 2-lea zbor, după ce în 13 noiembrie a lansat spre Marte misiunea ESCAPADE pentru NASA; din păcate, pentru că a doua manevră a treptei secundare nu a fost una reușită (se pare că unul din cele două motoare BE-3U nu au funcționat corespunzător), satelitul BlueBird 7 a ajuns pe o orbită neconformă și ulterior a revenit distructiv prin atmosferă.

Astronauți aflați pe orbită

La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 74:

• Jessica Meir, SUA/NASA, Crew-12, din 14.02.2026;

• Jack Hathaway, SUA/NASA, Crew-12, din 14.02.2026;

• Sophie Adenot, FRA/ESA, Crew-12, din 14.02.2026;

• Andrei Fediaev, RUS/ESA, Crew-12, din 14.02.2026;

• Serghei Kud-Svercikov, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-28, din 27.11.2025;

• Serghei Mikaiev, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-28, din 27.11.2025;

• Christopher Williams, SUA/NASA, Soiuz MS-28, din 27.11.2025.

La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:

• Zhang Lu, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025;

• Wu Fei, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025;

• Zhang Hongzhang, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025.

Imaginea ediției

Orbita Pământului

Din 1957 și până în prezent, au fost lansați pe orbită un număr total de 25744 sateliți, din care astăzi sunt operaționali 15159 (din care 9952 sunt sateliți Starlink activi); pe orbita Pământului sunt catalogate și urmărite un număr total de 68344 obiecte (sateliți activi și inactivi, trepte secundare ale rachetelor purtătoare, deșeuri rezultate în urma dezintegrării sateliților).

Read more

2026-084: În 17 aprilie, la ora 04:10 UTC, o rachetă Changzheng-4C a lansat, pe orbită terestră heliosincronă, satelitul Daqi-2, de pe rampa SLS-2 a centrului spațial Jiuquan.

2026-083: Fără ca lansarea să fie anunțată în prealabil, Rusia a lansat în 16 aprilie, probabil în jurul orei 23:18 UTC, o rachetă Soiuz-2.1b de pe rampa 43/4 a centrului spațial Plesețk, pentru a urca pe orbită polară un satelit militar; este pentru prima dată când o treaptă secundară Volga a fost folosită împreună cu o rachetă Soiuz-2.

2026-082: În data 15 aprilie, ora 04:29 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 25 de sateliți Starlink (17.27), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 21-lea zbor al treptei primare B1082, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2026-081: În data de 14 aprilie, ora 09:33 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (10.24), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 26-lea zbor al treptei primare B1080, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja Just Read The Instructions.

2026-080: În 14 aprilie, la ora 04:03 UTC, o rachetă chineză Lijian-1 (Kinetica-1) a lansat, de pe rampa LC130 a centrului spațial Jiuquan, 4 sateliți Jilin-1 GF07 spre orbită heliosincronă, ce urmează să fie folosiți pentru observații ale Pământului.

2026-079: În 11 aprilie, la ora 11:41 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat, pe orbită terestră joasă, de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida, nava cargo Cygnus NG-24, cu aproximativ 5 tone de provizii și echipamente pentru echipajul de la bordul Stației Spațiale Internaționale. A fost a 4-a și ultima capsulă Cygnus contractată de Northrop Grumman pentru a fi lansată de o rachetă Falcon 9, iar următoarea misiune Cygnus ar trebui să fie lansată de noua rachetă Antares 330, construită de compania Firefly.

2026-078: În 11 aprilie, la ora 11:32 UTC, o rachetă Jielong-3 a lansat, de pe platforma maritimă Dong Fang Hang Tian Gang din Marea Galbenă, un satelit test pentru megaconstelația guvernamentală SatNet; satelitul a ajuns pe orbită terestră joasă, polară.

2026-077: În data 11 aprilie, ora 05:04 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 25 de sateliți Starlink (17.21), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 32-lea zbor al treptei primare B1063, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2026-076: O rachetă Changzheng-6A a lansat, în 08 aprilie, la ora 19:39 UTC, un nou set de 5 sateliți Guowang (misiunea WHDW-21) pe orbita terestră joasă, pentru megaconstelația SatNet LEO, de pe rampa LA-9A a centrului spațial Taiyuan.

2026-075: În 07 aprilie, la ora 13:32 UTC, de pe rampa LC-1 a centrului spațial Wenchang Commercial, o rachetă Changzheng 8 a lansat, pe orbită polară, 18 sateliți Qianfan pentru megaconstelația comercială Spacesail Polar Group 07 (G60).

2026-074: Joi, 07 aprilie, o rachetă Minotaur IV a lansat, de pe rampa SLC-8 a centrului spațial Vandenberg din California, pe orbită terestră joasă, mai mulți sateliți pentru Departamentul Apărării din Statele Unite (misiunea STP-S29A).

2026-073: În data 07 aprilie, ora 02:50 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 25 de sateliți Starlink (17.35), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost primul zbor al noii treptei primare B1103, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2026-072: În 04 aprilie, la ora 05:45 UTC, o rachetă Atlas V în configurația 551, a lansat, de pe rampa SLC-41 a centrului spațial Cape Canaveral, 29 de sateliți LeoSat pentru megaconstelația Amazon Leo; masa lansată a fost de 16.5 tone, cea mai mare lansată de o rachetă Atlas V.

2026-071: O rachetă Soiuz-2.1a a lansat, în 03 aprilie, la ora 06:28 UTC, satelitul militar de telecomunicații Meridian-M No. 21L, de pe rampa 43/3 a centrului spațial Plesețk, pe orbită Molniya.

2026-F05: O rachetă Tianlong-3 a debutat în 03 aprilie, la ora 04:17 UTC, însă din păcate, din cauza unei probleme la prima treaptă, lansarea a eșuat și încărcătura utilă nu a ajuns pe orbită; Tianlong-3 este o rachetă dezvoltată de compania privată Space Pioneer și în 30 iunie 2024, în timpul unui test static, treapta primară a decolat involuntar, ceea ce a dus la întârzierea zborului inaugural.

2026-070: În data de 02 aprilie, ora 11:15 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (10.58), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 15-lea zbor al treptei primare B1085, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.

2026-069: În data de 01 aprilie, la ora 22:35 UTC, de pe rampa LC-39B a centrului spațial Kennedy din Florida, racheta SLS Block 1 a lansat spre Lună capsula Orion “Integrity” în misiunea Artemis II; la bord s-au aflat Reid Wiseman (comandant), Victor Glover (pilot) și specialiștii Christina Koch și Jeremy Hansen (aflat la primul său zbor spațial);

2026-068: În data de 30 aprilie, ora 21:15 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (10.44), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 34-lea zbor al treptei primare B1067, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja Just Read The Instructions.

Astronauți aflați pe orbită

La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 74:

• Jessica Meir, SUA/NASA, Crew-12, din 14.02.2026;

• Jack Hathaway, SUA/NASA, Crew-12, din 14.02.2026;

• Sophie Adenot, FRA/ESA, Crew-12, din 14.02.2026;

• Andrei Fediaev, RUS/ESA, Crew-12, din 14.02.2026;

• Serghei Kud-Svercikov, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-28, din 27.11.2025;

• Serghei Mikaiev, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-28, din 27.11.2025;

• Christopher Williams, SUA/NASA, Soiuz MS-28, din 27.11.2025.

La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:

• Zhang Lu, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025;

• Wu Fei, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025;

• Zhang Hongzhang, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025.

Imaginea ediției

Artemis II

Ziua 1, 01 aprilie. Misiunea Artemis II a început în 01 aprilie, la ora 22:35:12 UTC, odată cu lansarea rachetei SLS de pe rampa LC-39B a centrului spațial Kennedy din Florida (prima lansare cu echipaj de pe rampa LC-39B după misiunea STS-116 a navetei spațiale din 2006). La bordul capsulei Orion CM-003 Integrity s-a afalt echipajul format din Reid Wiseman (NASA, comandant), Victor Glover (NASA, pilot), Christina Koch (NASA, specialist) și Jeremy Hansen (CSA, specialist, aflat la primul său zbor spațial). Boostere auxiliare cu combustibil solid s-au desprins la 48 km altitudine, iar la 8 minute după lansare, treapta primară s-a separat, lăsând capsula Orion pe o traiectorie eliptică, cu apogeul la 2300 km. Treapta primară a ajuns în Oceanul Pacific, la aproximativ 2 ore după lansare. La aproximativ 50 de minute după lansare, când capsula a ajuns la apogeu, treapta secundară ICPS a fost activată, pentru a ridica perigeul orbitei. Acesta a fost lăsat intenționat suborbital, pentru ca în cazul unei probleme, capsula să poată revenit cât mai ușor înapoi pe Pământ. Când capsula a ajuns la noul perigeu, aproximativ o oră mai târziu, treapta secundară a efectuat o nouă manevră, de 15 minute, pentru a crește și mai mult apogeul, până la 71000 km altitudine. Această manevră a consumat aproape întreaga cantitate de combustibil a ICPS, așa că treapta secundară s-a desprins de modulul de serviciu european și de capsula Orion, iar echipajul a avut astfel ocazia efectuării unor manevre de zbor în formație, timp de 70 de minute, pentru a testa manevrabilitatea capsulei în vederea viitoarelor andocări. După această manevră, ICPS s-a depărtat de Orion, a lansat câțiva sateliți cubesat, după care a revenit distructiv în Oceanul Pacific, după ultima manevră efectuată, una de deorbitare. Trei din cei patru sateliți cubesats lansați de ICPS trebuiau să își activeze sistemul de propulsie de la bord pentru a-și crește perigeul și a rămâne astfel pe orbită, însă doar satelitul SWC-1 din Arabia Saudită a reușit acest lucru; TACHELES și K-RadCube au reintrat prin atmosferă când au ajuns la perigeu. ATENEA nu avea un sistem de propulsie și se presupune că a reintrat și el prin atmosferă înainte să execute o orbită completă. Echipajul a avut două perioade de somn de câte 4 ore, întrerupte pentru a monitoriza o manevră automată de 43 de secunde, executată de modulul de serviciu european, pentru a ridica și mai mult apogeul și a pregăti astfel inserția translunară.

Read more

Racheta SLS a fost lansată în 01 aprilie 2026, ora 22:35, de pe rampa LC-39B a centrului spațial Kennedy din Florida, cu doar 11 minute mai târziu decât ora planificată inițial.

Artemis II pe scurt: echipajul nu va aseleniza, nu va orbita Luna, se va afla pe o traiectorie în jurul Lunii (vor survola Luna), apoi vor reveni pe Pământ, după 10 zile.

Echipajul Artemis II va fi echipajul care se va afla cel mai departe de suprafața Lunii: în timpul survolului feței îndepărtate a Lunii, echipajul se va afla la 6513 km distanță de Lună. Spre deosebire de Artemis II, misiunea Apollo 8 s-a înscris pe orbita Lunii, singura misiune care a ocolit Luna (free-return trajectory, adică a lăsat gravitația să facă mare parte din efort, fără propulsoarele capsulei) a fost misiunea Apollo 13 (al cărei echipaj s-a apropiat până la 254 km de Lună).

Este pentru prima dată când un echipaj de 4 astronauți zboară spre Lună (misiunile Apollo aveau 3 membri ai echipajului) și pentru prima dată când un vehicul lunar este dotat și cu o toaletă (capsulele Apollo nu aveau toaletă la bord).

De ce nu va aseleniza? Pentru că aselenizarea este o misiune complexă și înainte de misiuni complexe, NASA dorește să se pregătească, prin misiuni cu un grad mai mic de complexitate (și implicit un grad mai mic de risc pentru echipaj), similar cum s-a întâmplat în programul Apollo: înainte de Apollo 11 au fost misiunile Apollo 7, 8, 9, 10, fiecare testând diverse componente necesare pentru aselenizarea din cadrul misiunii Apollo 11. Artemis II este doar al treilea zbor spațial al capsulei Orion și al doilea spre Lună și primul dotat cu sisteme de menținere a vieții. În plus, nu sunt încă gata nici costumele de astronauți necesare pentru aseleniare, nici landerele necesare pentru ca echipajul să ajungă de pe orbită pe suprafața Lunii.

De ce este importantă misiunea Artemis II? Pentru că pregătește un șir de alte misiuni, din ce în ce mai complicate, care vor culmina, după 2030, cu baze selenare, care vor găzdui echipaje. Pentru că, în sfârșit, un echipaj uman va părăsi orbita joasă a Pământului, după jumătate de secol.

Ce urmează după Artemis II? În misiunea Artemis III (2027), capsula Orion nu va părăsi orbita Pământului, însă va andoca cu unul sau două landere lunare și echipajul va avea ocazia să testeze și costumele de astronauți. Dacă Artemis II și Artemis III decurg fără incidente, aselenizarea este programată pentru Artemis IV (2028).

De ce ne întoarcem pe Lună la 50 de ani distanță de ultima misiune Apollo? Pentru că programul Apollo a costat enorm: în perioada Apollo, bugetul NASA era 4% din PIB-ul SUA și programul Apollo era principala activitate a NASA; în prezent, bugetul NASA este de aproximativ 0.4% din PIB-ul SUA și acum, pe lângă Artemis, NASA trebuie să sprijine și activitățile la bordul Stației Spațiale Internaționale, sondele marțiene sau restul flotei de sonde interplanetare.

Dar nu a evoluat tehnologia între timp? Ba da, avem computere mai performante, dar motoarele de rachetă nu au evoluat la fel de spectaculos, pentru că legile fizicii (și, implicit, ale chimiei carburanților și a materialelor) ne impun, deocamdată, unele limite; nu toate domeniile au avansat cu viteza cu care au avansat computerele nici automobilele nu au evoluat spectaculos în ultimele decenii (nu avem astăzi mașini zburătoare, nu?), iar în domeniul aviatic nu mai avem nici măcar avioane de pasageri supersonice.

Contribuția Europei la Artemis. În timp ce programul Apollo a fost unul prin excelență american, să nu uităm că programul Artemis are și o componentă internațională. De exemplu, se vorbește foarte des despre capsula Orion, care va găzdui astronauții în drumul lor spre și dinspre Lună, dar se vorbește prea puțin despre modulul de serviciu european (ESM), contribuția principală a Agenției Spațiale Europene (ESA) la misiunile Artemis. ESM va însoți capsula Orion până aproape de momentul în care Orion va reveni prin atmosfera Pământului, când se va separa de Orion. ESM asigură, pe întreaga durată a misiunii, oxigen și electricitate pentru echipaj și propulsie pentru Orion, asigurând orientarea corectă a capsulei în jurul centrului de masă și asigurând propulsoarele și combustibilul necesar pentru manevrele de corecție ale traiectoriei. Compania care a construit ESM este Airbus Defence and Space, însă multe dintre componente sunt realizate și asamblate de (mulți) subcontractanți, printre care se regăsește și o companie care se numește Sonaca. Atât Airbus, cât și Sonaca, au puncte de lucru și în România. Recunosc că nu știu asta cu certitudine, dar nu m-ar mira ca vehiculele misiunii Artemis II (Orion și ESM), în drumul lor spre Lună, să aibă componente fabricate sau asamblate în România.

Lansări orbitale

2026-067: Tot în 30 martie, o rachetă Falcon 9 a lansat, de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg, 119 sateliți pe orbită terestră heliosincronă, în misiunea rideshare Transporter-16; pentru această lansare, SpaceX a folosit treapta primară B1093, aflată la cel de-al 12-lea zbor, treaptă primară recuperată ulterior pe barja Of Course I Still Love You; unul dintre sateliții lansați a fost și satelitul EMISAR (al 4-lea satelit românesc lansat pe orbită).

2026-066: Luni, 30 martie, a avut loc zborul inaugural al rachetei Lijian-2 (Kinetica-2), dezvoltată de CAS Space, o companie care are legături cu Chinese Academy of Sciences; lansarea a avut loc de pe noua rampă LC140 a centrului spațial Jiuquan; racheta este una de calibru mediu, cu combustibil lichid (spre deosebire de Lijian-1, care era cu combustibil solid), fiecare booster fiind propulsat de 3 motoare YF-102; înălțimea este de 52 de metri și diametrul unui booster este de 3.35 metri. Lijian-2 poate urca 8 tone pe orbită terestră heliosincronă (500 km altitudine) sau 12 tone pe orbita terestră joasă. În prima lansare a fost trimisă pe orbită o navă cargo Qingzhou, care în viitor va fi folosită pentru transport de cargo spre stația spațială chineză Tiangong; de această dată, Qingzhou transportă 27 de experimente cu o masă totală de 1.02 tone, care vor fi efectuate la diverse altitudini, între 200-600 km, însă în viitor va putea transporta 1.8 tone spre Tiangong, având un volum presurizat de 27 de metri cubi.

2026-065: În 28 martie, la ora 09:14 UTC, o rachetă Electron a lansat, de pe rampa LC-1 a centrului spațial Mahia, din Noua Zeelandă, doi sateliți europeni, Celeste IOD 1 și 2 (Pathfinder A1 și A2, misiunea Daughter Of The Stars, sateliți care fac parte dintr-o viitoare constelație, denumită Celeste LEO-PNT, pentru augmentarea semnalelor de localizare primite de la sateliții Galileo; sateliții sunt realizați de Thales Alenia Space și GMV și orbitează Pământul la 510 km altitudine.

2026-064: O rachetă Changzheng-2C a lansat, în 27 martie, la ora 04:11 UTC, satelitul Shiyan-33 pe orbită terestră heliosincronă, de pe rampa SLS-2 a centrului spațial Jiuquan.

2026-063: În data 26 martie, ora 23:03 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 25 de sateliți Starlink (17.17), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 23-lea zbor al treptei primare B1081, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2026-062: O rachetă Changzheng-2D a lansat, în 25 martie, la ora 22:51 UTC, de pe rampa LC-9 a centrului spațial Taiyuan, 2 sateliți comerciali, cu apertură radar sintetică, SuperView Neo-2 (05 și 06), pentru compania chineză China Siwei Survey, ce urmează să fie folosiți pentru observații ale suprafeței Pământului; sateliții au ajuns cu bine pe orbita terestră joasă.

2026-061: În 23 martie, la ora 17:24 UTC, o rachetă Soiuz-2.1b (dotată cu o treaptă secundară Fregat-M) a lansat, de pa rampa 43/4 a centrului spațial Plesețk, pe orbită terestră joasă, 16 sateliți Rassvet, ai companiei Byuro-1440, primii dintr-o constelație rusească, care se dorește similară cu Starlink.

2026-060: O rachetă Jielong-3 a lansat, în 22 martie, la ora 15:49 UTC, 10 sateliți CentiSpace-1 pe orbită terestră joasă, de pe platforma maritimă Dong Fang Hang Tian Gang din Marea Galbenă.

2026-059: În data de 22 martie, ora 14:47 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (10.62), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 27-lea zbor al treptei primare B1078, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.

2026-058: O rachetă Soiuz-2.1a a lansat, în 22 martie, la ora 11:59 UTC, nava cargo Progress MS-33 spre Stația Spațială Internațională, de pe rampa 31/6 a centrului spațial Baikonur din Kazahstan; a fost prima lansare de pe rampa 31/6 după reparațiile efectuate în urma avariei lansării Soiuz MS-28 din 27 noiembrie anul trecut. Nava Progress a ajuns cu bine pe orbită, însă una din cele două antene folosite de sistemul automat de andocare Kurs nu a putut fi activată.

2026-057: În data 20 martie, ora 21:51 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 25 de sateliți Starlink (17.15), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 4-lea zbor al treptei primare B1100, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2026-056: O rachetă Electron a lansat, în 20 martie, la ora 18:10 UTC, un nou satelit StriX, în misiunea Eight Days a Week (StriX-6), satelit amplasat pe orbita terestră joasă pentru observații ale suprafeței Pământului; lansarea a avut loc de pe rampa LC-1B a centrului spațial Mahia din Noua Zeelandă.

2026-055: În data de 19 martie, ora 14:20 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (10.33), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 27-lea zbor al treptei primare B1077, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja Just Read The Instructions.

2026-054: În data de 17 martie, ora 13:27 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (10.46), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 22-lea zbor al treptei primare B1090, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.

2026-053: În data de 17 martie, ora 05:19 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 25 de sateliți Starlink (17.24), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 14-lea zbor al treptei primare B1088, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

Astronauți aflați în spațiul cis-lunar

La bordul capsulei Orion, în drum spre Lună, în misiunea Artemis II, se află următorii astronauți:

• Reid Wiseman, SUA/NASA, Orion/Integrity, din 01.04.2026;

• Victor Glover, SUA/NASA, Orion/Integrity, din 01.04.2026;

• Christina Koch, SUA/NASA, Orion/Integrity, din 01.04.2026;

• Jeremy Hansen, CAN/CSA, Orion/Integrity, din 01.04.2026;

La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 74:

• Jessica Meir, SUA/NASA, Crew-12, din 14.02.2026;

• Jack Hathaway, SUA/NASA, Crew-12, din 14.02.2026;

• Sophie Adenot, FRA/ESA, Crew-12, din 14.02.2026;

• Andrei Fediaev, RUS/ESA, Crew-12, din 14.02.2026;

• Serghei Kud-Svercikov, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-28, din 27.11.2025;

• Serghei Mikaiev, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-28, din 27.11.2025;

• Christopher Williams, SUA/NASA, Soiuz MS-28, din 27.11.2025.

