Buletin Cosmic #151
Buletin Cosmic #151
Despre Soiuz MS-22, meteoriți, asteroizi, ultimele lansări orbitale și restul evenimentelor din spațiul cosmic din ultima perioadă
Știri, pe scurt
Roscosmos a anunțat că Soiuz MS-22, capsula avariată în 15 decembrie 2022, în urma unei scurgeri necontrolate a lichidului de răcire, va ateriza fără echipaj la bord. În 20 februarie, mai repede decât era planificat inițial, capsula Soiuz MS-23 va fi lansată, tot fără echipaj. Roscosmos a preciza că în cazul unei evacuări de urgență până la sosirea noii capsule Soiuz, echipajul poate folosi capsula avariată pentru a ajunge pe Pământ, însă umiditatea ridicată de la bord ar putea crea unele probleme pentru membri echipajului, așa că ar fi de preferat ca un astfel de scenariu să fie evitat. Scaunul lui Frank Rubio a fost demontat din capsula Soiuz MS-22 și montat în capsula Dragon (andocată la modulul Harmony). În cazul unei situații de urgență la bordul Stației Spațiale Internaționale, până la sosirea noii capsule Soiuz MS-23, doar cosmonauții Serghei Prokopiev și Dimitri Petelin vor reveni la bordul capsulei avariate Soiuz MS-22, Frank Rubio urmând să fie îmbarcat la bordul capsulei Dragon, alături de ceilalți 4 membri ai echipajului original. Roscosmos spune că această variantă este una mai sigură pentru echipaj și va ajuta la reducerea temperaturii și umidității din interiorul Soiuz MS-22, în cazul în care aceasta ar fi folosită. Soiuz MS-22 se va decupla de ISS la 1-2 săptămâni după andocarea Soiuz MS-23. Astfel, șederea lui Sergei Prokopiev, Dimitri Petelin și a lui Frank Rubio la bordul ISS va fi prelungită cu câteva luni. Cauza scurgerii lichidului de răcire a fost cauzată de impactul unui micrometeroid, conform Roscosmos.
O expediție științifică s-a întors din Antarctica cu 5 noi meteoriți, din care unul cântărește 7.6 kilograme. Din cei peste 70000 de meteoriți cunoscuți și catalogați, aproximativ 45000 au fost găsiți în Antarctica, însă doar aproximativ o sută dintre ei sunt mai mari de 7 kilograme.
2023 AV este primul asteroid din acest an care s-a apropiat de Pământ mai mult decât o fac sateliții geostaționari: joi, 12 ianuarie, a survolat Guiana Franceză, apropiindu-se până la 9200 km de suprafața Pământului (sateliții geostaționari se află la peste 35000 km de Pământ). Asteroidul 2023 AV are aproximativ 5 metri în diametru.
Vineri, 13 ianuarie, a avut loc inaugurarea oficială a complexului spațial de la Esrange, din Suedia, în prezența regelui Carl al XVI-lea Gustaf, a premierului suedez Ulf Kristersson și a președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. La Esrange urmează să fie testat prototipul Themis al Arianespace (un prim pas al companiei europene în vederea recuperării lansatoarelor orbitale). Inaugurarea a avut loc la câteva zile după anunțul companiei germane RFA în care preciza că racheta RFA One va fi lansată (să sperăm că în acest an) de pe rampa Fredo, construită la centrul spațial SaxaVord din Scoția, iar la Andøya, în Norvegia, se pregătește un alt complex spațial, pentru racheta Isar.
Telescopul spațial James Webb a descoperit prima sa exoplanetă: LHS 475 b. Diametrul său este 99% din cel al Pământului, perioada de revoluție în jurul stelei LHS 475 este de doar 2 zile (este mai aproape de stea decât este Mercur de Soare) și temperatura la suprafață este cu câteva sute de grade mai mare decât pe Pământ. Doar câteva sute, pentru că LHS 475 este o pitică roșie, care are jumătate din temperatura Soarelui. Cercetătorii nu sunt siguri dacă LHS 475 b are sau nu atmosferă.
Prima activitate extravehiculară de la bordul Stației Spațiale Internaționale a avut loc vineri, 20 ianuarie, când astronauții Koichi Wakata și Nicole Mann au petrecut 7 ore și 20 de minute în afara modulelor presurizate pentru a pregăti montarea următoarelor panouri solare de nouă generație (iROSA), care vor ajunge la bordul stației spațiale în iunie, în cadrul misiunii de aprovizionare CRS-28 efectuată de capsula Dragon.
Marți, 10 ianuarie, capsula cargo Dragon CRS-26 s-a desprins de modulul Harmony al Stației Spațiale Internaționale și după aproximativ 36 de ore a revenit cu bine înapoi pe Pământ. Dragon CRS-26 a andoca la ISS în 27 noiembrie 2022, când a dus la bordul stației aproape 2 tone de experimente științifice și provizii pentru echipajul de la bord.