La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:

• Zhang Lu, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025;

• Wu Fei, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025;

• Zhang Hongzhang, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025.

Imaginea ediției

Orbita Pământului

Duminică, 29 martie, satelitul Starlink-34343 (64157), lansat în 27 mai 2025 și aflat la 550 km altitudine, a suferit o anomalie (cu alte cuvinte, a explodat). Au fost detectate, până acum, cel puțin 17 fragmente, dar analiza continuă. Evenimentul nu pare să fie cauzat de o coliziune, ci pare să fie o cauză internă (conform unei analize Leo Labs). În prezent, pe orbită sunt peste 10000 (zece mii) de sateliți Starlink.

Nava cargo Progress MS-33, lansată în 22 martie, la ora 11:59 UTC, a andocat în 24 martie, la ora 13:40, la modulul rusesc Poisk al Stației Spațiale Internaționale; andocarea s-a realizat manual, pentru că una din antenele sistemului automat de andocare Kurs nu s-a desfăcut după lansare. A fost prima lansare a unei rachete Soiuz-2.1 după reparațiile rampei 31/6 de la Baikonur, avariată în urma lansării capsulei Soiuz MS-28 din 27 noiembrie 2025.

NASA intenționează să lanseze în următorii ani un nou modul pentru (Stația Spațială Internațională(, la care vor putea andoca alte module ale companiilor private și care în viitor, când ISS va fi retrasă, se vor desprinde de ISS și vor forma o stație spațială independentă. Planul seamănă foarte mult cu planul companiei Axiom Space de a construi Axiom Space Station. Însă NASA este brusc pesimistă cu privire la utilitatea comercială a unor stații spațiale private pentru că, spune NASA, în cei peste 25 de ani de când avem ISS pe orbită, nu a fost identificat nici un proces sau un produs comercial utilizat pe scară largă, care să necesite condițiile oferite de o stație spațială. Asta poate însemna un sprijin financiar mai redus din partea NASA pentru stațiile spațiale pe orbita terestră joasă (LEO), însă NASA spune că nu abandonează ideea de a avea prezență umană pe LEO. În prezent, pe lângă Axiom Space, și alte companii au planuri pentru viitoare stații spațiale comerciale: Vast (Haven-1), Voyager (Starlab) sau Blue Origin (Orbital Reef), însă rămâne de văzut dacă aceste planuri se vor alinia cu viziunea NASA pentru era post-ISS sau dacă respectivele companii vor putea finanța integral o astfel de stație spațială privată.

Agenția Spațială Europeană ESA va achiziționa de la SpaceX un zbor dedicat al unei capsule Dragon, pentru a trimite un echipaj spre Stația Spațială Internațională. Misiunea (denumită ESA Provided Institutional Crew, EPIC) ar urma să aibă loc în 2028 și se preconizează să dureze aproximativ 1 lună.

După Kuiper (acum Amazon LEO, destinată consumatorilor casnici) și TeraWave (destinată sectorului de business) Jeff Bezos dorește a treia(!) megaconstelație: Project Sunrise, care va oferi acces la centre de date amplasate pe orbită. Adică alți 51600 de sateliți pe orbită terestră heliosincronă, pe orbite între 500 și 1800 km. Deocamdată este doar o cerere pentru FCC, rămâne de văzut cum va evolua.

Luna și spațiul cislunar

Compania niponă ispace anunță o serie de modificări ale viitoarelor misiuni selenare: în 27 martie, ispace anunța că dezvoltă un nou lander, ULTRA, care va fi realizat prin integrarea a două modele la care lucrau până acum separat de filialele din Japonia și din SUA ale companiei. Noul lander va avea și un propulsor nou, ca răspuns la problemele întâmpinate recent de ispace cu vehicul propulsor (și care au dus la întârzieri în dezvoltarea următorului lander). Astfel, prima misiune spre Lună dezvoltată de filiala americană a companiei ispace va avea loc în 2030 (pentru a permite echipei să înlocuiască landerul APEX 1.0 cu ULTRA); denumită inițial Mission 3, aceasta devine acum Mission 5; fosta misiune Mission 4 devine Mission 3 și va zbura în 2028, urmată de Mission 4 în 2029 (ambele dezvoltate de ispace Japonia); în 2027, ispace plănuiește să trimită un satelit pe orbita Lunii.

Compania Intuitive Machines a primit recent un contract de 180 de milioane de dolari pentru a continua să trimită landere pe Lună (în cadrul programului Commercial Lunar Payload Services CLPS), chiar dacă primele două tentative (IM-1 și IM-2), deși nu au fost un eșec total, nici nu pot fi încadrate în categoria misiunilor de succes.

NASA plănuiește să construiască o bază selenară în trei faze. În prima fază (2026-2028), NASA va mări ritmul în care va trimite landere și rovere pe Lună prin programele Commercial Lunar Payload Services (CLPS) și Lunar Terrain Vehicle (LTV) aflate în desfășurare; este aici vorba și despre controversatul rover VIPER, care va fi lansat de Blue Origin anul viitor spre Polul Sud lunar, la bordul unui lander lunar fără echipaj uman, Blue Moon Mk. 1 (NASA se așteaptă la aproximativ 30 de aselenizări robotice începând de anul viitor, inclusiv sisteme de generare de electricitate cu radioizotopi). În a doua fază (2029-2032), NASA va trimite pe Lună cargo (landere, rovere, drone, inclusiv un rover presurizat furnizat de JAXA) și elementele viitoarelor structuri care vor găzdui echipaje. În a treia fază (2033-2036), NASA va începe tranziția spre o bază lunară cu prezență umană continuă, folosind habitate realizate de parteneri precum Agenția Spațială Italiană (ISA) sau Agenția Spațială Canadiană (CSA).

Noua arhitectură a misiunilor Artemis nu mai are nevoie de stația spațială lunară Gateway: capsula Orion va andoca direct la viitoarele landere lunare, pe orbita Lunii, fără să mai fie nevoie de pasul intermediar, asigurat până acum în planurile NASA de o stație spațială lunară. NASA spune că suspendă planurile pentru Gateway, după care oferă detalii cu privire la modul în care vor fi folosite echipamentele deja asamblate pentru Gateway (ceea ce mă face să cred că planurile pentru Gateway nu sunt doar suspendate temporar, sunt anulate de-a binelea).

Racheta SLS ajunge, pentru a doua oară, pe rampa de lansare LC-39B de la Centrul Spațial Kennedy, vineri, 20 martie, la ora 15:21 UTC, după un drum de 11 ore din hangarul Vehicle Assembly Building (VAB), unde a fost remediată problema descoperită la treapta superioară, după al doilea test static (efectuat în 19 februarie).

Un italian va păși pe Lună, în urma unui acord între agenția spațială italiană (ASI) și NASA, prin care ASI se obligă să furnizeze un modul pentru viitoarea bază lunară, denumit Italian Habitation Module (MPH). ASI a fost menționată direct de Jared Isaacman, dar și de comunicatul NASA prin care au fost prezentate planurile pentru viitoarele misiuni selenare.

Planeta Marte

De-a lungul timpului, NASA, împreună cu alte agenții, au cheltuit peste 20 de miliarde de dolari pentru dezvoltarea unui propulsor nuclear, fără prea mult succes, în principal pentru că nu exista o misiune spațială care să aibă nevoie de el (conform declarațiilor NASA). Chiar recent, DARPA a anulat programul Demonstration Rocket for Agile Cislunar Operations (DRACO) care își propunea să dezvolte și să testeze un motor cu propulsie nucleară pe orbita Pământului în 2027. Acum însă, NASA declară că a găsit și misiunea, dar și vehiculul care să folosească un reactor nuclear: este vorba despre modulul Power and Propulsion Element (PPE), construit de Northrop Grumman și moștenit de la stația spațială lunară Gateway (care la rândul ei l-a moșnenit de la programul Asteroid Redirect Mission, și el anulat în 2017), care va fi folosit în misiunea Skyfall spre Marte (misiune care va fi lansată în 2028). PPE este dotat cu un propulsor ionic, iar NASA dorește ca energia electrică necesară pentru respectivul propulsor să fie furnizată de un reactor nuclear, primul care va fi folosit într-o misiune interplanetară. Misiunea, denumită Skyfall, va trimite 3 elicoptere similare cu Ingenuity, pentru a explora suprafața marțiană. Aceste elicoptere vor fi dotate cu radare și camere foto, pentru a analiza suprafața marțiană și pentru a identifica zone potrivite pentru viitoare misiuni cu echipaj uman. Restul componentelor Gateway care au fost asamblate vor fi folosite pentru viitoarea bază lunară. Reactorul care va propulsa modulul Skyfall prin spațiul interplanetar va folosi uraniu îmbogățit (concentrația de U-235 va fi cuprinsă între 5-20%) și va genera o putere electrică de peste 20 kW, urmând ca ulterior, o iterație a acestui reactor să fie folosită în 2030 pe suprafața Lunii (Lunar Reactor-1, sau LR-1), pentru a genera (o parte din) electricitatea necesară viitoarei baze lunare.

Știri locale

EMISAR, al 4-lea satelit românesc (1U cubesat), a fost lansat pe orbită terestră heliosincronă de o rachetă Falcon 9, într-o misiune de tip rideshare, în 30 martie. Romanian InSpace Engineering (RISE) a confirmat că satelitul este funcțional.

Alte știri, pe scurt

Mike Fincke, astronautul american care a declanșat prima evacuare a unui echipaj de pe bordul Stației Spațiale Internaționale din motive medicale, a dezvăluit, în cadrul unui interviu, motivul pentru care el și echipajul său a fost adus prematur pe Pământ: în timpul unei cine, în timp ce se pregătea pentru o activitate extravehiculară programată pentru a doua zi, Mike Fincke pur și simplu nu a mai putut vorbi, timp de 20 de minute. Fără dureri, fără alte simptome, după care și-a revenit și s-a simțit bine. Cauza problemei a rămas un mister: nu s-a mai manifestat ulterior, iar medicii nu au încă o explicație pentru ce s-a întâmplat.

Un bolid luminos a străbătut cerul Texasului în 21 martie, la ora 21:40 UTC și se pare că a avariat o casă în Spring (în apropiere de Houston); NASA estimează că meteoroidul inițial avea un diametru de 1 metru și o masă de aproximativ 1 tonă, înainte să plonjeze prin atmosferă; fragmente de meteorit au fost ulterior recuperate din zona respectivă.

Conform ultimului buletin informativ al ESA NEO Coordination Center, există 41390 de asteroizi și 124 de comete NEO (Near-Earth Objects, obiecte care se pot apropia periculos de mult de Pământ), din care 1924 de asteroizi potențial periculoși (cu șanse de impact nenule—foarte mici, dar mai mari de zero)

Newsletterul Buletinul Cosmic apare de fiecare dată când avem pe cer Lună Plină sau Lună Nouă; realizat cu ajutorul Emacs, împreună cu Org Mode și TILE. Mai multe detalii și statistici despre toate zborurile orbitale, pot fi găsite pe site-ul www.parsec.ro.

NASA renunță la stația spațială lunară Gateway

Noua arhitectură a misiunilor Artemis nu mai are nevoie de stația spațială lunară Gateway: capsula Orion va andoca direct la viitoarele landere lunare, pe orbita Lunii, fără să mai fie nevoie de pasul intermediar, asigurat până acum în planurile NASA de o stație spațială lunară. NASA spune că suspendă planurile pentru Gateway, după care oferă detalii cu privire la modul în care vor fi folosite echipamentele deja asamblate pentru Gateway (ceea ce mă face să cred că planurile pentru Gateway nu sunt doar suspendate temporar, sunt anulate de-a binelea).

Modulul Power and Propulsion Element (PPE), care urma să facă parte din Gateway, va fi folosit pentru o misiune spre Marte în 2028, ocazie cu care va fi testat motorul nuclear experimental SR-1 Freedom (Space Reactor 1 Freedom, sau SR-1 Freedom). Restul componentelor deja existente, care au fost pregătite pentru Gateway, vor fi folosite pentru infrastructura selenară de la sol, de care va fi nevoie pentru a asambla o bază lunară în următorii 10 ani.

I have had conversations with all my counterparts that contribute to ISS and Artemis. Everyone is excited to support ops on lunar surface instead of looking down from space. We’re going to salvage a lot from Gateway: comms, avionics, surface things - we were hardly at the point of no return - only two modules were being worked and they had significant issues. If we continued like this we’d looking down at our rival and watching the fun they were having on the surface.

(Jared Isaacman)

Conform modificărilor anunțate anterior, misiunea Artemis II rămâne să fie executată conform planului, adică să dea un ocol Lunii, după care echipajul să revină pe Pământ (lansarea rămâne programată pentru 01 aprilie, dacă și condițiile meteo vor fi satisfăcătoare), în timp ce următoarea misiune, Artemis III (2027), nu va aseleniza, așa cum a prevăzut planul inițial, ci va orbita Pământul, unde va testa costumele de astronauți necesare pentru activitățile extravehiculare lunare, și va andoca la unul sau la două landere lunare (Starship HLS de la SpaceX, respectiv Blue Moon, de la Blue Origin). Abia Artemis IV (2028) va aseleniza, iar Jared Isaacman speră să avem chiar două aselenizări în 2028.

După misiunea Artemis V, NASA plănuiește să trimită echipaje pe Lună de două ori pe an, folosind lansatoare private (probabil ultimul zbor al SLS va fi în misiunea Artemis V, dar asta este o speculație personală). Planurile pentru activitățile selenare sunt împărțite în trei faze principale, fiecare cu costuri estimate la 10 miliarde de dolari și cu obiective din ce în ce mai complexe.

Trei faze pentru viitoarea bază lunară

În prima fază (2026-2028), NASA va mări ritmul în care va trimite landere și rovere pe Lună prin programele Commercial Lunar Payload Services (CLPS) și Lunar Terrain Vehicle (LTV) aflate în desfășurare; este aici vorba și despre controversatul rover VIPER, care va fi lansat de Blue Origin anul viitor spre Polul Sud lunar, la bordul unui lander lunar fără echipaj uman, Blue Moon Mk. 1 (NASA se așteaptă la aproximativ 30 de aselenizări robotice începând de anul viitor, inclusiv sisteme de generare de electricitate cu radioizotopi). Compania Intuitive Machines a primit recent un contract de 180 de milioane de dolari pentru a continua să trimită landere pe Lună (în cadrul programului CLPS), chiar dacă primele două tentative (IM-1 și IM-2), deși nu au fost un eșec total, nici nu pot fi încadrate în categoria misiunilor de succes.

În a doua fază (2029-2032), NASA va trimite pe Lună cargo (landere, rovere, drone, inclusiv un rover presurizat furnizat de JAXA) și elementele viitoarelor structuri care vor găzdui echipaje.

În a treia fază (2033-2036), NASA va începe tranziția spre o bază lunară cu prezență umană continuă, folosind habitate realizate de parteneri precum Agenția Spațială Italiană (ISA) sau Agenția Spațială Canadiană (CSA).

Motor cu propulsie nucleară

De-a lungul timpului, NASA, împreună cu alte agenții, au cheltuit peste 20 de miliarde de dolari pentru dezvoltarea unui propulsor nuclear, fără prea mult succes, în principal pentru că nu exista o misiune spațială care să aibă nevoie de el (conform declarațiilor NASA). Chiar recent, DARPA a anulat programul Demonstration Rocket for Agile Cislunar Operations (DRACO) care își propunea să dezvolte și să testeze un motor cu propulsie nucleară pe orbita Pământului în 2027.

Acum însă, NASA declară că a găsit și misiunea, dar și vehiculul care să folosească un reactor nuclear: este vorba despre modulul Power and Propulsion Element (PPE), construit de Northrop Grumman și moștenit de la stația spațială lunară Gateway (care la rândul ei l-a moșnenit de la programul Asteroid Redirect Mission, și el anulat în 2017), care va fi folosit în misiunea Skyfall spre Marte (misiune care va fi lansată în 2028).

PPE este dotat cu un propulsor ionic, iar NASA dorește ca energia electrică necesară pentru respectivul propulsor să fie furnizată de un reactor nuclear, primul care va fi folosit într-o misiune interplanetară. Misiunea, denumită Skyfall, va trimite 3 elicoptere similare cu Ingenuity, pentru a explora suprafața marțiană. Aceste elicoptere vor fi dotate cu radare și camere foto, pentru a analiza suprafața marțiană și pentru a identifica zone potrivite pentru viitoare misiuni cu echipaj uman.

Restul componentelor Gateway care au fost asamblate vor fi folosite pentru viitoarea bază lunară. Reactorul care va propulsa modulul Skyfall prin spațiul interplanetar va folosi uraniu îmbogățit (concentrația de U-235 va fi cuprinsă între 5-20%) și va genera o putere electrică de peste 20 kW, urmând ca ulterior, o iterație a acestui reactor să fie folosită în 2030 pe suprafața Lunii (Lunar Reactor-1, sau LR-1), pentru a genera (o parte din) electricitatea necesară viitoarei baze lunare.

Avânt temperat pentru viitoare stații spațiale comerciale

Pe orbita terestră joasă, NASA intenționează să lanseze în următorii ani un nou modul pentru Stația Spațială Internațională, la care vor putea andoca alte module ale companiilor private și care în viitor, când ISS va fi retrasă, se vor desprinde de ISS și vor forma o stație spațială independentă. Planul seamănă foarte mult cu planul companiei Axiom Space de a construit Axiom Space Station. Însă NASA este brusc pesimistă cu privire la utilitatea comercială a unor stații spațiale private pentru că, spune NASA, în cei peste 25 de ani de când avem ISS pe orbită, nu a fost identificat nici un proces sau un produs comercial utilizat pe scară largă, care să necesite condițiile oferite de o stație spațială. Asta poate însemna un sprijin financiar mai redus din partea NASA pentru stațiile spațiale pe orbita terestră joasă (LEO), însă NASA spune că nu abandonează ideea de a avea prezență umană pe LEO.

În prezent, pe lângă Axiom Space, și alte companii au planuri pentru viitoare stații spațiale comerciale: Vast (Haven-1), Voyager (Starlab) sau Blue Origin (Orbital Reef), însă rămâne de văzut dacă aceste planuri se vor alinia cu viziunea NASA pentru era post-ISS sau dacă respectivele companii vor putea finanța integral o astfel de stație spațială privată.

Misiunile științifice continuă

În cadrul evenimentului Ignition nu au fost uitate nici câteva viitoare misiuni științifice pe care NASA a ținut să le evidențieze: telescopul spațial Nancy Grace Roman, care urmează să fie lansat în această toamnă, pentru studiul exoplanetelor și a energiei întunecate (dark energy) în domeniul lungimilor de undă infraroșii. Dragonfly, o dronă propulsată de energie nucleară, va fi lansată în 2028 spre Titan, satelitul lui Saturn, unde va ajunge în 2034. Și tot în 2028, NASA va lansa roverul european Rosalind Franklin Rover spre Marte (parte a misiunii ExoMars), rover echipat și cu un instrument științific american, Mars Organic Molecule Analyzer (MOMA).

Merită subliniat că NASA plănuiește pentru 2028 să lanseze 3 misiuni cu tehnologie nucleară la bord: Skyfall spre Marte (cu SR-1, reactor nuclear), Dragonfly spre Saturn (alimentat de un generator termoelectric cu radioizotopi, RTG) și Rosalind Franklin spre Marte (rover european, lansat de NASA, care, la fel, este alimentat de un RTG).

NASA intră într-o nouă eră, în care resursele se vor concentra spre construirea unei baze selenare. În sfârșit, era și timpul să se întâmple acest lucru.

Newsletterul Buletinul Cosmic apare de fiecare dată când avem pe cer Lună Plină sau Lună Nouă (acesta a fost un număr special); Mai multe detalii și statistici despre toate zborurile orbitale, pot fi găsite pe site-ul www.parsec.ro.

2026-052: O rachetă Kuaizhou-11 a lansat, în 16 martie la ora 04:12 UTC, pe orbită terestră heliosincronă, 8 sateliți într-o misiune de tip rideshare, de pe rampa LC43/95 a centrului spațial Jiuquan.

2026-051: În 15 martie, la ora 13:22 UTC, o rachetă Changzheng-6A a lansat pe orbită terestră joasă, retrogradă, satelitul militar Yaogan-50-02, de pe rampa LC-9A a centrului spațial Taiyuan.

2026-050: În data de 14 martie, ora 12:37 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (10.48), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 6-lea zbor al treptei primare B1095, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja Just Read The Instructions.

2026-049: În data 13 martie, ora 14:57 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 25 de sateliți Starlink (17.31), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 32-lea zbor al treptei primare B1071, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2026-048: O rachetă Changzheng-2D a lansat, în 12 martie la ora 22:33 UTC, pe orbită terestră medie, o pereche de sateliți Shiyan 30 (03 și 04), de pe rampa LC-3 a centrului spațial Xichang.

2026-047: În 12 martie, la ora 19:48 UTC, o rachetă Changzheng 8A a plasat, pe orbită terestră joasă, 9 sateliți din megaconstelația chineză SatNet LEO (WHWD-20) de pe rampa LC-1 a centrului spațial Wenchang Commercial.

2026-046: În 12 martie, la ora 00:50 UTC, o rachetă Firefly Alpha a fost lansată de pe rampa SLC-2W de la centrul spațial Vandenberg din California, în misiunea Stairway To Seven (fiind al 7-lea zbor pentru racheta companiei Firefly Aerospace); un satelit al companiei Lockheed Martin a fost plasat pe orbită joasă retrogradă.

2026-045: O rachetă Falcon 9 a lansat, în 10 martie, la ora 04:19 UTC, de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida, satelitul de telecomunicații EchoStar XXV (realizat pe platforma Maxar-1300 și destinat continentului nord-american) pe orbită geostaționară de transfer; SpaceX a folosit treapta primară B1085, care după al 14-lea zbor a fost recuperată din nou pe barja A Shortfall of Gravitas.

2026-044: În data 08 martie, ora 11:00 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 25 de sateliți Starlink (17.18), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 7-lea zbor al treptei primare B1097, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2026-043: În 05 martie, la ora 23:53 UTC, o rachetă Electron a lansat pe orbită terestră joasă, de pe rampa LC-1A a centrului spațial Mahia din Noua Zeelandă, misiunea Insight At Speed Is A Friend Indeed pentru comapnia BlackSky Global (un nou set de sateliți BlackSky Global).

2026-F04: În 05 martie, la ora 02:10 UTC, o rachetă Kairos a companiei nipone Space One a fost lansată de pe rampa centrului spațial Kii din Kushimoto (Japonia), pentru a trimite pe orbită terestră joasă mai mulți sateliți de mici dimensiuni, inclusiv Tatara-1R al companiei Terra Space; din păcate, la 68.8 secunde după lansare, sistemul de distrugere al vehiculului a fost avariat din cauza unei probleme tehnice a treptei primare, care a făcut ca racheta să devieze de la traiectoria prestabilită; a fost a treia lansare Kairos și al treilea eșec pentru racheta niponă.

2026-042: În data de 04 martie, ora 10:52 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (10.40), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 25-lea zbor al treptei primare B1080, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.

Astronauți aflați pe orbită

La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 74:

• Jessica Meir, SUA/NASA, Crew-12, din 14.02.2026;

• Jack Hathaway, SUA/NASA, Crew-12, din 14.02.2026;

• Sophie Adenot, FRA/ESA, Crew-12, din 14.02.2026;

• Andrei Fediaev, RUS/ESA, Crew-12, din 14.02.2026;

• Serghei Kud-Svercikov, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-28, din 27.11.2025;

• Serghei Mikaiev, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-28, din 27.11.2025;

• Christopher Williams, SUA/NASA, Soiuz MS-28, din 27.11.2025.

La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:

• Zhang Lu, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025;

• Wu Fei, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025;

• Zhang Hongzhang, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025.

Imaginea ediției

Orbita Pământului

Din 1957 și până în prezent, au fost lansați pe orbită un număr total de 25073 sateliți, din care astăzi sunt operaționali 14629; pe orbita Pământului sunt catalogate și urmărite un număr total de 67658 obiecte (sateliți activi și inactivi, trepte secundare ale rachetelor purtătoare, deșeuri rezultate în urma dezintegrării sateliților).

Read more

Racheta companiei SpaceX, Falcon 9, a mai stabilit un record în aceste zile: este racheta care, pentru prima dată în istorie, reușește 11 lansări orbitale consecutive, șir neîntrerupt de o lansare a unei alte rachete (de la 2026-031 în 13 februarie, până la 2026-041 în 02 martie). Recordul precedent era împărțit de Falcon 9 (între 29 februarie și 11 martie 2024) și Soiuz-U (18 septembrie și 03 octombrie 1980), fiecare cu câte 6 lansări consecutive. Iar în ritmul actual, în acest an Falcon 9 va depăși Soiuz-U și va deveni racheta cu cele mai multe lansări orbitale din istorie: Soiuz-U a fost lansată de 632 de ori (din care 17 eșecuri), Falcon 9 are deja 607 lansări (din care 1-3 eșecuri, în funcție de criteriile după care definim un eșec). Așadar, în ultimele două săptămâni am avut doar lansări Falcon 9 cu sateliți Starlink.

2026-041: În data de 02 martie, ora 02:56 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (10.41), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 26-lea zbor al treptei primare B1078, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja Just Read The Instructions.

2026-040: În data 01 martie, ora 10:10 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 25 de sateliți Starlink (17.23), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 20-lea zbor al treptei primare B1082, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2026-039: În data de 27 februarie, ora 12:16 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (6.108), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 30-lea zbor al treptei primare B1069, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.

2026-038: În data de 24 februarie, ora 23:04 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 25 de sateliți Starlink (6.110), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 10-lea zbor al treptei primare B1092, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2026-037: În data de 24 februarie, ora 23:04 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (6.110), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 10-lea zbor al treptei primare B1092, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja Just Read The Instructions.

2026-036: În data de 22 februarie, ora 03:47 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 28 de sateliți Starlink (6.104), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 33-lea zbor al treptei primare B1067, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas; B1067 este prima treaptă superioară care a efectuat 33 de zboruri!

2026-035: În data 21 februarie, ora 09:04 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 25 de sateliți Starlink (17.25), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 31-lea zbor al treptei primare B1063, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2026-034: În data de 20 februarie, ora 01:41 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (10.12), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 26-lea zbor al treptei primare B1077, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja Just Read The Instructions, în apropiere de Bahamas, a doua astfel recuperare după misiunea Starlink 10.12 din februarie 20225.

Astronauți aflați pe orbită

La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 74:

• Jessica Meir, SUA/NASA, Crew-12, din 14.02.2026;

• Jack Hathaway, SUA/NASA, Crew-12, din 14.02.2026;

• Sophie Adenot, FRA/ESA, Crew-12, din 14.02.2026;

• Andrei Fediaev, RUS/ESA, Crew-12, din 14.02.2026;

• Serghei Kud-Svercikov, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-28, din 27.11.2025;

• Serghei Mikaiev, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-28, din 27.11.2025;

• Christopher Williams, SUA/NASA, Soiuz MS-28, din 27.11.2025.

La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:

• Zhang Lu, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025;

• Wu Fei, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025;

• Zhang Hongzhang, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025.

Imaginea ediției

Orbita Pământului

Din 1957 și până în prezent, au fost lansați pe orbită un număr total de 24856 sateliți, din care astăzi sunt operaționali 14447; pe orbita Pământului sunt catalogate și urmărite un număr total de 67434 obiecte (sateliți activi și inactivi, trepte secundare ale rachetelor purtătoare, deșeuri rezultate în urma dezintegrării sateliților).Buleasa

Read more

Una din cauzele întârzierilor lansării misiunilor Artemis I și Artemis II a fost scurgerile de hidrogen, pe care Isaacman le pune pe seama cadenței scăzute a lansării rachetei SLS. În același timp, o trecere de la o misiune de tipul Apollo 8 (cum este Artemis II) direct la Apollo 11 (cum urma să fie Artemis III) nu mai este considerată una sustenabilă și nici suficient de sigură pentru echipaj.

Pentru a mări cadența lansării (decizie sprijinită de Congresul SUA, dar și de partenerii privați) și pentru a crește siguranța echipajului, NASA a decis ca misiunea Artemis III (programată pentru mijlocul anului viitor) să fie o misiune spre orbita joasă a Pământului (unde capsula Orion să andocheze cu unul sau chiar cu două landere lunare, iar astronauții să testeze costumele de astronauți necesare pentru activitățile extravehiculare selenare, similară cu misiunea Apollo 9) și abia misiunea Artemis IV din 2028 să fie o misiune care să trimită un echipaj pe suprafața Lunii (similară cu misiunea Apollo 11).

Read more

2026-033: În data de 16 februarie, ora 07:59 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (6.103), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 10-lea zbor al treptei primare B1090, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.

2026-032: În data 15 februarie, ora 01:59 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 25 de sateliți Starlink (17.13), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 22-lea zbor al treptei primare B1081, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2026-031: Vineri, 13 februarie, la ora 10:15 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat, de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral, capsula Dragon Freedom (C212.5) spre Stația Spațială Internațională (misiunea Crew-12); lansarea a fost inițial devansată din 15 februarie, după revenirea prematură pe Pământ a misiunii Crew-11, reprogramată pentru 11 februarie și amânată 2 zile din cauza condițiilor meteo nefavorabile; componența echipajului Crew-12 este Jessica Meir (SUA, comandant), Jack Hathaway (SUA, pilot) și specialiștii Sophie Adenot (Franța) și Andrei Fediaev (Rusia); pentru această lansare SpaceX a folosit boosterul B1101 aflat la cel de-al 2-lea zbor, iar după separarea de treapta secundară, acesta a revenit pe Landing Zone 40, o nouă zonă de recuperare Falcon 9, inaugurată cu această ocazie.

2026-030: În 12 februarie, a 4-a lansare orbitală a zilei a fost debutul rachetei Ariane 64 (cu 4 boostere P120C) care a lansat, la ora 16:45 UTC, de pe rampa ELA-4 a centrului spațial Kourou din Guiana Franceză, 32 de sateliți pe orbită terestră joasă, pentru constelația Amazon Leo (LE-01).

2026-029: O rachetă Vulcan a lansat, în 12 februarie, la ora 09:22 UTC, de pe rampa SLC-41 a centrului spațial Cape Canaveral, trei sateliți pentru Forțele Spațiale ale SUA: 2 sateliți Hornet (GSSAP 7 și 8) și încă un satelit care probabil este tot al USSF; la aproximativ 60 de secunde după lansare, unul din boosterele cu combustibil solid a suferit o anomalie, dar racheta a continuat pe traiectoria nominală.

2026-028: O rachetă Proton-M a lansat joi, 12 februarie, la ora 08:52 UTC, satelitul meteorologic Elektro-L No5 de pe rampa LC81/24 a centrului spațial de la Baikonur, pe orbită geosincronă; la bord s-a aflat și un satelit iranian, Jam-e Jam 1; a fost ultima lansare Proton-M cu o treaptă secundară DM-3.

2026-027: În 12 februarie, la ora 06:37 UTC, o rachetă Jielong-3 a lansat satelitul pakistanez PRSC-E02 pe orbită terestră joasă, de pe platforma maritimă Dong Fang Hang Tian Gang din Marea Galbenă.

2026-026: În data 11 februarie, ora 17:11 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 24 de sateliți Starlink (17.34), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 3-lea zbor al treptei primare B1100, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2026-025: În data 07 februarie, ora 20:58 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 25 de sateliți Starlink (17.33), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 13-lea zbor al treptei primare B1088, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2026-024: În 07 februarie, la ora 03:58 UTC, o rachetă Changzheng-2F a lansat, pe orbită terestră joasă, de pe rampa SLS-1 a centrului spațial Jiuquan, a patra misiune a avionului spațial reutilizabil despre care nu știm prea multe detalii, nici măcar un nume oficial al proiectului, deși unii se referă la acesta ca Chongfu Shiyong Shiyan Hangtian Qi (CSSHQ), probabil similar cu avionul spațial american X-37B. Vehiculul a ajuns pe o orbită preliminară 349 x 592 km, înclinație 50 de grade, iar în 12 februarie, în jurul orei 00:50 UTC, s-a mutat pe o orbită aproape circulară, 588 x 597 km. Ultima misiune CSSHQ a avut loc între 14 decembrie 2023 și 06 septembrie 2024.

2026-023: În 05 februarie, la ora 18:59 UTC, o rachetă Soiuz-2.1b cu o treaptă superioară Fregat a lansat, de pe rampa 43/4 a cosmodromului Plesețk, 9 militari (Kosmos 2600 - Kosmos 2608) pe orbită terestră heliosincronă (probabil sateliți Bars-M pentru observarea Pământului).

2026-022: În data 02 februarie, ora 15:47 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 25 de sateliți Starlink (17.32), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 31-lea zbor al treptei primare B1071, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

Astronauți aflați pe orbită

La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 74:

• Jessica Meir, SUA/NASA, Crew-12, din 14.02.2026;

• Jack Hathaway, SUA/NASA, Crew-12, din 14.02.2026;

• Sophie Adenot, FRA/ESA, Crew-12, din 14.02.2026;

• Andrei Fediaev, RUS/ESA, Crew-12, din 14.02.2026;

• Serghei Kud-Svercikov, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-28, din 27.11.2025;

• Serghei Mikaiev, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-28, din 27.11.2025;

• Christopher Williams, SUA/NASA, Soiuz MS-28, din 27.11.2025.

La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:

• Zhang Lu, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025;

• Wu Fei, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025;

• Zhang Hongzhang, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025.

Imaginea ediției

Roboții lucrează și noaptea: Curiosity, roverul marțian care explorează suprafața planetei vecine din 2012, este atât de harnic încât sfredelește roci chiar și în timpul nopții. Noroc că brațul său robotic are un LED montat acolo tocmai pentru astfel de momente în care îl apucă hărnicia, sau pentru a vedea mai bine ce lucrează dacă se află în umbră. Poza a fost făcută în 06 decembrie 2025 (sol 4740), după ce specialiștii JPL au observat că pereții găurii (realizată în 13 noiembrie 2025) erau mult mai netezi decât se așteptau, așa că au vrut să folosească o iluminare cu LED, în timpul nopții, pentru a putea pune în evidență diverse straturi și formațiuni geologice interesante (pentru ei). Roca studiată de Curiosity se numește “Nevado Sajama” și se află în craterul Gale, pe care roverul îl cunoaște deja destul de bine. Curiosity a parcurs până în prezent peste 36 de kilometri pe suprafața planetei Marte.

Orbita Pământului

Din 1957 și până în prezent, au fost lansați pe orbită un număr total de 24663 sateliți, din care astăzi sunt operaționali 14275; pe orbita Pământului sunt catalogate și urmărite un număr total de 67240 obiecte (sateliți activi și inactivi, trepte secundare ale rachetelor purtătoare, deșeuri rezultate în urma dezintegrării sateliților).

Capsula Dragon a misiunii Crew-12 a andocat cu modulul american Harmony al Stației Spațiale Internaționale (ISS) sâmbătă, 14 februarie, la ora 20:15 UTC, iar echipajul format din Jessica Meir, Jack Hathaway, Sophie Adenot și Andrei Fediaev au ajuns în interiorul ISS la ora 22:00 UTC, după deschiderea chepengului dintre cele două vehicule. Cei 4 astronauți vor petrece aproximativ 6 luni la bordul stației, care acum are un echipaj nominal de 7 persoane.

Read more

2026-021: În 31 ianuarie, ora 04:01 UTC, o rachetă Changzheng-2C a lansat, de pe rampa SLS-2 a centrului spațial Jiuquan, satelitul algerian AlSat-3B pentru observații ale suprafeței Pământului, care a fost plasat pe orbită terestră heliosincronă.

2026-020: În data de 30 ianuarie, ora 07:22 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (6.101), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 5-lea zbor al treptei primare B1095, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja Just Read The Instructions.

2026-019: O rachetă americană Electron a lansat, în 30 ianuarie, la ora 01:21 UTC, satelitul NEONSAT-1A (misiunea Briding the Swarm) de pe rampa LC-1A a centrului spațial Mahia din Noua Zeelandă, pe orbită terestră heliosincronă.

2026-018: În data 29 ianuarie, ora 17:53 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 25 de sateliți Starlink (17.19), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 19-lea zbor al treptei primare B1082, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2026-017: O rachetă Falcon 9 a lansat, în 17 ianuarie, la ora 04:53 UTC, un nou satelit GPS (GPS III SV09) de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral; SpaceX a folosit pentru această lansare treapta primară B1096, care după cel de-al 5-lea zbor, a revenit pe barja A Shortfall of Gravitas.

2026-016: În data 25 ianuarie, ora 17:30 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 25 de sateliți Starlink (17.20), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 6-lea zbor al treptei primare B1097, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2026-015: În 22 ianuarie, la ora 10:52 UTC, o rachetă Electron a plasat pe orbită terestră joasă mai mulți sateliți ai companiei britanice Open Cosmos (misiunea The Cosmos Will See You Now), de pe rampa LC-1A a centrului spațial Mahia din Noua Zeelandă.

2026-014: În data 22 ianuarie, ora 05:47 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 25 de sateliți Starlink (17.30), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 10-lea zbor al treptei primare B1093, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2026-013: În 19 ianuarie, la ora 07:48 UTC, o rachetă Changzheng-12 a urcat pe orbită terestră joasă, de pe rampa LC-2 a centrului spațial Wenchang Commercial, 9 sateliți Guowang, pentru megaconstelația Weixing Hulianwang Digui (WHWD-19).

2026-012: În data de 18 ianuarie, ora 23:31 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (6.100), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 24-lea zbor al treptei primare B1080, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.

Astronauți aflați pe orbită

La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 74:

• Serghei Kud-Svercikov, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-28, din 27.11.2025;

• Serghei Mikaiev, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-28, din 27.11.2025;

• Christopher Williams, SUA/NASA, Soiuz MS-28, din 27.11.2025.

La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:

• Zhang Lu, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025;

• Wu Fei, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025;

• Zhang Hongzhang, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025.

Imaginea ediției

Ce vedeți în imaginea de mai jos este o treaptă superioară a rachetei chinezești Zhuque-3 (dezvoltată de compania privată LandSpace), surprinsă de radarul TIRA al Fraunhofer-Institut für Hochfrequenzphysik und Radartechnik FHR, în 30 ianuarie ora 09:30 UTC, când a trecut ultima dată pe deasupra Germaniei. De ce ultima dată? Pentru că respectiva treaptă superioară a revenit necontrolat prin atmosferă undeva în sudul Pacificului, în jurul orei 12:39 UTC (deși se pare că aceasta s-a fragmentat în timpul revenirii prin atmosferă și am avut două impacturi). Lansarea Zhuque-3 a avut loc în 03 decembrie (primul zbor al acestei rachete, derivată din Zhuque-2) și deși recuperarea primei trepte nu a avut loc, așa cum a fost planificat inițial, treaptă secundară a ajuns pe orbită (66877 ZQ-3 Y1 R/B). Pentru că a fost un zbor inaugural, nu au fost sateliți la bord, doar un simulator de masă, iar treaptă secundară nu a efectuat manevrare de revenire controlată prin atmosferă, așa că a rămas pe orbita joasă a Pământului, până în 30 ianuarie. Cu o masă estimată la 11 tone și o lungime de 12-13 metri, existau temeri că unele fragmente ar putea ajunge deasupra Europei, însă din fericire nu a fost cazul, de această dată.

Orbita terestră

Programată inițial pentru lansare în 15 februarie, misiunea Crew-12, adică Jessica Meir (NASA), Jack Hathaway (NASA), Sophie Adenot (ESA) și Andrei Fediaiev (Roscosmos) a fost devansată pentru 11 februarie, datorită întoarcerii premature pe Pământ a misiunii Crew-11; însă NASA a precizat că dacă Artemis II (Reid Wiseman, Victor Glover, Christina Koch și Jeremy Hansen) va fi lansată 09 februarie, atunci Crew-12 va trebui să aștepte până echipajul Artemis II revine pe Pământ, adică lansarea Crew-12 nu va avea loc mai devreme de 19 februarie. Dacă Artemis II va încerca să fie lansată în 09 februarie, dar lansarea se amână în timpul numărătorii inverse, atunci Crew-12 va fi lansată în 13 februarie. Pe scurt, NASA a precizat că nu va lansa Crew-12 dacă echipajul Artemis II se află în zbor, iar Artemis II are prioritate.

Vineri, 23 ianuarie, capsula Dragon (C211 cargo), parte a misiunii CRS-33, și-a pornit propulsoarele principale pentru 26 de minute și 11 secunde (1571 secunde), pentru a efectua o nouă corecție a orbitei stației spațiale (a 6-a și ultima astfel de manevră din misiunea CRS-33), reușind cu această ocazie să ridice Stația Spațială Internațională până la 429 km altitudine, cea mai mare altitudine atinsă vreodată de avanpostul orbital.

Capsula Shenzhou-20, avariată în urma unui impact cu un deșeu orbital de mici dimensiuni a revenit în 19 ianuarie pe Pământ, fără echipaj, în jurul orei 01:00 UTC, în regiunea autonomă Mongolia Interioară, conform planului. Avaria Shenzhou-20 a făcut ca Shenzhou-21 să fie lansată mult mai devreme, pentru ca echipajul de la bordul stației spațiale Tiangong să poată fi evacuat în siguranță, dacă va fi nevoie.

SpaceX anunță că în următoarele săptămâni va oferi gratuit operatorilor de sateliți acces la noul său sistem denumit Stargaze, creat pentru a îmbunătăți siguranța operațiunilor orbitale și a evita eventuale coliziuni; Stargazer va colecta date de la peste 30000 de senzori, date care vor putea fi folosite pentru o mai bună coordonare a traficului spațial. SpaceX oferă deja efemeride pentru sateliții Starlink, updatate o dată pe oră.

Lansat în 27 septembrie 2014, satelitul militar rusesc Luch (40258), probabil un satelit dedicat misiunilor de tip SIGINT de pe orbita geostaționară, a fost observat în ultimii ani apropiindu-se suspect de unii sateliți comerciali: Intelsat 7, Intelsat 901, Intelsat 905. În octombrie 2025, satelitul a fost retras pe o orbită mai înaltă, destinată sateliților geostaționari inactivi. Începând din 29 ianuarie, satelitul a început să se rotească necontrolat, iar în 20 ianuarie, la ora 06:09:03 UTC, satelitul Luch s-a dezintegrat: evenimentul a fost surprins de compania elvețiană s2a systems; în prezent, acesta pare că este însoțit de mai multe fragmente. Cel mai probabil s-a încercat dezactivarea sa, la sfârșitul misiunii, însă ceva a mers prost i a dus la dezintegrarea sa (cel mai probabil neintenționată).

Blue Origin anunță planuri pentru o nouă megaconstelație, dedicată clienților business (spre deosebire de Amazon Leo, dedicată utilizatorilor casnici): denumită TeraWave, noua megaconstelație va permite viteze de până la 6 Tbps și va avea 5408 sateliți plasați pe orbită terestră joasă (LEO, 3 straturi, între 520-540 km) și medie (MEO, 5 straturi, între 8000-24200 km), cu posibilitatea de a comunica între ei și cu stațiile de la sol atât prin unde radio, cât și optic. Lansările sunt programate să înceapă la finalul anului viitor.

SpaceX a raportat aproximativ 300000 de manevre a sateliților Starlink pentru evitarea unor coliziuni pe orbită; în prezent sunt 9621 de sateliți Starlink pe orbita Pământului.

Și tot SpaceX a cerut aprobare de la Federal Communications Commission (FCC) pentru lansarea a 1 milion de sateliți pe orbită terestră joasă, în vederea construirii unui datacenter spațială, dedicat inteligenței artificiale. De asemenea, SpaceX ar putea fuziona cu compania xAI (controlată tot de Elon Musk) înainte de listarea la bursă, programată pentru acest an, în urma căreia SpaceX ar ajunge să fie evaluată la $1000 de miliarde (în prezent, SpaceX este evaluată la aproximativ $800 de miliarde, în timp ce xAI ar valora peste $200 de miliarde).

Compania americană Vast continuă asamblarea stației spațiale Haven-1, însă lansarea acesteia, care urma să aibă loc în acest an, a fost amânată pentru prima parte a anului viitor.

În 22 decembrie 2025, o rachetă niponă H3 urma să urce pe orbită satelitul Michibiki-5 (QZS-5), însă ceva s-a întâmplat cu treapta superioară a rachetei și satelitul nu a mai ajuns niciodată pe orbită. Lansarea a fost un eșec. Ce s-a întâmplat, mai exact? Satelitul s-a desprins și a căzut de pe treapta superioară, în timp ce motoarele acesteia erau active, imediat după separarea conului protector.

NASA și Axiom Space au convenit că următoare misiune cu astronauți privați spre Stația Spațială Internațională (Axiom Mission 5) va avea loc în ianuarie 2027 și va dura aproximativ 14 zile, însă deocamdată nu se cunoaște componența echipajului (Axiom va comunica ulterior pe cine a selectat pentru această misiune).

Capsula W-5 a companiei Varda Space a revenit cu bine pe Pământ în 29 ianuarie, ora 14:07 UTC, aterizând în poligonul Koonibba din Australia, după 9 săptămâni petrecute pe orbita terestră joasă. W-5 este prima capsulă dezvoltată intern de Varda Space, după ce misiunile precedente au folosit o capsulă dezvoltată de companie Rocket Lab. La bordul capsulei au fost desfășurate experimente științifice, finanțate prin programul Prometheus al Air Force Research Laboratory (AFRL).

Luna și spațiul cislunar

Blue Origin anunță suspendarea zborurilor turistice New Shepard pentru o perioadă de cel puțin 2 ani (deși este posibil ca suspendarea să fie definitivă, cu toate că Blue Origin deține câteva boostere New Shepard noi, încă nefolosite), după 38 de zboruri efectuate cu succes. Motivul suspendării este realocarea resurselor pentru accelerarea programului lunar cu echipaj uman.

Axiom Space continuă dezvoltarea costumelor de astronauți AxEMU (împreună cu Prada), care vor fi folosite în activitățile extravehiculare pe suprafața Lunii în cadrul misiunilor Artemis, însă astronauții care le-au testat nu par să fie foarte încântați de performanțele costumelor: deși recunosc că sunt mai flexibile decât vechile costume Apollo, sunt departe de a fi confortabile, în special în timpul activităților de lungă durată prevăzute de programul Artemis (semnificativ mai lungi decât activitățile extravehiculare de la bordul Stației Spațiale Internaționale).

Luni, 26 ianurie, Oman a devenit al 61-lea stat care a semnat Acordurile Artemis.

Roscosmos are planuri mărețe pentru explorarea Lunii în următorii ani: conform ultimelor declarații oficiale, Luna-26 va fi o sondă orbitală, programată pentru lansare în 2028; ea va fi urmată de două sonde care vor ateriza pe Lună, Luna-27А și Luna-27B, în 2029, respectiv 2030. O nouă sondă orbitală, Luna-29, va fi lansată în 2032, iar în 2034, Roscosmos vrea să trimită pe suprafața selenară Luna-28, care să aducă eșantioane de sol pe Pământ (cum s-a mai întâmplat în 1970 și 1976). Și doi ani mai târziu, în 2036, să trimită un rover (cum au mai făcut în 1972 și în 1973). Ultima dată când Rusia/URSS a reușit să trimită controlat o sondă pe suprafața selenară a fost în urmă cu jumătate de secol, în 1976 (misiunea Luna-24, care a adus pe Pământ 170 de grame de regolit lunar).

Blue Origin anunță că a testat cu succes un sistem propriu de andocare, denumit Blue Docking System (BDS), compatibil cu cerințele International Docking System Standard (IDSS), ceea ce înseamnă că vehiculele dotate cu BDS vor putea andoca la viitoarele vehicule și stații spațiale comerciale de pe orbita joasă a Pământului, dar și cu capsula Orion, în viitoare misiuni selenare cu echipaj; BDS va fi instalat la bordul landerului lunar Blue Moon MK2 (care se pregătește pentru lansare în 2029) și ulterior la bordul stației spațiale Blue Reef, stația spațială dezvoltată de Blue Origin.

Marți, 27 ianuarie, un avion WB-57 al NASA a efectuat o aterizare forțată pe pista 17R a aeroportului Ellington de lângă centrul spațial Johnson (Houston, TX), după o problemă cu trenul de aterizare. La finalul unei misiuni de rutină, avionul a survolat de mai multe ori pista, după care a decis să aterizeze fără trenul de aterizare coborât. Din fericire, echipajul este în afara oricărui pericol. WB-57 este un fost bombardier folosit între 1954 și 1985, însă în prezent 3 astfel de aeronave mai sunt folosite de NASA pentru zboruri la altitudine înaltă, de unde pot fi fotografiate și filmate rachetele lansate în spațiu (WB-57 poate atinge altitudini de 65000 de picioare, sau aproape 20 km). De exemplu, de fiecare dată când de la Texas era lansată o rachetă Starship, de la Ellington decola un WB-57, pentru a surprinde cadre unice, de la o altitudine inaccesibilă avioanelor obișnuite. Deși NASA deține 3 astfel de avioane WB-57, doar cel avariat marți era funcțional, restul fiind supuse în prezent unor revizii periodice. Cel mai devreme când unul din cele două avioane va putea fi folosit este 17 februarie, la finalul perioadei de revizie, ceea ce înseamnă că dacă NASA va dori să fotografieze lansarea SLS dintr-un avion WB-57, debutul misiunii Artemis II nu va avea loc mai devreme de 07 martie, începutul următoarei perioade favorabile.

Marte

Roverul Perseverance al NASA a realizat primele deplasări care au fost planificate de inteligență artificială. Derulată în 8 și 10 decembrie demonstrația a folosit inteligența artificială generativă pentru a crea puncte de referință pentru Perseverance, cu ajutorul companiei Anthropic, în ceea ce a devenit prima deplasare a unui rover, pe suprafața unei alte lumi, condusă de inteligența artificială. Inteligența artificială (Claude) a folosit aceleași imagini și date pe care le folosesc și inginerii de la JPL pentru a genera puncte de referință, locații fixe unde roverul preia un nou set de instrucțiuni, astfel încât Perseverance să poată naviga în siguranță terenul marțian.

NASA va trebuie să decidă în următoarele luni ce fel de sondă va trimite spre Marte în 2028, când se va deschide următoarea fereastră de oportunitate de a lansa noi sonde spre Marte (NASA nu are pregătită o sondă pentru fereastra din acest an): bugetul NASA prevede $700 de milioane, ceea ce este mai mult decât suficient pentru o sondă care să asigure telecomunicațiile necesare misiunilor marțiene existente și viitoare, estimată la aproximativ $500 de milioane; astfel, NASA ar putea include și un lander, o cameră pentru cartografierea solului sau alte instrumente științifice necesare în viitorul apropiat, având în vedere vârsta sondelor existente în prezent pe orbita marțiană.

Știri locale

Roverul european Rosalind Franklin, din cadrul misiunii europene ExoMars, urma să ajungă pe Marte folosind un lander rusesc. Pentru că între timp s-au întâmplat lucruri și ESA a renunțat să mai colaboreze cu Roscosmos, inclusiv în programul ExoMars, roverul avea nevoie de un alt lander pentru a ajunge pe suprafața marțiană, unul european, construit de Thales Alenia Space si Airbus, lander la care contribuie și Comoti - Romanian Research & Development Institute for Gas Turbines. Rosalind Franklin urmează să fie lansat în 2028.

Alte știri

În 22 ianuarie, a avut loc misiunea New Shepard NS-38, în care Alain Fernandez, Linda Edwards, Laura Stiles, Tim Drexler, Alberto Gutiérrez și Jim Hendren s-au îmbarcat la bordul capsulei New Shepard RSS First Step care a ajuns până la 105 km altitudine; inițial din echipaj trebuia să facă parte și Andrew Yaffe, dar acesta a fost înlocuit de Laura Stiles, din motive medicale; conform Blue Origin, până acum, capsula New Shepard a transportat 92 de persoane dincolo de linia Kármán.

Și tot Blue Origin a anunțat că în luna februarie va avea loc următorul zbor New Glenn (NG-3), pentru lansarea satelitului de telecomunicații BlueBird al companiei AST SpaceMobile, lansare pentru care se va refolosi treapta primară Never Tell Me The Odds, care a fost folosită în misiunea precedentă, NG-2, în care două sonde ale NASA au fost lansate spre Marte.

Compania americană RocketLab a anunțat în 21 ianuarie că în timpul unui test de presiune al treptei primare Neutron, acesta a cedat, fără a avaria structurile din zona de test; urmează să fie evaluat impactul acestui eveniment asupra debutului noii rachete Neutron, având în vedere că următoarea treaptă primată Neutron este deja în construcție (debut planificat deocamdată pentru finalul acestui an).

Sunita Williams s-a retras din grupul astronauților activi din data de 27 decembrie 2025, conform unui comunicat al NASA, după o carieră de 27 de ani. Pentru că în august 2025 s-a retras și Barry Wilmore, în acest moment NASA nu mai are în rândurile astronauților pe cineva antrenat să zboare în spațiu cu capsula Starliner. Următoarea misiune Starliner este programată pentru primăvara acestui an (Starliner-1), însă va fi o misiune cargo, fără echipaj, urmând ca NASA să decidă ulterior când va mai trimite astronauți la bordul Stației Spațiale Internaționale folosind capsula companiei Boeing.

După ce (i) Germania a anunțat că alocă 35 de miliarde de euro pentru activități spațiale militare și după ce (ii) Thales, Airbus și Leonardo au anunțat că vor înființa un conglomerat european format din diviziile spațiale ale celor trei companii europene, Rheinmetall și compania germană OHB anunță că vor lansa o ofertă guvernului german pentru dezvoltarea unei constelații de sateliți militari, similară constelația Starshield, dezvoltată de SpaceX pentru guvernul american.

National Reconnaissance Office (NRO) a declasificat recent existența sateliților JUMPSEAT (a recunoscut public, pentru prima dată, existența lor); un număr de 8 sateliți JUMPSEAT au fost lansați între 1971 și 1987 de la centrul spațial Vandenberg și folosiți până în 2006, pe orbită eliptică (Highly Elliptical Orbit, —HEO sau Molniya) pentru misiuni de tip SIGINT, în cadrul programului EARPOP. Cel mai probabil, lansările JUMPSEAT 1,2,3,4 și 8 au avut loc în 21 martie 1971, 16 februarie 1972, 21 martie 1973, 10 martie 1975 și respectiv 12 februarie 1987, însă, conform lui Jonathan McDowell, lansările JUMPSEAT 5,6 și 7 sunt intercalate cu un alt program secret, QUASAR și deocamdată este greu să discernem care lansări fac parte din JUMPSEAT și care din QUASAR.

O nouă lansare a rachetei Spectrum (dezvoltată de compania germană Isar Aerospace), programată pentru finalul lunii ianuarie (misiunea Onward and Upward de la centrul spațial norvegian Andøya), a fost amânată pentru 19 martie, în urma unei probleme cu o valvă, problemă detectată în timpul pregătirilor de pe rampa de lansare.

Newsletterul Buletinul Cosmic apare de fiecare dată când avem pe cer Lună Plină sau Lună Nouă; realizat cu ajutorul Emacs, împreună cu Org Mode și Denote. Mai multe detalii și statistici despre toate zborurile orbitale, pot fi găsite pe site-ul www.parsec.ro.

2026-011: În 17 ianuarie, ora 04:18 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat, pe orbită terestră heliosincronă, misiunea NROL-105 (NRO Proliferated Architecture Mission) pentru National Reconnaissance Office —NRO; lansarea a avut loc de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg și s-a realizat cu boosterul B1100, care, după al 2-lea zbor, a revenit la sol, pe Landing Zone 4.

2026-F03: În 17 ianuarie, la ora 04:08, racheta Gushenxing-2 (Ceres-2, cu combustibil solid) debuta de la centrul spațial Jiuquan, pentru o misiune test spre orbita terestră joasă, însă se pare că lansarea a eșuat; ar fi al doilea eșec chinezesc în mai puțin de 24 de ore, după lansarea eșuată Changzheng-3B din ziua precedentă.

2026-F02: În 16 ianuarie, la ora 16:55 UTC, o rachetă Changzheng-3B a fost lansată de pe rampa LC2 a centrului spațial Xichang pentru a trimite pe orbită geostaționară de transfer satelitul militar Shijian-32, însă din cauza unei probleme cu treapta a treia a rachetei, lansarea a fost un eșec și satelitul a fost pierdut.

2026-010: În 15 ianuarie, la ora 20:10 UTC, o rachetă Gushenxing-1 (Ceres-1) a companiei Galactic Energy a lansat, pe orbită terestră joasă, 4 sateliți de telecomunicații Tianqi (37-40) pentru constelația Guodian Gaoke; lansarea a avut loc de pe platforma maritimă Dongfeng Hangtiangang din Marea Galbenă.

2026-009: În 15 ianuarie, la ora 04:01 UTC, o rachetă Changzheng-2C a lansat pe orbită terestră heliosincronă satelitul algerian de teledetecție Alsat-3A, de la centrul spațial Jiuquan; satelitul urmează să fie folosit pentru observații asupra suprafeței Pământului.

2026-008: În data de 14 ianuarie, ora 18:08 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (6.98), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 13-lea zbor al treptei primare B1085, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.

2026-007: O rachetă Changzheng-8A a lansat, în 13 ianuarie la ora 15:25 UTC, de pe rampa LC-1 a centru spațial Wenchang Commercial, pe orbită terestră joasă, 9 sateliți Guowang (misiunea WHWD-18, pentru megaconstelația SatNet).

2026-006: O rachetă Changzheng-6A a lansat, în 13 ianuarie la ora 14:16 UTC, pe orbită terestră joasă, retrogradă, satelitul militar Yaogan-50-01 pentru o misiune de observare a suprafeței Pământului, de pe rampa LA-9A a centrului spațial Taiyuan.

2026-005: În data de 12 ianuarie, ora 21:08 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (6.97), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 25-lea zbor al treptei primare B1078, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja Just Read The Instructions.

2026-F01: În 12 ianuarie, la ora 04:48 UTC, de pe rampa FLP a centrului spațial indian Satish Dhawan, o rachetă PSLV-DL urma să lanseze satelitul militar indian EOS-N1, împreună cu alți 15 sateliți de mici dimensiuni (pentru organizații din Brazilia, Thailanda, Nepal și Spania); datorită unei probleme cu treapta a 3-a (care și-a pierdut controlul, al 6 minute după lansare), sateliții nu au ajuns pe orbită; este al doilea eșec consecutiv pentru PSLV-DL, după lansarea eșuată din 18 mai 2025.

2026-004: În 11 ianuarie, la ora 13:44 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat, de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg, satelitul Pandora al NASA (pentru studiul atmosferei exoplanetelor), dar și alți 50 de sateliți de mici dimensiuni în misiunea Twilight, de tip rideshare, pe orbită terestră heliosincronă, aproximativ pe frontiera dintre zi și noapte a Pământului; pentru acest zbor, a fost folosită treapta superioară B1097 care, după al 5-lea zbor, a revenit pe Landing Zone 4.

2026-003: În data de 09 ianuarie, ora 21:41 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (6.96), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 29-lea zbor al treptei primare B1069, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.

2026-002: În data de 04 ianuarie, ora 06:48 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (6.88), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost primul zbor al noii treptei primare B1101, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja Just Read The Instructions.

2026-001: În 03 ianuarie, prima lansare a anului a fost cea a unei rachete Falcon 9, care a pus pe orbită terestră heliosincronă satelitul italian COSMO-SkyMed FM3 (CSG-3), ce urmează să fie folosit pentru observații asupra Pământului; lansarea a avut loc de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California la ora 02:09 UTC și SpaceX a folosit treapta primată B1081 aflată la cel de-al 21-lea zbor; după separarea de treapta secundară, B1081 a revenit la sol, pe Landing Zone 4.

Astronauți aflați pe orbită

La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 74:

• Serghei Kud-Svercikov, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-28, din 27.11.2025;

• Serghei Mikaiev, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-28, din 27.11.2025;

• Christopher Williams, SUA/NASA, Soiuz MS-28, din 27.11.2025.

La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:

• Zhang Lu, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025;

• Wu Fei, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025;

• Zhang Hongzhang, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025.

Imaginea ediției

Orbita terestră

Din 1957 și până în prezent, au fost lansați pe orbită un număr total de 24331 sateliți, din care astăzi sunt operaționali 14077; pe orbita Pământului sunt catalogate și urmărite un număr total de 66882 obiecte (sateliți activi și inactivi, trepte secundare ale rachetelor purtătoare, deșeuri rezultate în urma dezintegrării sateliților).

Misiunea Crew-11 s-a încheiat mai repede decât a fost planificat: pentru prima dată în istoria Stației Spațiale Internaționale, NASA a fost nevoită să evacueze un echipaj din cauza unor probleme medicale. Fiind vorba despre o problemă de natură medicală, NASA nu a precizat despre ce astronaut a fost vorba și nici nu a oferit detalii cu privire la problema medicală, dar a precizat că evacuarea nu s-a făcut în condiții de urgență. Cu toate acestea, o activitate extravehiculară programată pentru joi, 08 ianuarie, a fost anulată, după care NASA a decis ca echipajul Crew-11, format din Oleg Platonov, Mike Fincke, Zena Cardman și Kimiya Yui să revină pe Pământ. Dragon Crew-11 a ajuns în apele Oceanului Pacific în 15 ianuarie, ora 08:41 UTC, în largul coastei orașului San Diego.

Capsula spaniolă KID, care după lansare urma să fie supusă unui test de revenire prin atmosferă, a funcționat pentru scurt timp, în ciuda eșecului rachetei PSLV din 12 ianuarie. A 3-a treapta a rachetei PSLV și-a pierdut controlul înainte de a reuși să plaseze pe orbită sateliții aflați la bord, așa că aceștia au rămas atașați de vehicul și au revenit prin atmosfera Pământului, pe o traiectorie neplanificată și nedorită. Unul dintre sateliții care ar fi trebuit lansați a fost și un demonstrator (Kestrel Initial Demonstrator, KID) al unei viitoare capsule (Kestrel) dezvoltate de o companie spaniolă, Orbital Paradigm. KID a fost construită în mai puțin de 1 an, cu un buget mai mic de 1 milion de dolari și urmează ca o iterație viitoare să poată transporta începând cu 2030 aproximativ 120 de kilograme pe orbită, unde să rămână pentru 3 luni. În ciuda condițiilor dificile, cauzate de eșecul treptei superioare a rachetei PSLV, capsula a reușit să se desprindă de treapta defectă și spre surpriza Orbital Paradigm a reușit își activeze sistemele de la bord și chiar să transmită date timp de 190 de secunde.

China a cerut Uniunii Internaționale pentru Telecomunicații aprobare pentru a lansa 193428 de sateliți în 3660 de plane orbitale pe orbita terestră joasă și medie—cererile cu numărul CTC-1 (CHN2025-79441) și CTC-2 (CHN2025-79398). China a început deja să lanseze sateliți pentru două megaconstelații, Guowang și Qianfan, fiecare urmând să aibă peste 10000 sateliți. SpaceX a primit recent aprobare de la Comisia Federală pentru Comunicații a Statelor Unite (FCC) pentru a lansa încă 7500 de sateliți, rețeaua Starlink urmând să aibă în final aproximativ 42000 de sateliți (în prezent sunt aproape 9500 de sateliți Starlink pe orbită).

Satelitul militar spaniol SpainSat NG II, lansat în 24 octombrie de o rachetă Falcon 9 a fost avariat de ceea ce pare să fi fost un deșeu orbital de mici dimensiuni, în timp ce satelitul se îndrepta spre orbita sa nominală. Compania Hisdesat, care deține satelitul, a evaluat magnitudinea avariei și a decis că satelitul nu-și mai poate îndeplini misiunea pentru care a fost lansat; NG II a costat 2 miliarde de euro.

Luna și spațiul cislunar

Fără a oferi detalii tehnice, NASA și Departamentul de Energie al SUA anunță că vor colabora pentru a trimite un reactor nuclear pe Lună până în 2030, iar tehnologiile dezvoltate cu această ocazie vor fi folosite și pentru viitoare misiuni ale NASA pe Marte.

În 12 ianuarie, în cadrul unei ceremonii organizate la Lisabona, Portugalia (reprezentată de Helena Canhão, secretarul de stat pentru știință și inovare) a devenit al 60-lea stat semnatar al Acordurilor Artemis.

A doua rachetă Space Launch System (SLS) a fost mutată în cursul zilei de sâmbătă, 17 ianuarie, din hangarul în care a fost asamblată (Vehicle Assembly Building, —VAB) pe rampa de lansare LC-39B a centrului spațial Kennedy; NASA plănuiește că lansarea misiunii Artemis II să aibă loc nu mai devreme de 07 februarie, deși oportunitățile pentru lansare se întind pe durata a trei luni. În misiunea Artemis II, un echipaj din 4 persoane, Reid Wiseman (NASA), Victor Glover (NASA), Christina Koch (NASA) și Jeremy Hansen (CSA) vor da un ocol Lunii înainte să vină pe Pământ, pregătind aselenizarea care este programată pentru viitoarea misiune, Artemis III.

Marte

Între 29 decembrie și 16 ianuarie toate misiunile marțiene au fost trecute pe pilot automat, pentru că Marte s-a aflat de cealaltă parte a Soarelui și NASA a suspendat toate comunicațiile cu sondele de pe orbita sau de pe suprafața marțiană. Din păcate NASA nu a mai reușit să ia legătura cu sonda Mars Atmosphere and Volatile Evolution (MAVEN) înainte de începutul conjuncției (29 decembrie) și este foarte puțin probabil ca sonda să mai poată fi contactată de acum înainte. Ultima dată când MAVEN a comunicat cu Pământul a fost în 04 decembrie 2025.

În 06 ianuarie a avut loc a doua corecție a traiectoriei pentru una dintre cele două sonde Escape and Plasma Acceleration and Dynamics Explorers (ESCAPADE),aflate în drum spre Marte din 13 noiembrie 2025. O astfel de corecție, programată pentru începutul lui decembrie, a fost amânată pentru că a fost descoperită o tracțiune mai mică decât cea nominală. Acum problema pare că a fost rezolvată; cealaltă sondă a efectuat cu succes ambele manevre de corecție în luna decembrie, așa cum NASA planificase inițial. În luna noiembrie a acestui an, cele două sonde vor survola Pământul, după care vor fi trimise spre o traiectorie care să intercepteze planeta Marte în septembrie 2027.

Știri locale

Agenția Spațială Europeană (ESA) a evidențiat activitatea companiei românești ATD Aerospace RS SRL, care a testat în 2025 un motor de rachetă de 10 kN, de forță variabilă, cu combustibil hipergolic, răcit cu apă și care poate să fie pornit la nevoie; conform ESA, compania românească a mai testat în trecut motoare cu tracțiune mai mică, în cadrul programului Future Launchers Preparatory Programme (FLPP).

Alte știri

La scurt timp după lansarea reușită (dar recuperarea eșuată) din 23 decembrie 2025 a rachetei Changzheng-12A, China se pregătește să debuteze o nouă rachetă reutilizabilă, denumită… Changzheng-12B, care în 15-16 ianuarie a realizat deja un test static reușit pe o rampă de lansare a centrului spațial Jiuquan.

Compania europeană Maiaspace a fost aleasă de Eutelsat pentru o serie de lansări ale sateliților OneWeb, începând cu 2027. Pentru aceste misiuni, lansatorul Maia va fi echipat cu treapta superioară Colibri și va fi astfel capabil să plaseze 4 tone pe orbitele necesare pentru constelația OneWeb; primul zbor suborbital este așteptat să aibă loc în acest an, iar primul zbor orbital este programat pentru anul viitor.

Firelfy Aerospace anunță că următorul zbor (al 7-lea) va fi ultimul pentru actuala versiune a rachetei Alpha, care în 6 lansări a suferit 2 eșecuri. Alpha Block II urmează să aibă rezervoare mai mari (prima treapta se mărește de la 18.4 la 20.1 metri, a doua de la 6.0 la 6.3 metri), cu modificări în ceea ce privește structura rachetei, avionică, baterii și protecție termică. Obiectivele principale ale Firefly Aerospace sunt îmbunătățirea fiabilității, a producției și a capacităților de lansare rapidă.

Începând din a doua jumătate a acestui an, aeronavele companiei Lufthansa vor fi echipate cu terminale Starlink și clienții vor avea acces la internet gratuit în timpul zborului. Pânâ în 2029, toate aeronavele Lufthansa vor avea această tehnologie implementată.

În 13 ianuarie a avut loc la Paris a 5-a întâlnire la nivel înalt între conducerile agențiilor spațiale europene (ESA, reprezentată de directorul general Josef Aschbacher) și chineze (CNSA, reprezentată de administratorul Shan Zhongde); ultima astfel de întâlnire a avut loc acum aproape 10 ani, în 2017 la Shanghai. S-a discutat despre succesul unor misiuni spațiale comune (telescopul spațial Einstein, sonda Smile și instrumentul european Negative Ions at the Lunar Surface —NILS de la bordul sondei selenare Chang’e-6, dar și despre viitoare oportunități de colaborare.

Agenția Spațială Europeană (ESA) a amânat pentru primăvara acestui an primul salt al vehiculului Themis (înalt de 28 de metri), folosit pentru testarea unor tehnologii care vor permite în viitor recuperarea primei trepte a unui lansator european. Prototipul Themis a fost transportat la centrul spațial Esrange din Suedia încă din iunie, urmând ca primul zbor (mai degrabă un salt) să aibă loc în primele luni ale acestui an, însă din cauza condițiilor meteo nefavorabile de la Esrange, testul a fost amânat. După testul din Suedia, un alt test este programat să aibă loc în Guiana Franceză, unde se află un alt vehicul, denumit T3, care urmează să ajungă la o altitudine mai mare decât vehiculul din Suedia.

Compania niponă ispace a anunțat că va deschide o nouă filială în Arabia Saudită; ispace are deja filiale în Europa (Luxembourg) și Statele Unite (Denver). În 2027, landerul APEX 1.0 va transporta pe suprafața Lunii primul echipament românesc (construit de CDS Cluj-Napoca), parte a Mission 3, în colaborare cu ESA.

NASA va primi $24.438B pentru anul 2026 de la Congresul SUA, o creștere semnificativă față de $18.8B cât a oferit inițial Casa Albă. Vestea proastă este că misiunea Mars Sample Return este practic anulată (nebugetată în forma actuală, separată în mai multe componente trecute la diverse alte categorii de buget). Asta înseamnă că probele de sol marțian, adunate cu grijă de Perseverance, probe de sol care ar putea conține indicii cu privire la existența vieții pe Marte, nu vor ajunge prea curând în laboratoarele de pe Pământ. Un institut de cercetare din România (COMOTI) și o companie românească (GMV România) urmau să aibă contribuții semnificative la construirea brațului robotic (realizat de compania italiană Leonardo) care ar fi transferat probele de sol din Perseverance în landerul marțian, înainte ca acestea să fie lansate spre Pământ. Cel mai probabil, brațul robotic va fi până la urmă folosit de viitorul modul lunar Argonaut.

Deși nu are un lansator propriu, Turcia va investi într-o rampă de lansare amplasată în Somalia (având avantajul că este aproape de ecuator); proiectul este coordonat de Ministerul Industriei și Tehnologiei, împreună cu Agenția Spațială Turcă, în cadrul unei înțelegeri bilaterale cu Somalia. Complexul spațial este așteptat să devină activ la începutul anului viitor.

Filiala poloneză a companiei americane Redwire va livra două dispozitive de andocare IDSS (International Docking System Standard) pentru capsula Nyx a companiei europene Exploration Company (TEC). Astfel, viitoarele capsule Nyx vor putea andoca autonom la viitoarele stații spațiale dotate cu un dispozitiv compatibil, sau chiar cu Stația Spațială Internațională, dacă Nyx ajunge pe orbită înainte de 2031.

Newsletterul Buletinul Cosmic apare de fiecare dată când avem pe cer Lună Plină sau Lună Nouă; realizat cu ajutorul Emacs, împreună cu Org Mode și Denote. Mai multe detalii și statistici despre toate zborurile orbitale, pot fi găsite pe site-ul www.parsec.ro.

2025-315: În 30 decembrie, la ora 22:40 UTC, o rachetă Changzheng-7A a lansat doi sateliți Shijian-29 (A și B) pe orbită geosincronă de pe rampa LC-2 a centrului spațial Wenchang; a fost cea mai grea încărcătură pentru lansatorul Changzheng-7A.

2025-314: În 30 decembrie, la ora 04:12 UTC, o rachetă Changzheng-4B a lansat pe orbită terestră heliosincronă, de pe rampa SLS-2 a centrului spațial Jiuquan, satelitul militar Tianhui-7, folosit cel mai probabil pentru observații ale suprafeței Pământului.

2025-313: În 28 decembrie, la ora 13:18 UTC, o rachetă Soiuz-2.1b, cu o treaptă superioară Fregat-M, a lansat, de pe rampa 1S a centrului spațial Vostocinîi, o misiune de tip rideshare, plasând pe orbită terestră heliosincronă mai mulți sateliți de mici dimensiuni, majoritatea aparținând unor instituții rusești, dar și sateliți pentru Iran, Muntenegru, Kuweit și Belarus.

2025-312: O rachetă Changzheng-3B a lansat, în 26 decembrie, la ora 16:07 UTC, satelitul meteorologic Fengyun-4C, care a ajuns pe orbită geosincronă; lansarea a avut loc de pe rampa LC-2 a centrului spațial Xichang.

2025-311: În 25 decembrie, la ora 23:26 UTC, o rachetă Changzheng-8A a lansat, pe orbită terestră joasă, 9 sateliți Guowang (misiunea WHWD-17), de pe rampa LC-1 a centrului spațial Wenchang Commercial.

2025-310: O rachetă Soiuz-2.1a, cu o treaptă superioară Fregat-M, a lansat spre orbită terestră heliosincronă, în 25 decembrie, la ora 14:11 UTC, satelitul militar Obzor-R No.1 de pe rampa 43 a centrului spațial Plesețk.

2025-309: În 24 decembrie, la ora 03:25 UTC, rachetă indiană LVM3 a trimis pe orbită terestră joasă cea mai grea încărcătură a sa de până acum: satelitul de telecomunicații BlueBird-6 (BlueBird Bloc 2 FM1) al companiei AST SpaceMobile; a fost a 100-a lansare orbitală pentru agenția spațială indiană (ISRO) și a avut loc de pe rampa SLP a centrului spațial Satish Dhawan.

2025-308: În 23 decembrie, la ora 02:00 UTC, o rachetă Changzheng-12A a fost lansată, de la centrul spațial Jiuquan, cu scopul de a testa un sistem de recuperare al primei trepte, a doua rachetă chinezească, după Zhuque-3, care încearcă acest lucru; lansarea a fost una de succes, racheta reușind să plaseze pe orbită terestră joasă satelitul JSW-03, însă recuperarea primei trepte a eșuat. Deși pare o variantă a rachetei Changzheng-12 (care a debutat în 2024), Changzheng-12A este practic o rachetă complet nouă, care a debutat cu această ocazie; ambele trepte sunt alimentate cu metan: treapta primară este propulsată de 7 motoare Longyun-70, (spre deosebire de Changzheng-12, care folosește motoare YF-100K clasice, cu kerosen) și treapta secundară are un singur motor YF-209V (tot cu metan, spre deosebire de Changzheng-12, care folosește două motoare YF-115, cu kerosen). Changzheng-12A, o rachetă înaltă de 70.4 metri, cu un diametru al ambelor trepte de 3.8 metri și un diametru al conului protector al încărcăturii de 4.2 metri, este dezvoltată de stat, de Shanghai Academy of Spaceflight Technology —SAST, parte a China Aerospace Science and Technology Corporation —CASC).

2025-F09: În 22 decembrie, la ora 12:34 UTC, racheta sud-coreeană privată Hanbit-Nano, a companiei Innospace, a încercat să lanseze pe orbită 4 sateliți brazilieni și 1 satelit indian, în ceea ce a fost prima lansare comercială de la centrul spațial Alcântara din Brazilia (misiunea Spaceward); din păcate, în urma unei probleme a primei trepte, lansarea a eșuat și racheta, aflată în zborul său inaugural, s-a prăbușit în apropierea rampei de lansare, la câteva secunde după pornirea motoarelor.

2025-F08: În 22 decembrie, o rachetă H3 în configurația 22S (2 motoare LE-9 ale treptei secundare, 2 boostere auxiliare și con protector de mici dimensiuni) a lansat, de pe rampa Y2 a centrului spațial Tanegashima, satelitul de poziționare locală QZS-5 care urma să ajungă pe orbită geosincronă; din păcate, din cauza unei probleme cu treapta secundară, care nu a efectuat corect a doua manevră după separarea de prima treaptă, satelitul nu a mai ajuns pe orbita corectă și a revenit prin atmosferă la scurt timp după lansare (1-2 orbite).

2025-307: În 21 decembrie, la ora 06:36 UTC, de pe rampa LC-1B a centrului spațial Mahia din Noua Zeelenadă, compania americană Rocket Lab a lansat racheta Electron cu satelitul nipon QPS-SAR-15 (misiunea The Wisdom God Guides), care a ajuns cu bine pe orbită terestră joasă.

2025-306: În 20 decembrie, la ora 12:30 UTC, o rachetă Changzheng-5 a lansat, pe orbită geosincronă, satelitul militar TJS-23, de pe rampa LC-1 a centrului spațial Wenchang.

Astronauți aflați pe orbită

La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 74:

• Zena Cardman, SUA/NASA, Dragon Crew-11, din 02.08.2025;

• Michael Fincke, SUA/NASA, Dragon Crew-11, din 02.08.2025;

• Kimiya Yui, JPN/JAXA, Dragon Crew-11, din 02.08.2025;

• Oleg Platonov, RUS/Roscosmos, Dragon Crew-11, din 02.08.2025;

• Serghei Kud-Svercikov, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-28, din 27.11.2025;

• Serghei Mikaiev, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-28, din 27.11.2025;

• Christopher Williams, SUA/NASA, Soiuz MS-28, din 27.11.2025.

La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:

• Zhang Lu, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025;

• Wu Fei, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025;

• Zhang Hongzhang, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025.

Imaginea ediției

Orbita terestră

În 2025 au avut loc un total de 324 de tentative de lansări orbitale, un record absolut (recordul precedent a fost anul trecut, cu 259 de tentative), din care 315 lansări au fost reușite (de asemenea un nou record). Avem și câteva rachete care au debutat în 2025: New Glenn, Spectrum, HANBIT-NANO, Eris-1, Changzheng-12A și Zhuque-3. Așadar, din cele 324 de lansări din 2025, 9 au eșuat: 3 din China (Kuaizhou-1A, Zhuque-2E, Ceres-1) și câte 1 eșec din Australia (debutul Eris-1), Germania (debutul Spectrum și prima lansare orbitală de la centrul spațial Andøya din Norvegia), SUA (Firefly Alpha), India (PSLV-XL), Japonia (H3) și Coreea de Sud (debutul HANBIT-NANO și reactivarea rampei braziliene de la Alcântara). Nu am contabilizat în nici un fel lansările Starship pentru că și în acest an am avut doar lansări suborbitale.

Din 1957 și până în prezent, au fost lansați pe orbită un număr total de 24205 sateliți, din care astăzi sunt operaționali 13964; pe orbita Pământului sunt catalogate și urmărite un număr total de 66749 obiecte (sateliți activi și inactivi, trepte secundare ale rachetelor purtătoare, deșeuri rezultate în urma dezintegrării sateliților).

După 6 ani de când a fost detectată prima dată, scurgerea de aer din modulul rusesc Zvezda al Stației Spațiale Internaționale s-a oprit, conform Ars Tehnica, care citează surse din NASA. Scurgerea era cauzată de micro-fisuri care au apărut în zona care separă modulul Zvezda de portul de andocare cu navele Progress (motiv pentru care, în ultimii 5 ani, portul respectiv nu a mai fost folosit).

Pe parcursul anului 2026, SpaceX va coborî orbita sateliților Starlink, de la 550 km (cât este în prezent) până la 480 km, pentru o mai mare siguranță în operarea constelației. Datorită densității mai mari a atmosferei la 480 km, numărul de deșeuri este mai redus, ceea ce reduce semnificativ șansele de coliziune cu un satelit activ, iar în cazul unui satelit inactiv scade semnificativ durata până când satelitul revine necontrolat prin atmosferă.

În 29 decembrie 2025, capsula americană Dragon CRS-33, atașată modulului Harmony al Stației Spațiale Internaționale, și-a pornit cele două propulsoare Draco pentru 19 minute, ridicând altitudinea ISS cu câțiva kilometri. Este a 5-a manevră de acest fel și penultima planificată înainte ca misiunea CRS-33 să se încheie și capsula Dragon (C211, cargo) să revină pe Pământ (alte manevre pentru corecția orbitei ISS efectuate cu această capsulă au avut loc în 03 septembrie, 26 septembrie 14 octombrie și 07 noiembrie 2025). Lansarea următoarei nave rusești Progress (MS-33), cu care se face de obicei ajustarea orbitei Stației Spațiale Internaționale, a fost amânată până după finalizarea reparațiilor la rampa 31/6 de la Baikonur, avariată în urma lansării misiunii Soiuz MS-28 (cel mai probabil rampa va redeveni activă în primăvară).

Marte

După aproape 5 ani pe suprafața marțiană, roverul Perseverance a parcurs aproximativ 40 de kilometri și JPL crede că roțile roverului, dar și alte subsisteme, nu vor avea probleme în a funcționa cel puțin încă 60 de kilometri, deci probabil până în 2031 (conform unor date analizate recent de JPL). Celălalt rover marțian, Curiosity, se află pe Marte din 2012. În prezent, toate echipele NASA care operează misiuni marțiene iau o pauză: Marte este de partea cealaltă a Soarelui (față de Pământ), astfel încât comunicațiile dintre Pământ și sondele marțiene sunt temporar suspendate, iar misiunile sunt pe pilot automat. Situația va reveni la normal în 20 ianuarie.

Știri locale

Autoritatea Națională pentru Cercetare (ANCS) a anunțat în 24 decembrie că România și-a recâștigat dreptul de vot în cadrul ESA, reușind să achite “o parte semnificativă” din contribuția noastră financiară, obligație care ne revine ca stat membru al Agenției Spațiale Europene.

Autoritatea Națională pentru Cercetare (ANC) anunță achitarea unei părți semnificative a contribuției financiare a României către Agenția Spațială Europeană (ESA), în valoare de 160 de milioane de lei, măsură care permite recuperarea dreptului de vot al României în cadrul organizației. Această realizare marchează un moment important în consolidarea poziției României în domeniul cercetării spațiale și reflectă angajamentul statului român față de participarea activă în programele și proiectele europene de profil. Plata efectuată se înscrie în strategia pe termen lung a ANC de asigurare a unei prezențe sustenabile și responsabile în structurile internaționale de cercetare, având în vedere atât capacitatea mediului de cercetare național, cât și obiectivele strategice ale țării.

Alte știri

Agenția Spațială Europeană (ESA) confirmă că la finalul anului 2025 a avut loc un incident de securitate, în care câteva servere (din afara rețelei ESA) au fost accesate ilegal și datele acestora au ajuns la hackeri, însă specifică faptul că incidentul este unul izolat și că datele accesate nu sunt date clasificate.

Compania chineză Landspace (cea care a dezvoltat racheta Zhuque-3) se pregătește să devină o companie publică, listată la bursa din Shanghai (STAR Market), în urma căreia speră să adune 7.5 miliarde de yuani (aproximativ 1.1 miliarde de dolari). Compania dorește să folosească acești bani pentru continuarea dezvoltării rachetei Zhuque-3, dar și pentru un viitor lansator supergreu, cu un diametru de 10 metri. Următoarea lansare Zhuque-3 este așteptată în luna aprilie.

În 22 decembrie, după 12 ani în care a condus United Launch Alliance (ULA), Tory Bruno a anunțat că demisionează și se desparte astfel de ULA, iar după 3 zile, a anunțat că a fost angajat de Blue Origin pentru a conduce nou-înființatul National Security Group, aflat directa coordonare a lui Dave Limp, CEO al Blue Origin.

Un fragment din bolidul observat deasupra Moscovei în 27 octombrie a fost oficial catalogat ca fiind un meteorit și a fost denumit Okulovka; masa totală care a fost recuperată în urma acestui bolid este de 528 de grame.

Compania Rocket Lab anunță că a primit un contract în valoare de $816 milioane pentru a proiecta și construi 18 sateliți pentru programul Tracking Layer Tranche 3 (TRKT3) al US Space Development Agency. Sateliții, dezvoltați pornind de la platforma Phoenix a Rocket Lab, vor face parte dintr-o constelație care va oferi informații privind lansările de rachete balistice, inclusiv sisteme hipersonice. Contractul este o continuare a unui contract precedent, de $515 milioane, pentru alți 18 sateliți din programul Transport Layer-Beta Tranche 2 al aceleiași US Space Development Agency pentru asigurarea de comunicații satelitare sigure pentru agențiile de securitate din SUA.

Sâmbătă, 20 decembrie, la ora 14:15 UTC, capsula New Shepard “RSS Karman Line“ a lansat în spațiu (dincolo de linia Kármán, pe o traiectorie suborbitală) echipajul misiunii NG-37, format din Michaela “Michi” Benthaus, Joey Hyde, Hans Koenigsmann, Neal Milch, Adonis Pouroulis și Jason Stansell. Lansarea a fost inițial programată pentru joi, 18 decembrie, însă atunci a fost anulată din cauza unor probleme tehnice. Michaela “Michi” Benthaus este inginer în cadrul Agenției Spațiale Europene (ESA) și a devenit cu această ocazie prima persoană în cărucior cu rotile care ajunge în spațiu. Hans Koenigsmann este unul dintre primii angajați ai SpaceX, companie din care s-a retras în 2021; acum este implicat în Stoke Space, care dorește să construiască un lansator orbital reutilizabil, și Vast Aerospace, care plănuiește să lanseze anul viitor o stație spațială, Haven-1. Altitudinea maximă atinsă de capsula NG-37 a fost de 105.6 km, iar pasagerii s-au bucurat de aproximativ 3 minute de imponderabilitate, după care boosterul și capsula New Shepard au revenit cu bine la sol. NG-37 a fost a 16-a misiune cu echipaj la bord, care a lansat 86 de persoane în zboruri suborbitale, dincolo de linia Kármán.

Newsletterul Buletinul Cosmic apare de fiecare dată când avem pe cer Lună Plină sau Lună Nouă; realizat cu ajutorul Emacs, împreună cu Org Mode și Denote. Mai multe detalii și statistici despre toate zborurile orbitale, pot fi găsite pe site-ul www.parsec.ro.

2025-305: În 18 decembrie, la ora 05:03 UTC, o rachetă Electron a lansat pe orbită terestră joasă 4 sateliți DiskSat (misiunea Don’t Be Such a Square pentru Forțele Spațiale ale SUA, sau STP-S30), de pe rampa MARS LC-2 a centrului spațial de la Wallops, din Virginia; spre deosebire de majoritatea sateliților activi, aceștia au o formă de disc, ceea ce le oferă mai multe avantaje: formă compactă, mai ușor de lansat în misiuni de tip rideshare (diametru de 1 metru, grosime de 2.5 centimetri).

2025-304: În data 17 decembrie, ora 15:27 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 27 de sateliți Starlink (15.13), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 30-lea zbor al treptei primare B1063, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2025-303: În data de 17 decembrie, ora 13:42 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (6.99), de pe rampa LC-39A a centrului spațial Kennedy din Florida; a fost al 6-lea zbor al treptei primare B1094, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja Just Read The Instructions.

2025-302: În 17 decembrie, la ora 05:01 UTC, o rachetă Ariane 62 a lansat doi noi sateliți europeni Galileo (FM33 și FM34), de pe rampa ELA-4 a centrului spațial Kourou din Guiana Franceză.

2025-301: În 16 decembrie, la ora 08:28 UTC, o rachetă Atlas V 551 a lansat pe orbită terestră joasă, misiunea Amazon Leo LA-04 (27 de sateliți noi pentru fosta constelație Kuiper, în prezent redenumită Amazon Leo), de pe rampa SLC-41 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost a 5-a misiunea pentru Amazon Leo (Kuiper) lansată de o rachetă Atlas V, din 9 misiuni contractate de Amazon.

2025-300: O rachetă Changzheng-4B a lansat, în 16 decembrie la ora 03:17 UTC, pe orbită terestră joasă satelitul de observații SASMAC, de pe rampa LA-9 a centru spațial Taiyuan; este a 300-a lansare reușită din anul 2025 și prima dată când se atinge acest număr de lansări într-un an calendaristic.

2025-299: În data de 15 decembrie, ora 05:25 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (6.82), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 9-lea zbor al treptei primare B1092, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.

2025-298: În data 14 decembrie, ora 05:49 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 27 de sateliți Starlink (15.12), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 9-lea zbor al treptei primare B1093, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2025-297: O rachetă Electron a lansat, în 14 decembrie la ora 03:09 UTC, pe orbită terestră heliosincronă, satelitul nipon RAISE-4 (misiunea RAISE and Shine pentru agenția spațială japoneză JAXA), de pe rampa LC-1B a centrului spațial Mahia din Noua Zeelandă.

2025-296: În 13 decembrie, la ora 01:08 UTC, o rachetă Kuaizhou-11 a companiei ExPace a lansat pe orbită terestră joasă polară satelitul Dier-5 al companiei AZSpace, de pe rampa LC43/95 a centrului spațial Jiuquan.

2025-295: O rachetă Changzheng-12 a lansat, în 11 decembrie la ora 23:00 UTC, pe orbită terestră joasă 9 sateliți Guowang (misiunea WHWD-16), de pe rampa LC2 a centru spațial Wenchang Commercial.

2025-294: În data de 11 decembrie, ora 22:01 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (6.90), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 16-lea zbor al treptei primare B1083, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja Just Read The Instructions.

2025-293: În data 10 decembrie, ora 11:40 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 27 de sateliți Starlink (15.11), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 18-lea zbor al treptei primare B1082, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2025-292: O rachetă Lijian-1 (Kinetica-1) a companiei CAS Space a lansat, în 10 decembrie la ora 04:03 UTC, mai mulți sateliți de mici dimensiuni (pentru China, Emiratele Arabe Unite, Egipt și Nepal), pe orbită terestră heliosincronă, de pe rampa LC130 a centrului spațial Jiuquan.

2025-291: O rachetă Falcon 9 a lansat, în 09 decembrie la ora 19:16 UTC, pe orbită terestră joasă misiunea NROL-77 (USA-590) pentru National Reconnaissance Office (NRO), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral; a fost al 4-lea zbor al treptei primare B1096, care după separarea de treapta secundară a revenit la sol, pe Landing Zone 2.

2025-290: O rachetă Changzheng-3B a lansat, în 09 decembrie la ora 15:08 UTC, spre orbită de transfer geostaționar satelitul militar de telecomunicații TJS 22, de pe rampa LC2 a centrului spațial Xichang.

2025-289: În 09 decembrie, la ora 03:41 UTC, o rachetă Changzheng-4B a lansat pe orbită terestră heliosincronă satelitul Yaogan 47, de pe rampa SLS-2 a centrului spațial Jiuquan.

2025-288: În data de 08 decembrie, ora 22:26 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (6.92), de pe rampa LC-39A a centrului spațial Kennedy din Florida; a fost al 32-lea zbor al treptei primare B1067, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.

2025-287: În 08 decembrie, la ora 22:11 UTC, o rachetă Changzheng-6A a lansat pe orbită terestră joasă 5 sateliți Guowang (misiunea WHWD-15), de pe rampa LA-9A a centrului spațial Taiyuan.

2025-286: În data 07 decembrie, ora 17:58 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 28 de sateliți Starlink (11.15), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 12-lea zbor al treptei primare B1088, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2025-285: În 06 decembrie, la ora 07:53 UTC, o rachetă Changzheng-8A a lansat pe orbită terestră joasă, 9 sateliți Guowang (misiunea WHWD 14), de pe rampa LC1 a centru spațial Wenchang Commercial.

2025-284: O rachetă Kuaizhou-1A a companiei ExPace, a lansat, în 05 decembrie la ora 09:00 UTC, pe orbită terestră heliosincronă, doi sateliți Jiaotong-VDES (A și B), de pe rampa LC43/95 a centrului spațial Jiuquan.

2025-283: În data 04 decembrie, ora 20:42 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 28 de sateliți Starlink (11.25), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 4-lea zbor al treptei primare B1097, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

Astronauți aflați pe orbită

La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 74:

• Zena Cardman, SUA/NASA, Dragon Crew-11, din 02.08.2025;

• Michael Fincke, SUA/NASA, Dragon Crew-11, din 02.08.2025;

• Kimiya Yui, JPN/JAXA, Dragon Crew-11, din 02.08.2025;

• Oleg Platonov, RUS/Roscosmos, Dragon Crew-11, din 02.08.2025;

• Serghei Kud-Svercikov, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-28, din 27.11.2025;

• Serghei Mikaiev, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-28, din 27.11.2025;

• Christopher Williams, SUA/NASA, Soiuz MS-28, din 27.11.2025.

La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:

• Zhang Lu, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025;

• Wu Fei, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025;

• Zhang Hongzhang, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025.

Imaginea ediției

Orbita terestră

Din 1957 și până în prezent, au fost lansați pe orbită un număr total de 23842 sateliți, din care astăzi sunt operaționali 13670; pe orbita Pământului sunt catalogate și urmărite un număr total de 66373 obiecte (sateliți activi și inactivi, trepte secundare ale rachetelor purtătoare, deșeuri rezultate în urma dezintegrării sateliților).

SpaceX a anunțat că satelitul Starlink-35956, lansat în 23 noiembrie (INTLDES 2025-271, 66629), a suferit o “anomalie”: au fost pierdute comunicațiile (satelitul nu mai poate fi controlat), a fost observată o modificare a orbitei satelitului, scurgeri de combustibil și generarea unor fragmente asociate cu acesta. În momentul “anomaliei” (probabil 18 decembrie, ora 01:40 UTC), Starlink-35956 s-a aflat la 418 km altitudine și SpaceX se așteaptă să reintre necontrolat în atmosferă în următoarele săptămâni. Numărul de fragmente este mic (dar nu avem o valoarea exactă) și SpaceX susține că acestea nu sunt un pericol pentru Stația Spațială Internațională (aflată la 416x420 km altitudine).

În ziua în care NASA sărbătorea 60 de ani de la primul rendezvous orbital (misiunile Gemini VI și Gemini VII), compania americană Impulse Space a anunțat succesul primei misiuni comerciale în care s-a încercat un rendezvous automat, între doi sateliți autonomi. Misiunea s-a numit Remora și a implicat un satelit al companiei Impulse Space, Mira-2 (lansat în 12 ianuarie 2025), care s-a apropiat până la 1250 de metri de Mira-1, un alt satelit al Impulse Space (lansat în 11 noiembrie 2023). Sistemul implicat în succesul misiunii Remora a fost furnizat de compania Starfish și este unul cât se poate de simplu: o cameră și un software care rula la bordul Mira-2. Impulse Space speră ca în viitor acest sistem să fie folosit de viitori clienți, în misiuni de andocare orbitală autonomă.

În 12 decembrie, la ora 06:42:04 UTC, la 560 km altitudine, un satelit chinezesc (ID 67001)—din cei 9 lansați de racheta Lijian-1 (Kinetica-1) în 10 decembrie, la ora 04:00:00—a trecut foarte aproape (~200 de metri) de satelitul Starlink-6079 (ID 56120, lansat în 29 martie 2023).

În 09 decembrie, Zhang Lu și Wu Fei au efectuat prima activitate extravehiculară a misiunii Shenzhou, în care au inspectat hubloul avariat al capsulei Shenzhou-20 și au instalat o protecție suplimentară pentru a apăra structura stației spațiale de viitoare impacturi cu micrometeoroizi și au înlocuit componente ale sistemului de climatizare. Începută la ora 0228 UTC, activitatea extravehiculară s-a încheiat după mai mult de 8 ore, la ora 1042 UTC; cei doi taikonauți au fost echipați cu costume noi, livrate spre stația spațială chineză Tiangong în luna iulie, la bordul navei cargo Tianzhou-9.

Dimitri Bakanov, directorul general al Roscosmos, a declarat, în urma unei vizite la New Delhi, că viitoarele stații spațiale ruse și indiene (Russian Orbital Segment —ROS, respectiv Bharatiya Antariksh Station —BAS) se vor afla în același plan orbital, adică 51.6 grade. India a declarat recent că intenționează să lanseze primul modul BAS în 2028 (BAS-01), urmând ca asamblarea noii stații spațiale să dureze 7 ani, timp în care vor fi lansate încă alte 4 module. Asta înseamnă că Rusia a abandonat ideea de a contrui o stație spațială nouă, pe orbită polară, și că va folosi modulele rusești din actuala Stație Spațială Internațională, la care va andoca NEM, după ce restul ISS va reintra distructiv prin atmosfera Pământului.

Capsula Soiuz MS-27 s-a decuplat de modulul Prichal al Stației Spațiale Internaționale marți, 09 decembrie, la ora 01:41 UTC, pentru a-i aduce înapoi pe Pământ pe Serghei Rîjikov, Alexei Zubrițki și Jonny Kim. Manevra orbitală de frânare a fost efectuată de propulsorul principal al capsulei la ora 04:09 UTC (după depărtarea corespunzătoare de ISS), iar aterizarea în stepele din Kazahstan a avut loc la ora 05:03 UTC, la câțiva kilometri de zona planificată, din cauza vântului puternic. Ieșirea echipajului din capsulă a durat mai mult decât de obicei și Alexei Zubrițki (care nu a fost văzut public după ce a fost extras din capsulă) a fost transportat direct la cortul medical, fără să participe la obișnuita aclimatizare din vecinătatea capsulei. Nici Jonny Kim nu s-a simțit prea bine din cauza unei probleme cu egalizarea presiunii în ureche, însă pare să fie o problemă minoră pentru astronautul american.

Satelitul Shijian-21, lansat în octombrie 2021, a fost folosit pentru a remorca satelitul inactiv Beidou-2 pe o orbită destinată sateliților retrași, dincolo de orbita geostaționară populată de sateliții activi, după care s-a întors în orbita geostaționară. Ulterior, satelitul Shijian-25, lansat în ianuarie 2025, a andocat cu Shijian-21 la finalul lunii iunie sau începutul lunii iulie, iar cei doi sateliți au rămas cuplați până la începutul lunii decembrie, când pare că s-au îndepărtat unul față de celălalt. China nu a oferit nici un fel de informații despre activitatea celor doi sateliți, toate informațiile le avem de la observații independente, realizate de entități guvernamentale sau comerciale americane.

Luna și spațiul cislunar

Yutu-2 este un rover care a ajuns pe fața îndepărtată a Lunii în 03 ianuarie 2019, parte a misiunii Chang’e-4 (lansarea a avut loc în 07 decembrie 2018, cu o rachetă Changzheng-3B). La aproape 7 ani după ce a ajuns pe Lună, în craterul Von Kármán, Yutu-2 este încă activ—și se deplasează câțiva metri în fiecare zi lunară. Recent, CNSA a publicat noi imagini transmise de echipamentele de la bordul roverului, când acesta se afla la 1004 de metri de landerul Chang’e-4, după ce a parcurs nu mai puțin de 1064 de metri pe suprafața selenară.

Marte

Începând cu 06 decembrie, NASA a pierdut legătura radio cu sonda MAVEN. Lansată în noiembrie 2013, MAVEN (Mars Atmosphere and Volatile EvolutioN) a intrat pe orbita lui Marte în septembrie 2014 cu misiunea de a studia atmosfera și ionosfera marțiană. După ce sonda a revenit de pe partea opusă a planetei rotindu-se necontrolat, ceea ce nu este deloc un semn bun; mai mult, analizând orbita sondei, NASA crede că aceasta s-a schimbat, neplanificat. Este puțin probabil ca NASA să mai restabilească vreodată contactul cu MAVEN pentru că deja se caută soluții ca cele două rovere de pe suprafața planetei Marte să poată comunica în continuare regulat cu Pământul (MAVEN era folosită și ca releu de comunicații pentru Curiosity și Perseverance, împreună cu MRO, Mars Odyssey și sonda europeană TGO).

Spațiul interplanetar și interstelar

Telescopul spațial european XMM-Newton a capturat o imagine cu cometa interstelară 3I/ATLAS obținută în spectrul de raze X; expunerea a fost de aproximativ 20 de ore, în timp ce cometa se afla la 282-285 milioane de kilometri distanță de telescop (03 decembrie); observația a fost realizată cu camera (EPIC)-pn (European Photon Imaging Camera). 3I/ATLAS este vizibilă în domeniul razelor X pentru că moleculele de gaz care sunt expulzate de la suprafața cometei (apă, dioxid de carbon, monoxid de carbon) interacționează cu vântul solar, producând raze X. În 19 decembrie, la ora 04:00 UTC, cometa interstelară 3I/ATLAS s-a aflat la cea mai mică distanță de Pământ: 270 milioane de kilometri.

Telescopul spațial James Webb a observat cea mai timpurie supernovă de până acum (GRB 250314A), situată la doar 730 de milioane de ani după Big-Bang; precedentul record a fost stabilit tot de telescopul James Webb, însă era vorba despre o supernovă observată la 1.8 miliarde de ani după Big-Bang. Rezultatele observațiilor au fost publicate recent în Astronomy & Astrophysics.

În 04 noiembrie, sonda Jupiter Icy Moons Explorer (JUICE), aflată în drum spre Jupiter, s-a aflat la cea mai mică distanță de cometa interstelară 3I/ATLAS (66 milioane kilometri), iar două zile mai târziu camera folosită pentru navigare (NavCam) pentru a surprinde câteva cadre cu obiectul interstelar. Și restul echipamentelor științifice de la bord au observat cometa, inclusiv o cameră de înaltă rezoluție (JANUS, MAJIS, UVS, SWI, PEP), însă datele nu pot fi descărcate decât la finalul lunii februarie: până atunci, pentru că este prea apropiată de Soare, sonda folosește antena principală ca un scut termic și nu poate transmite cantități mari de date spre Pământ. Însă cei de la ESA nu au avut răbdare și au descărcat o singură imagine, cea înregistrată de NavCam.

Cometa interstelară 3I/ATLAS, a fost observată recent și de telescopul spațial Hubble în 30 noiembrie, de la 266 milioane de kilometri distanță, folosind instrumentul Wide Field Camera 3.

Știri locale

Aflăm de la Mădălina Cocea că o nouă metodă matematică pentru caracterizare a deșeurilor orbitale rezultate în urma unei dezintegrări spontane a fost dezvoltată Tudor Vartolomei (Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iași) și Prof. Alessandra Celletti de la Universitatea Roma Tor Vergata. Metoda a fost validată folosind analizând fragmentele generate de satelitul SATCOM-3 (lansat în 1979, dezintegrat pe GEO) și treapta superioară ATLAS 5 Centaur a rachetei Atlas V care a lansat în 2018 satelitul meteorologic GOES-18 și care s-a dezintegrat în septembrie anul trecut. Studiul a fost publica în Nature Scientific Reports.

Agenția Spațială Europeană (ESA) face o listă cu companiile private din România care contribuie activ la Ariane 6, cea mai puternică rachetă europeană construită vreodată:

• ICPE (București) a furnizat componente pentru motorul Vulcain-2.1;

• Sonovision (Iași) a furnizat elemente pentru cablajul electric al rachetei;

• Sonaca (Cluj) diverse componente esențiale pentru Ariane 6;

• TTTech (București) asigură firmware-ul pentru chipurile din Ariane 6 și validarea acestora;

• Emsil Techtrans (Cluj-Napoca) a contribuit la platforma folosită pentru montarea celor două boostere auxiliare;

• Gonzales Mecanica de Precizie (Prahova) a realizat platforma mobilă de unde se montează conurile protectoare ale încărcăturii utile;

• Aerostar (Bacău) furnizează pentru Arianegroup componente necesare în toate cele trei trepte ale rachetei Ariane 6.

Alte știri

NASA a anunțat componența echipajului Crew-12, programat pentru lansarea spre Stația Spațială Internațională în 15 februarie 2026 (adică, dacă totul merge bine, după lansarea misiunii Artemis-II). Crew-12 va fi compus din astronauții americani Jessica Meir și Jack Hathaway, împreună cu Sophie Adenot (ESA) și Andrey Fediaev (Roscosmos).

Isar Aerospace a anunțat în 17 decembrie că a executat cu succes un test static al treptei superioare a rachetei Spectrum, la centrul spațial Andøya din Norvegia, însă nu a comunicat detalii cu privire la data următorului zbor.

Casa Albă a publicat un ordin executiv, denumit Ensuring American Space Superiority, prin care se subliniază prioritățile administrației americane cu privire la activitățile spațiale civile: aselenizarea în 2028, un avanpost lunar până în 2030 (nu este sigur dacă la suprafață sau pe orbita Lunii), reactoare nucleare pe Lună, renunțarea la Stația Spațială Internațională în 2030 și desființarea National Space Council, structură reactivată în 2021 de administrația precedentă.

La Baikonur au început reparațiile rampei 31/6, avariată în urma celei mai recente lansări Soyuz-2. Conform Katyei Pavlushchenko, 18 camioane de mare tonaj au transportat piesele necesare și 130 de angajați Roscosmos lucrează în două schimburi pentru a termina reparațiile până la finalul lunii februarie. În acest caz, misiunea Progress MS-33 va fi singura misiune spațială amânată din cauza avariei rampei 31/6.

După ce în 04 noiembrie a fost propus din nou pentru postul de administrator al NASA de către președintele SUA, Jared Isaacman a trecut fără emoții prin audierile din Senat și a fost confirmat în funcție cu 60 de voturi pentru și 30 împotrivă, după o procedură simplificată, devenind astfel al 15-lea administrator al agenției spațiale americane.

După un test static desfășurat în luna aprilie, motorul cu combustibil sold P160C a fost recent certificat pentru zbor. Dezvoltat de Avio și ArianeSpace, P160C va înlocui boosterele cu combustibil solid folosite în prezent de Ariane 6 (P120C) chiar începând de anul viitor, în primul zbor al rachetei europene în configurația cu 4 boostere suplimentare. În 2028, racheta Vega-C va folosi P160C ca booster principal, în zborul inaugural al variantei Block-II, pentru lansarea avionului spațial Space Rider.

Conform Bloomberg, anul viitor SpaceX (care în prezent este o companie privată) ar putea deveni companie publică și ar putea astfel să fie listată la bursă, într-un IPO estimat de la peste 30 de miliarde de dolari. Elon Musk neagă informațiile și declară că SpaceX nu va deveni companie publică decât după ce primii oameni vor ajunge pe Marte la bordul vehiculelor SpaceX.

Kyivstar va oferi pe teritoriul Ucrainei un serviciu de SMS satelitar, folosind megaconstelația Starlink, fiind prima companie care oferă astfel de servicii în Europa. În viitor, compania va oferi și servicii de comunicații prin voce și video direct prin sateliții Starlink, acolo unde infrastructura de la sol nu permite acest lucru.

Newsletterul Buletinul Cosmic apare de fiecare dată când avem pe cer Lună Plină sau Lună Nouă; realizat cu ajutorul Emacs, împreună cu Org Mode și Denote. Mai multe detalii și statistici despre toate zborurile orbitale, pot fi găsite pe site-ul www.parsec.ro.

2025-282: În 03 decembrie, la ora 04:08 UTC, o rachetă Zhuque-3 a debutat cu succes, lansând pe orbită terestră joasă treapta secundară (ale cărei motoare au fost repornite pe orbită); lansarea a avut loc de pe rampa LC96 a centrului spațial Jiuquan; din păcate, recuperarea primei trepte nu a reușit: deși racheta a ajuns aproape de zona desemnată recuperării (aflată la 390 km de rampa de lansare), treapta primară s-a dezintegrat în timpul manevrelor finale de frânare.

2025-281: În data de 02 decembrie, ora 22:18 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (6.95), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 25-lea zbor al treptei primare B1077, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.

2025-280: În data 02 decembrie, ora 02:10 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 28 de sateliți Starlink (15.10), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 20-lea zbor al treptei primare B1081, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2025-279: O rachetă Vega-C a lansat, în 01 decembrie la ora 17:21 UTC, pe orbită terestră heliosincronă, satelitul sud-coreean KOMPSAT-7 (Arirang-7), de pe rampa ELV a centru spațial Kourou din Guiana Franceză.

2025-278: În data de 01 decembrie, ora 07:44 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 28 de sateliți Starlink (6.86), de pe rampa LC-39A a centrului spațial Kennedy din Florida; a fost al 4-lea zbor al treptei primare B1095, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja Just Read The Instructions.

2025-277: În 30 decembrie, la ora 12:20 UTC, o rachetă Changzheng-7A a lansat spre orbită geostaționară satelitul militar Shijian-28, de pe rampa LC-201 a centrului spațial Wenchang.

2025-276: În 28 decembrie, la ora 18:44 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat pe orbită terestră heliosincronă misiunea de rideshare Transporter-15, de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg (140 de sateliți au ajuns pe orbită); a fost al 30-lea zbor al treptei primare B1071, care după lansare a fost recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2025-275: O rachetă Soyuz-2.1a a lansat, în 27 noiembrie la ora 09:27 UTC, capsula Soyuz MS-28 (avându-i la bord pe Serghei Kud-Sverchkov, Serghei Mikaiev și Christopher Williams), de pe rampa LC31/6 a centrului spațial Baikonur; capsula a andocat la Stația Spațială Internațională în aceeași zi, la ora 12:34 UTC.

2025-274: O rachetă sud-coreeană Nuri a lansat, în 26 noiembrie la ora 15:54 UTC, pe orbită terestră heliosincronă satelitul coreean CAS500 (împreună cu alți 12 sateliți de mai mici dimensiuni), de pe rampa LC-2 a centrului spațial Naro; a fost a 4-a lansare a unei rachete Nuri, de la debutul acesteia din 2021.

2025-273: O rachetă Angara-1.2 a lansat, în 25 noiembrie la ora 13:42 UTC, pe orbită terestră joasă, trei sateliți militari Strela-3M (22-24, sau Kosmos 2597-2599), de pe rampa 35/1 a cosmodromului Plesețk.

2025-272: O rachetă Changzheng-2F a lansat, în 25 noiembrie la ora 04:11 UTC, capsula Shenzhou 22, fără echipaj la bord, de pe rampa SLS-1 a centrului spațial Jiuquan; 3 ore și 39 de minute mai târziu, capsula andoca la modulul central Tianhe al stației spațiale chineze Tiangong, transportând provizii, echipamente și experimente pentru echipajul de la bord, dar, cel mai important lucru, asigurând că echipajul poate fi evacuat în siguranță, după ce capsula Shenzhou-20 a suferit o avarie în urma impactului cu un deșeu orbital.

2025-271: În data 23 noiembrie, ora 08:48 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 28 de sateliți Starlink (11.30), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost primul zbor al treptei primare B1100, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2025-270: În data de 22 noiembrie, ora 07:53 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (6.79), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 9-lea zbor al treptei primare B1090, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.

2025-269: O rachetă Changzheng-3B a lansat, în 21 noiembrie la ora 10:55 UTC, spre orbită de transfer geostaționar satelitul TJS-21, de pe rampa LC-2 a centru spațial Xichang.

2025-268: În data de 21 noiembrie, ora 03:39 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (6.78), de pe rampa LC-39A a centrului spațial Kennedy din Florida; a fost al 23-lea zbor al treptei primare B1080, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja Just Read The Instructions.

2025-267: În 20 noiembrie, la ora 12:43 UTC, o rachetă Electron a lansat pe orbită terestră joasă misiunea Follow My Speed (probabil pentru compania Black Sky), de pe rampa LC-1B a centrului spațial Mahia din Noua Zeelandă.

Astronauți aflați pe orbită

La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 73:

• Serghei Rîjikov, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-27, din 08.04.2025;

• Alexei Zubrițki, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-27, din 08.04.2025;

• Jonny Kim, SUA/NASA, Soiuz MS-27, din 08.04.2025;

• Zena Cardman, SUA/NASA, Dragon Crew-11, din 02.08.2025;

• Michael Fincke, SUA/NASA, Dragon Crew-11, din 02.08.2025;

• Kimiya Yui, JPN/JAXA, Dragon Crew-11, din 02.08.2025;

• Oleg Platonov, RUS/Roscosmos, Dragon Crew-11, din 02.08.2025.

La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:

• Zhang Lu, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025;

• Wu Fei, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025;

• Zhang Hongzhang, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025.

Imaginea ediției

Orbita terestră

Din 1957 și până în prezent, au fost lansați pe orbită un număr total de 23607 sateliți, din care astăzi sunt operaționali 13452; pe orbita Pământului sunt catalogate și urmărite un număr total de 66126 obiecte (sateliți activi și inactivi, trepte secundare ale rachetelor purtătoare, deșeuri rezultate în urma dezintegrării sateliților).

Niciodată nu au mai fost andocate 8 vehicule vizitatoare la Stația Spațială Internațională! Toate porturile de andocare active sunt în acest moment ocupate:

1. Harmony/IDA-2 → Dragon CRS-33, din 25.08.2025;

2. Harmony/IDA-3 → Dragon Crew-11, din 02.08.2025;

3. Harmony/CBM → HTV-X1, din 29.10.2025;

4. Unity/CBM → Cygnus NG-23, din 18.09.2025;

5. Prichal/SSVP → Soiuz MS-27, din 08.04.2025;

6. Rassvet/SSVP → Soiuz MS-28, din 27.11.2025;

7. Poisk/SSVP → Progress MS-31, din 05.07.2025;

8. Zvezda/SSVP → Progress MS-32, din 13.09.2025.

Pentru ca Soiuz-28 să poată andoca în siguranță în 27 noiembrie, brațul robotic al stației a trebuit să desprindă temporar nava cargo Cygnus NG-23 de modulul Unity, pentru a permite capsulei rusești să ajungă fără probleme la portul de andocare, așa cum se vede și în poza de mai jos (după care Cygnus NG-23 a fost cuplată la loc).

Compania Varda Space Industries operează în acest moment două capsule orbitale, simultan: W-4 (lansată în 23 iunie în misiunea Transporter-14) și W-5 (lansată în 28 noiembrie în misiunea Transporter-15). Aceste capsule, fără echipaj, pot rămâne pe orbită timp de câteva luni pentru a efectua diverse experimente care au nevoie de condițiile de imponderabilitate, după care revin pe Pământ; nu sunt refolosite, dar experimentele din interiorul acestora pot să fie recuperate de cercetători. Primele 3 astfel de capsule au fost construite de compania Rocket Lab (derivate din vehiculele de tip Pioneer dezvoltate de Rocket Lab), însă începând cu W-4, Varda le realizează în cadrul companiei.

Cosmonautul Oleg Artemiev urma să facă parte din echipajul SpaceX Crew-12, programat să fie lansat spre Stația Spațială Internațională în 15 februarie 2026, la bordul unei capsule Dragon, însă acesta a fost înlocuit cu Andrei Fediaev. Se pare că oleg Artemiev ar fi încercat să fotografieze niște elemente confidențiale, în timpul unor antrenamente efectuate la sediul SpaceX din Hawthorne (California). Oleg Artemiev este un cosmonaut experimentat, participând până acum la trei misiuni orbitale spre Stația Spațială Internațională, în echipajele Soyuz TMA-12M, Soyuz MS-08 și Soyuz MS-21.

În urma lansării capsulei Soiuz MS-22 din 27 noiembrie, rampa de lansare 31/6 a fost avariată: platforma aflată sub rachetă, de unde personalul pregătește racheta pentru lansare, s-a prăbușit în puțul de evacuare. Aceasta este singura rampă de la Baikonur care poate să fie folosită pentru lansarea rachetelor Soiuz-2, esențiale pentru buna funcționare a Stației Spațiale Internaționale. Soiuz-2 este racheta folosită atât pentru lansarea capsulelor cu echipaj Soiuz, cât și a navei cargo Progress. Iar Progress nu transportă doar provizii spre ISS, nava este folosită și pentru ajustarea altitudinii stației. Capsulele Cygnus și Dragon au mai fost folosite pentru teste privind ajustarea orbitei, dar Progress rămâne esențială. Următoarea lansare Progress (MS-33) era programată pentru 19 decembrie. În decembrie 2016, o navă Progress (MS-04) a ratat lansarea și nu a mai ajuns să andocheze la ISS, însă stația spațială avea suficiente rezerve de combustibil pentru ca activitatea să nu-i fie afectată semnificativ, până când, 3 luni mai târziu, a fost lansată o nouă navă Progress. Roscosmos spune că va repara “în scurt timp“ rampa de lansare avariată (deși estimările variază de la câteva luni până la 2 ani).

Lansată în 25 noiembrie, la ora 04:11 UTC, capsula Shenzhou-22 (fără echipaj la bord) a andocat la modulul central Tianhe al stației spațiale chineze Tiangong, la ora 07:50 UTC. Capsula nu este doar o barcă de salvare pentru echipajul aflat la bordul Tiangong: agenția spațială chineză a profitat de ocazie și a folosit acest zbor pentru a transporta diverse provizii, experimente și echipamente noi, printre care și instrumente cu care echipajul să încerce să repare avaria capsulei Shenzhou-20 (cauzată de impactul cu un deșeu orbital), dar și noi aripioare de pui pentru instalația cu care taikonauții pot pregăti barbeque la bordul stației spațiale. Echipajul care va fi lansat anul viitor spre stația spațială chineză Tiangong va fi Shenzhou-23 (nu există echipajul Shenzhou-22), iar Shenzhou-20 va reveni pe Pământ fără echipaj la bord.

Lansată în 27 noiembrie, ora 09:27 UTC, capsula Soiuz MS-28 (Gyrfalcon) a andocat la modulul Rassvet al Stației Spațiale Internaționale aproximativ 3 ore mai târziu, la 12:34 UTC; la bord s-au aflat astronauții Serghei Kud-Sverchkov (aflat la al doilea zbor spațial), Serghei Mikaiev și Christopher Williams (ambii aflați la primul zbor orbital).

Luna și spațiul cislunar

În 12 noiembrie, compania L3Harris (care a achiziționat în 2023 compania Aerojet Rocketdyne) a anunțat că a testat cu succes un al doilea motor RS-25 care urmează să fie folosit de o rachetă SLS în misiunea Artemis V. Motorul a funcționat timp de 500 de secunde. Dacă în primele 4 misiuni Artemis rachetele SLS vor folosi motoarele navetei spațiale, începând cu Artemis V, NASA va avea la dispoziție motoare noi, produse special pentru SLS, prin tehnici moderne care reduc cu 30% costurile (deși acest aspect este discutabil, având în vedere că motoarele navetelor erau refolosibile, în timp ce motoarele SLS sunt de unică folosință).

Compania norvegiano-britanică NAMMO va construi propulsorul principal al landerului lunar european Argonaut; propulsorul, denumit RELIANCE (Rocket Engine for Lunar and Interplanetary Anglo-Norwegian Commercial Exploitation), va dezvolta o forță de 6 kN și va fi o componentă esențială pentru aselenizarea landerului Argonaut, planificată pentru 2031. Nu este primul propulsor al companiei NAMMO care a fost instalat la bordul unui lander: Blue Ghost, landerul companiei Firefly Aerospace, a folosit un motor LEROS-4, dezvoltat tot de NAMMO.

Marte

Pe Marte, timpul se scurge mai repede decât pe Pământ, cu a 447-a milionime dintr-o secundă, conform unor calcule realizate de cercetători ai National Institute of Standards and Technology (NIST). Acest lucru are implicații mai largi, care sunt legate viitoarele ceasuri atomice marțiene, constelații pentru poziționare globală și viitoarele rețele de telecomunicații marțiene. Cauza este cadrul gravitațional în care se află planeta Marte, diferit de cel în care se află Pământul: orbita planetei Marte este mai excentrică, mai îndepărtată de Soare, iar influențele vecinilor Marte și Pământ asupra orbitei și a perioadei de rotație sunt mai puternice decât în cazul Pământului. Un articol pe această temă a fost publicat recent atât pe site-ul NIST (mai general), cât și în The Astronomical Journal (mai tehnic).

Spațiul interplanetar și interstelar

Astronomii indieni au descoperit 53 de noi quasari folosind observatorul Giant Meterwave Radio Telescope (GMRT), un ansamblu de 30 de antene parabolice în Pune, India. Ce este însă cu totul deosebit referitor la acești noi quasari este faptul că unii dintre ei expulzează niște jeturi imense, în care materia este accelerată până aproape de viteza luminii, jeturi care se întint pe o distanță de 7.2 milioane de ani-lumină (mai mult decât diametrul galaxiei noastre); rezultatele au fost publicate recent în The Astrophysical Journal.

Dacă primele studii asupra eșantioanelor de sol aduse de pe asteroidul Bennu de misiunea OSIRIS-REx au relevat existența apei, a carbonului și a câtorva molecule organice, iar următoarele au pus în evidență prezența aminoacizilor, formaldehidei și a celor cinci baze chimice din componența ADN-ului, adenina, guanina, citozina și uracilul, studii recente, conduse de Universitatea Tohoku din Japonia, au identificat prezența ribozei precum și a altor zaharuri, inclusiv licoză, xiloză, arabinoză, glucoză și galactoză.

Alte știri

Deși nu au fost lansate decât două rachete New Glenn, Blue Origin vorbește deja despre o viitoare iterație a lansatorului, care va debuta în 2027 și care va avea o treaptă primară cu 9 motoare BE-4 și va putea urca 70 de tone pe orbita terestră joasă sau 20 de tone spre Lună (performanțe care se apropie de SLS, dar cu o zecime din costuri și o treaptă primară reutilizabilă). La finalul comunicatului apare și un cuvânt-cheie, Golden Dome.

The next chapter in New Glenn’s roadmap is a new super-heavy class rocket. Named after the number of engines on each stage, New Glenn 9x4, is designed for a subset of missions requiring additional capacity and performance. The vehicle carries over 70 metric tons to low-Earth orbit, over 14 metric tons direct to geosynchronous orbit, and over 20 metric tons to trans-lunar injection. Additionally, the 9x4 vehicle will feature a larger 8.7-meter fairing.Both vehicles: 9x4 and our current variant, 7x2, will serve the market concurrently, giving customers more launch options for their missions, including mega-constellations, lunar and deep space exploration, and national security imperatives such as Golden Dome.

Booster 18, parte a primului vehicul Starship V3 care urma să zboare anul viitor și să debuteze astfel campania de testare a noii generații Starship, a suferit o “anomalie” pe standul de teste de la Massey, Texas, în timpul unei verificări a sistemului de alimentare cu combustibil și a rezistenței structurale a vehiculului (se pare că boosterul nu a trecut cu bine de teste și probabil acesta nu va mai putea fi folosit), în 21 noiembrie.

Între 26-27 noiembrie, la Bremen, în Germania, a avut loc întâlnirea interministerială a statelor membre ESA (și partenere), în urma căreia s-a decis bugetul pentru următorii 3 ani ai agenției, dar și principalele direcții; câteva aspecte:

• pentru următorii 3 ani, bugetul va fi de 22.3 miliarde euro (ușor peste suma solicitată inițial, 22.2 miliarde), o creștere semnificativă față de acum 3 ani (când a fost doar 16.9 miliarde euro) și cel mai mare buget din istoria ESA;

• NASA a confirmat că va sprijini misiunea ExoMars II, asigurând lansarea roverului european Rosalind Franklin spre Marte;

• dacă nu va mai fi nevoie în cadrul programului Artemis de modulele de serviciu europene (ESM) deja construite (sau aflate în diverse faze de asamblare), ESA le va găsi alte întrebuințări (contractul inițial a fost pentru 6 misiuni);

• similar, dacă NASA nu va mai finanța Mars Sample Return, sonda europeană Earth Return Orbiter, care urma să ajungă pe orbita lui Marte în 2032, va fi folosită pentru studii științifice, dar și ca releu de comunicații pentru misiunile de la suprafață;

• primul european care va participa într-un zbor spre Lună, în programul Artemis, va fi un german (probabil în misiunea Artemis IV); în următoarele misiuni Artemis vor zbura un francez și un italian (nu neapărat în această ordine);

• avionul orbital Space Rider va avea zborul inaugural în 2028; unele teste care urmau să aibă loc în acest an au fost amânate pentru primăvara anului viitor.

Dacă România, Suedia, și Marea Britanie sunt singurele state care și-au diminuat sumele cu care contribuie la Agenția Spațială Europeană, restul de 24 de state care contribuie la bugetul ESA și-au crescut contribuțiile; de exemplu, Estonia și-a crescut contribuția cu 132%, Germania cu 45.8%, Polonia cu 276%, Spania cu 101%, Canada cu 403% etc.

Germania și-a crescut contribuția la bugetul ESA de la €3.5 miliarde la aproape €5.1 miliarde, iar asta înseamnă 0.039% din PIB (mai puțin decât Franța, care alocă 0.041% din PIB; vă reamintesc că România alocă 0.007% din PIB). Mai mult decât atât, Germania va aloca €35 miliarde, până în 2030, pentru a-și dezvolta sectorul spațial militar. Ca termen de comparație, bugetul întregii Agenții Spațiale Europene (ESA), stabilit la finalul lunii noiembrie, este de €22 miliarde pentru următorii 3 ani. Cu alte cuvinte, în următorii ani, armata Germaniei va cheltui pentru activități spațiale mai mult decât toată Europa civilă la un loc. Ce vrea să facă armata germană cu €35 miliarde? Câteva exemple din documentul Space Safety and Security Strategy, publicat recent de guvernul german:

Protection and defence of space systems require new capabilities to conduct space operations, such as reusable spaceplanes, inspection and surveillance satellites, and on-board sensors for satellites to identify any attempts to approach and interfere. […] we are advocating the further development of the European Launcher Challenge so that, in the medium and long term, several competitive European heavy-lift launchers will ensure Europe’s independent access even to cis-lunar space. Together with the United Kingdom and Norway, we are establishing responsive space launch opportunities, for example at the spaceports in SaxaVord, Scotland, and Andøya, Norway, which will facilitate the rapid transport of payloads into space via microlaunchers.

Următoarea capsulă Starliner va zbura spre Stația Spațială Internațională în aprilie 2026, însă va fi doar un zbor cargo (misiunea Starliner-1), fără echipaj la bord. Dacă totul decurge bine în misiunea Starliner-1, atunci NASA ar mai putea solicita Boeing cel mult 3 zboruri Starliner cu echipaj spre Stația Spațială Internațională, până în 2030. În prezent, nici un astronaut nu se antrenează pentru a zbura la bordul capsulei Starliner.

În timp ce unele state europenele își reduc contribuțiile la Agenția Spațială Europeană (iar România efectiv refuză să-și achite contribuția anuală, pentru că probabil are alte priorități), Canada va contribui cu $528.5 milioane la programele ESA, adică o creștere de 10 (zece!) ori a sumei investite până acum. Astfel, Canada devine al 3-lea cel mai mare finanțator al ESA, după Franța și Germania, depășind Marea Britanie (dacă am făcut corect estimările).

Vineri, 21 noiembrie, Booster 18, parte a primului vehicul Starship V3 care urma să zboare anul viitor și să debuteze astfel campania de testare a noii generații Starship, a suferit o “anomalie” pe standul de teste de la Massey, Texas, în timpul unei verificări a sistemului de alimentare cu combustibil și a rezistenței structurale a vehiculului (se pare că boosterul nu a trecut cu bine de teste și probabil acesta nu va mai putea fi folosit). Îndrăznesc să spun că primul zbor Starship V3 se amână.

Deși nu au fost lansate decât două rachete New Glenn, Blue Origin vorbește deja despre o viitoare iterație a lansatorului (9x4), care va debuta în 2027 și care va avea o treaptă primară cu 9 (nouă!) motoare BE-4, o treaptă secundară cu 4 motoare BE-3U și va putea urca 70 de tone pe orbita terestră joasă sau 20 de tone spre Lună (performanțe care se apropie de SLS, dar cu o zecime din costuri și o treaptă primară reutilizabilă). Diametrul rachetei (și implicit al conului protector al încărcăturii) va ajunge la 8.7 metri, de la 7 cât are varianta actuală, denumită acum 7x2 (7 motoare BE-4, 2 motoare BE-3U). Cele două variante vor fi folosite în paralel, în funcție de nevoie. Blue Origin anunță și o creștere a performanței motoarelor BE-4 (de la 17.2 MN la 19.9 MN) și BE-3U (de la 1423 kN la 1779 kN).

Newsletterul Buletinul Cosmic apare de fiecare dată când avem pe cer Lună Plină sau Lună Nouă; realizat cu ajutorul Emacs, împreună cu Org Mode și Denote. Mai multe detalii și statistici despre toate zborurile orbitale, pot fi găsite pe site-ul www.parsec.ro.

2025-266: O rachetă Changzheng-2C a lansat, în 19 noiembrie la ora 04:01 UTC, pe orbită terestră joasă, trei sateliți Shijian-30, de pe rampa SLS-2 a centrului spațial Jiuquan.

2025-265: În data de 19 noiembrie, ora 00:12 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (6.94), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 12-lea zbor al treptei primare B1085, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.

2025-264: În 17 noiembrie, la ora 05:21 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat pe orbită terestră joasă satelitul Sentinel-6B (rezultat în urma unei colaborări dintre ESA și NASA pentru un program de observare al Pământului), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg; a fost al 3-lea zbor al treptei primare B1097, care, după separarea de treapta secundară, a revenit la sol pe Landing Zone 4; a fost al 500-lea zbor al unei trepte primare Falcon 9 recuperate.

2025-263: În data de 15 noiembrie, ora 06:44 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 28 de sateliți Starlink (6.85), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 24-lea zbor al treptei primare B1078, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja Just Read The Instructions.

2025-262: În data de 15 noiembrie, ora 03:08 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (6.89), de pe rampa LC-39A a centrului spațial Kennedy din Florida; a fost al 8-lea zbor al treptei primare B1092, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.

2025-261: O rachetă Atlas V 551 a lansat, în 14 noiembrie la ora 03:04 UTC, de pe rampa SLC-41 a centru spațial Cape Canaveral, satelitul de teleocmunicații Viasat-3 spre orbită geosincronă; a fost ultima lansare a unei rachete Atlas spre o orbită geostaționară. Lansare a fost amânată câteva zile, după o probleme cu o valvă aparținând treptei primare, valvă care a fost în cele din urmă înlocuită (racheta s-a întors în hangar pentru această operațiune).

2025-260: O rachetă New Glenn a lansat, în 13 noiembrie la ora 20:55 UTC, cele două sonde ale misiunii ESCAPADE pentru NASA, de pe rampa LC-36 a centrului spațial Cape Canaveral; după lansare, treapta primară GS1 SN002-1 “Never Tell Me The Odds” a revenit pe barja Jacklyn din Oceanul Atlantic.

2025-259: În data de 11 noiembrie, ora 03:21 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (6.87), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 3-lea zbor al treptei primare B1096, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja Just Read The Instructions.

2025-F07: În 10 noiembrie, ora 04:03 UTC, o rachetă Gushenxing-1 (Ceres-1) a fost lansată de pe rampa LC43/95 a centrului spațial Jiuquan, însă o problemă cu a 4-a treaptă a rachetei, care s-a oprit mai repede decât a fost programat, a dus la eșecul misiunii.

2025-258: În 10 noiembrie, ora 02:42 UTC, o rachetă Changzheng-12 a lansat, de pe rampa LC-2 a centrului spațial Wenchang Commercial, 9 sateliți Guowang pentru megaconstelația chineză WHWD.

2025-257: În data 09 noiembrie, ora 08:10 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (10.51), de pe rampa LC-39A a centrului spațial Kennedy Space Center din Florida; a fost al 28-lea zbor al treptei primare B1069, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja A Shortfal of Gravitas.

2025-256: În data de 09 noiembrie 2025, la ora 03:32 UTC, o rachetă Lijian-1 a lansat, pe orbită terestră heliosincronă, satelitul Chutian-2, de pe rampa LC130 a centrul spațial Jiuquan.

2025-255: În data de 08 noiembrie 2025, la ora 21:00 UTC, o rachetă Changzheng 11H a lansat, pe orbită terestră heliosincronă, 3 sateliți Shiyan-32, de pe o platformă maritimă din Marea Galbenă.

2025-254: În data 06 noiembrie, ora 21:13 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 28 de sateliți Starlink (11.14), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 8-lea zbor al treptei primare B1093, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

2025-253: În data 06 noiembrie, ora 01:31 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (6.81), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 5-lea zbor al treptei primare B1094, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja Just Read the Instructions.

2025-252: În data de 05 noiembrie 2025, la ora 19:51 UTC, o rachetă Electron a lansat, pe orbită terestră joasă, misiunea The Nation God Navigates (satelitul QPS-SAR-14 pentru compania niponă iQPS), de pe rampa LC1B a centrul spațial Mahia.

2025-251: În 04 noiembrie, la ora 21:02 UTC, o rachetă Ariane 6 a lansat, de pe rampa ELA-4 a centrului spațial Kourou din Guiana Franceză, satelitul de observare a Pământului Sentinel-1D, pe orbită terestră heliosincronă; Sentinel-1D va înlocui mai vechiul Sentinel-1A, lansat în 2014.

Astronauți aflați pe orbită

La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 73:

• Serghei Rîjikov, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-27, din 08.04.2025;

• Alexei Zubrițki, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-27, din 08.04.2025;

• Jonny Kim, SUA/NASA, Soiuz MS-27, din 08.04.2025;

• Zena Cardman, SUA/NASA, Dragon Crew-11, din 02.08.2025;

• Michael Fincke, SUA/NASA, Dragon Crew-11, din 02.08.2025;

• Kimiya Yui, JPN/JAXA, Dragon Crew-11, din 02.08.2025;

• Oleg Platonov, RUS/Roscosmos, Dragon Crew-11, din 02.08.2025.

La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:

• Zhang Lu, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025;

• Wu Fei, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025;

• Zhang Hongzhang, CHN, CNSA, Shenzhou-21, din 31.10.2025.

Imaginea ediției

Orbita terestră

Din 1957 și până în prezent, au fost lansați pe orbită un număr total de 23353 sateliți, din care astăzi sunt operaționali 13227; pe orbita Pământului sunt catalogate și urmărite un număr total de 65864 obiecte (sateliți activi și inactivi, trepte secundare ale rachetelor purtătoare, deșeuri rezultate în urma dezintegrării sateliților).

În 13 septembrie, Rusia lansa satelitul GLONASS-K1 pe orbită terestră medie (19100 km altitudine), însă odată cu acesta a fost lansat și satelitul experimental Mozhayets-6 (Cosmos-2596), pe care Space-Track (sistemul american de urmărire al obiectelor orbitale) nu l-a mai putut găsi odată ajuns pe orbită; compania americană Slingshot Aerospace susține că a găsit satelitul Mozhayets-6, în urma unor observații optice și a unui soft propriu de prelucrare a datelor obținute în urma acestor observații.

Echipajul Shenzhou-20 (Chen Dong, Chen Zhongrui și Wang Jie) a revenit pe Pământ în 14 noiembrie, la ora 08:40 UTC, însă a făcut-o la bordul capsulei Shenzhou-21. Revenirea a fost inițial planificată pentru 05 noiembrie, însă a avut loc în 14 noiembrie, după ce agenția spațială chineză a declarat că au fost identificate microfisuri în partea exterioară a unuia dintre hublourile capsulei Shenzhou-20, cauzate cel mai probabil în urma unui impact cu un deșeu orbital. Echipajul Shenzhou-21, lansat în 31 octombrie, a rămas la bordul stației spațial Tiangong, împreună cu capsula Shenzhou-20 avariată, însă agenția spațială chineză se pregătește să lanseze de urgență capsula Shenzhou-22; racheta Changzheng-2F, aflată în standby tocmai pentru astfel de scenarii, a început să fie pregătită pentru această lansare. La bordul capsulei Shenzhou-21 nu s-au aflat doar cei 3 taikonauți, ci și 26 de experimente științifice (aproape 50 de kilograme), printre care și câțiva șoricei, care la doar câteva zile după aterizare pare că s-au readaptat condițiilor de pe Pământ.

În 02 noiembrie, SpaceX lansa misiunea ridesharing Bandwagon-4, dedicată misiunilor care ținteau o orbită cu înclinație medie (53.2 grade), față de majoritatea misiunilor de ridesharing ale SpaceX, care sunt lansate pe orbită polară. Unul din sateliții plasați pe orbită de racheta Falcon 9 în cadrul misiunii Bandwagon-4 a fost și Haven Demo al companiei Vast, companie care anul viitor dorește să lanseze pe orbită prima stație spațială privată, Haven-1. În cadrul misiunii Haven Demo au fost testate cu succes o serie de tehnologii care urmează să fie folosite la bordul Haven-1: panouri solare funcționale (care s-au extins, conform planului, și au generat electricitate), propulsoare de mici dimensiuni, camere video, senzori, camere de navigație, antene, computer de bord etc.

Luna și spațiul cislunar

Conform unor zvonuri apărute într-o publicație POLITICO, SpaceX pregătește un calendar nou pentru finalizarea primului vehicul Starship HLS; deși planul oficial al NASA este ca Artemis-3 să aibă loc în 2027 (devine din ce în ce mai clar că acest lucru nu se va întâmpla), SpaceX propune ca primul test de transfer de combustibil între două vehicule Starship să aibă loc în iunie 2026 (la începutul anului viitor SpaceX va debuta noua iterație Starship, Block 3). Un an mai târziu, în iunie 2027 ar urma să fie trimis spre Lună un vehicul Starship HLS fără echipaj la bord, urmând ca aselenizarea cu echipaj să aibă loc în septembrie 2028. NASA și SpaceX nu au comentat deocamdată aceste zvonuri.

Agenția Spațială Europeană (ESA) a finalizat modulul de serviciu ESM-4 pentru misiunea Artemis-4 și acesta a fost livrat din Bremen, Germania, unde a fost asamblat, spre centrul spațial Kennedy din Florida, unde urmează să fie recepționat de NASA.

Dacă vă întrebați ce mai face modulul de serviciu al misiunii Chandrayaan-3, aflați că după separarea de separarea de landerul misiunii Chandrayaan-3, acesta a rămas pe orbita Lunii până în octombrie 2023, la o altitudine de 150 km. Ulterior acestei date, a părăsit orbita Lunii și a executat o manevră care l-a plasat din nou pe orbita Pământului. Ocazie cu care cercetătorii de la agenția spațială indiană au desfășurat un experiment: au manevrat modulul de serviciu astfel încât acesta să execute două survoluri ale Lunii, în 06 noiembrie (când a trecut la 3740 km de suprafața Lunii) și în 11 noiembrie (când a trecut la 4537 km de suprafața Lunii). Experimentul a fost realizat pentru ca cercetătorii să poată rafina modelele folosită pentru dinamica zborului cis-lunar, modele care vor fi astfel folosite mai eficient în viitoarele misiuni.

Marte

Cele două sonde ale misiunii NASA Escape and Plasma Acceleration and Dynamics Explorers (ESCAPADE), realizate de compania Rocket Lab și lansate de o rachetă New Glenn în spațiu, în 13 noiembrie, nu pornesc imediat spre Marte, pentru că ele au fost lansate în afara ferestrei optime; pentru ca misiunea să nu fie anulată, pentru ca sondele să nu se degradeze dacă ar fi fost păstrate și mai mult la sol și pentru că Blue Origin avea deja pregătită racheta New Glenn, NASA a decis să lanseze cele două sonde (Blue și Gold) în spațiu și să le trimită spre punctul Lagrange-L2, unde sondele vor “aștepta” aproximativ un an de zile; în noiembrie 2026, ele vor reveni spre Pământ, pentru un survol gravitațional, în timpul căruia, folosind propulsoarele de la bord, se vor plasa spre o traiectorie care să le ducă spre Marte, unde vor ajunge în septembrie 2027.

Spațiul interplanetar și interstelar

După ce sonda europeană Trace Gas Orbiter (parte a misiunii Exomars) a observat obiectul interstelar 3I/ATLAS survolând planeta Marte la o distanță de aproximativ 29 milioane de kilometri (de 10 ori mai aproape decât au fost telescoapele de pe Pământ care încercat să observe acest obiect interstelar), ESA a anunțat că a reușit să reducă incertitudinea în estimarea traiectoriei obiectului cu un ordin de mărime. Este pentru prima dată când date astrometrice realizate de pe orbita unei planete, alta decât Pământul, au fost acceptate în baza de date Minor Planet Center.

NASA a organizat miercuri, 19 noiembrie, o conferință de presă în care a prezentat mai multe imagini ale cometei 3I/ATLAS capturate de sondele Perseverance, MAVEN, Mars Reconnossaince Orbiter, Psyche, SOHO, STEREO, PUNCH și Lucy). Alte imagini vor fi descărcate, prelucrate și publicate în următoarele zile.

Știri locale

1. Un nou satelit românesc se pregătește de lansare: EMISAR a trecut cu succes testele de vibrații realizate în cadrul Institutului de Studii Spațiale (din cadrul INFLPR București). Satelitul face parte dintr-un proiect coordonat de Institutul de Studii Spațiale, proiect din care mai fac parte și Romanian InSpace Engineering (RISE), RARTEL S.A. și Universitatea Maritimă din Constanța. EMISAR urmează să fie lansat în martie 2026 cu o rachetă Falcon-9, în cadrul misiunii Transporter-16.

Practic, satelitul colectează date în timpul trecerii deasupra unei stații, le stochează la bord și le retransmite în trecerile următoare, când se află din nou deasupra României. Sistemul presupune două puncte de recepție și control: stația ISS Măgurele și stația Universității Maritime din Constanța. În paralel cu testele de vibrații, echipa se pregătește pentru a doua etapă obligatorie din campania de calificare, testele termale în vid (TVAC), care simulează condițiile extreme de temperatură și presiune din spațiu. Acestea sunt decisive pentru a demonstra că sistemele electronice, structura și software-ul pot funcționa stabil în regimul de orbită. --Autoritatea Națională pentru Cercetare.

2. Eclipser Terminus este un proiect românesc care își propune să urmărească, în premieră, eclipsa totală de Soare din 12 august 2026 cu ajutorul unui planor aflat la peste 30 km altitudine (unde va ajunge cu ajutorul unui balon cu heliu) și să vadă astfel eclipsa din stratosferă, după ce ea nu mai poate fi observată pe Pământ. Proiectul este coordonat de aceeași echipă care a fotografiat o eclipsă totală de Soare din stratosferă, în 13 noiembrie 2012 (Mariusz Krukar, Florin Mingireanu, Cătălin Beldea). Dacă doriți să sprijiniți proiectul, o puteți face cumpărând centimetri pe aripile planorului.

Alte știri

Vești proaste pentru zborurile spațiale de lungă durată: salata crescută în spațiu are deficiențe mari de calciu și magneziu față de salata crescută pe Pământ, cel puțin asta este concluzia unui articol publicat recent în NPJ Microgravity, după mai multe experimente desfășurate atât la bordul Stației Spațiale Internaționale (Vegetable Production System, sau VEGGIE), cât și la bordul fostei stații spațiale chineze Tiangong-2. Asta înseamnă că va trebui să căutăm alte legume care să ne ofere cantitatea necesară de calciu în viitoarele drumuri pe care le vom face spre Marte.

Sierra Space a anunțat că vehiculul Dream Chaser a încheiat cu succes o serie de teste la sol, premergătoare unei viitoare misiuni spațiale; aceste teste au inclus și remorcarea vehiculului pe pista de la centrul spațial Kennedy pentru a simula o ateriza, validând astfel softul de navigare. Dream Chaser urmează să fie lansat pe orbita Pământului în ultima parte a anului viitor, însă nu va andoca la Stația Spațială Internațională cu această ocazie.

Dacă viitoarele costume spațiale americane vor fi realizate de compania Axiom Space în colaborare cu Prada, cele europene vor fi realizate de Spartan Space și Decathlon (deși mă îndoiesc că le vom regăsi prea curând pe rafturile din Decathlon). Anul viitor, în primăvară, Sophie Adenot va zbura spre Stația Spațială Internațională în cadrul echipajului SpaceX Crew-12 și va testa, la bordul stației, noile costume europene. Acestea nu sunt proiectate pentru activități extravehiculare ci vor putea fi folosite doar în interiorul capsulelor, în timpul lansării sau revenirii prin atmosferă (la fel cum erau folosite costumele portocalii din timpul misiunilor navetelor spațiale, dacă mai țineți minte): ele vor asigura presurizarea temporară a astronautului, în caz de urgență. Costumele europene au fost dezvoltate în cadrul unui contract CNES, derulat cu ajutorul Spartan Space, Decathlon și a Institutului francez pentru Medicină și Fiziologie Spațială (MEDES).

Megaconstelația companiei Amazon, cunoscută până acum ca Project Kuiper, își schimbă numele în Amazon Leo (probabil Leo vine de la Low Earth Orbit, LEO). Până în prezent au avut 7 lansări pentru această megaconstelație, care are au urcat pe orbită 155 de sateliți, din care doar 2 au fost retrași, restul sunt activi.

După cum era de așteptat, bolidul care a străbătut cerul de deasupra Moscovei în 27 octombrie a lăsat în urmă un meteorit (condrită, LL6), în oblastul Novgorod; fragmentele au fost analizate și confirmate ca fiind fragmente de meteoriți de Institutul Vernadsky de Geochimie și Chimie Analitică al Academiei Ruse de Științe (GEOKHI) și Universitatea Federală Ural (UrFU).

Agenția spațială indiană (ISRO) a anunțat că a desfășurat cu succes, în 03 noiembrie, un test al parașutelor care vor for folosite pentru viitoarea capsulă cu echipaj Gaganyaan. În cadrul testului, sistemul de 10 parașute (de 4 tipuri) a fost testat de la o altitudine de 2.5 km. Primele trei zboruri din programul Gaganyaan vor fi fără echipaj la bord (și vor debuta în decembrie), urmând ca prima misiune orbitală cu echipaj, Gaganyaan-4, să aibă loc în 2027.

Peter Beck, CEO al Rocket Lab, a anunțat că debutul noului lansator Neutron se amână pentru 2026 (eu continui să cred că Muon, nu Neutron, era un nume mai potrivit pentru un lansator orbital succesor al rachetei Electron).

Canada va investi peste 100 de milioane de dolari în următorii 3 ani într-un proiect de dezvoltare a unui lansator orbital propriu, conform unei propuneri oficiale de buget federal.

Compania germană de apărare Rheinmetall și compania finlandeză ICEYE (care are cea mai mare constelație de sateliți de observație cu apertură radar sintetică, synthetic-aperture radar –SAR) își continuă colaborarea începută în urmă cu 5 luni și anunță că au înființat un nou joint-venture în Neuss, Germania (60/40%), denumit Rheinmetall ICEYE Space Solutions GmbH. Primii sateliți vor fi asamblați de noua companie anul viitor.

Și ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat din luna mai a acestui an (când președintele SUA l-a nominalizat pe Jared Isaacman pentru funcția de administrator al NASA, după care s-a răzgândit și a retras nominalizarea, Sean Duffy devenind astfel administrator interimar), președintele SUA l-a nominalizat din nou pe Jared Isaacman în funcția de administrator al NASA.

În 02 noiembrie, 19:41 UTC, camerele rețelei AllSky7 (ale Departamentului de Apărare Planetară al ESA) au înregistrat un bolid spectaculos deasupra orașului Cáceres din Spania. Obiectul, care a avut o viteză de 22.5 km/s s-a dezintegrat la 43 km altitudine deasupra orașelor portugheze Amiosinho și Coimbra, fără ca la sol să fie descoperite fragmente. Analizând bolidul, Southwestern Europe Meteor Network (SWEMN – IAA-CSIC) a concluzionat că fragmentul observat a fost un fragment al unei comete, nu un asteroid.

Newsletterul Buletinul Cosmic apare de fiecare dată când avem Lună Plină sau Lună Nouă; realizat cu ajutorul Emacs, împreună cu Org Mode și Denote. Mai multe detalii și statistici despre toate zborurile orbitale, pot fi găsite pe site-ul www.parsec.ro.