Odată cu lansarea rachetei Changzheng-7A de la începutul acestui an, am primit mai multe detalii cu privire la racheta de calibru supergreu Changzheng-5G (denumit în trecut Changzheng-5DY), derivat din Changzheng-5, dar care poate trimite până la 70 de tone pe orbită terestră joasă sau 27 de tone spre Lună. Prima treaptă CZ-5G va fi propulsată de 7 motoare YF-100, a doua treaptă va avea 2 motoare YF-100M, iar a treia treaptă va folosi 3 motoare YF-75E (ambele motoare folosesc hidrogen și oxigen lichid). Inaugurarea este programată pentru anii 2030, racheta va fi folosită pentru lansări cu echipaj spre Lună și se pare că va fi reutilizabilă. Varianta Changzheng-5ZRL va avea un singur booster (față de 3, câte are CZ-5G), nu va avea a treia treaptă și a doua treaptă va fi propulsată de un singur motor YF-100M pentru a urca 14 (varianta reutilizabilă) sau 18 tone (varianta de unică folosință) pe orbita terestră joasă, urmând să înlocuiască până în 2032 racheta Changzheng-2F.
Lansat în 1984 și folosit până în 2005, satelitul Earth Radiation Budget Satellite (ERBS) al NASA a reintrat necontrolat prin atmosferă luni, 9 ianuarie, ora 04:04 UTC. Având o masă de peste 2 tone, NASA estimează că anumite fragmente ar fi putut supraviețui trecerii prin atmosferă.
Probleme pentru misiunile marțiene chineze: roverul Zhurong, aflat în hibernare din luna mai, nu a restabilit comunicațiile cu Pământul în luna decembrie, așa cum era de așteptat (este posibil ca acest lucru se să fi întâmplat și din cauza condițiilor meteorologice din locul în care se află sonda și care ar întârzia revenirea acesteia din hibernare); sonda orbitală Tianwen-1 este funcțională, însă radioamatorii au identificat probleme în comunicațiile dintre sondă și stațiile de recepție de pe Pământ.
Oameni în spațiu
La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 68:
Serghei Prokopiev (RU/Roscosmos, Soiuz MS-22), din 21.09.2022;
Dimitri Petelin (RU/Roscosmos, Soiuz MS-22), din 21.09.2022;
Francisco Rubio (US/NASA, Soiuz MS-22), din 21.09.2022;
Nicole Aunapu Mann (US/NASA, Dragon Crew-5), din 05.10.2022;
Josh Cassada (US/NASA, Dragon Crew-5), din 05.10.2022;
Koichi Wakata (JP/JAXA, Dragon Crew-5), din 05.10.2022;
Anna Kikina (RU/Roscosmos, Dragon Crew-5), din 05.10.2022;
La bordul Stației Spațiale Chineze se află următorul echipaj:
Fei Junlong (CN/CNSA, Shenzhou-15), din 30.12.2022.
Deng Qingming (CN/CNSA, Shenzhou-15), din 30.12.2022.
Zhang Lu (CN/CNSA, Shenzhou-15), din 30.12.2022.
Lansări orbitale
2023-010: Prima lansare Starlink din 2023 a avut loc în 18 ianuarie, când o rachetă Falcon 9 (cu treapta primară B1075 folosită pentru prima oară) a lansat 51 de sateliți pe orbită terestră joasă de pe rampa SLC-4E de la centrul spațial Vandenberg din California. După lansare, treapta primară a fost recuperată pe barja Of Course I Stil Love You.
2023-009: În 18 ianuarie, SpaceX a lansat pentru a 5-a oară un satelit GPS: o rachetă Falcon 9 cu o treaptă primară B1077 folosită pentru a doua oară, a urcat satelitul GPS III SV06 “Amelia Earhart” (construit de Lockheed Martin) pe orbită terestră medie (altitudine 20180 km, înclinație orbitală 55 grade), de pe rampa SLC-40 de la centrul spațial Cape Canaveral din Florida. Satelitul are o masă de 4352 de kilograme. Treapta primară a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas, aflată la 635 km de rampa de lansare.
2023-008: În 15 ianuarie, ora 22:56 UTC, a avut loc a 5-a lansare a unei rachete Falcon Heavy, de pe rampa LC-39A de la centrul spațial Kennedy, din Florida, într-o misiune pentru Forțele Spațiale ale SUA (USSF-67). Cel mai probabil, a fost vorba despre doi sateliți trimiși spre orbită geostaționară: satelitul de telecomunicații CBAS-2 și satelitul experimental LDPE-3. Boosterul central (B1070) a fost unul nou și nu a fost recuperat, în timp ce boosterele laterale, refolosite după zborul Falcon Heavy precedent, s-au întoars la sol (B1064.2 și B1065.2), la Landing Zone 1 și Landing Zone 2, la aproximativ 8 minute după lansare.
2023:007: În 15 ianuarie, ora 03:14 UTC, o rachetă Changzheng-2D a lansat 14 sateliți de mici dimensiuni, într-o misiune de tip rideshare, de la centrul spațial Taiyuan.
2023-006: În 13 ianuarie, ora 07:00 UTC, o rachetă Changzheng-2D a lansat pe orbită terestră joasă satelitul militar Yaogan-37 și doi sateliți Shiyan de la centrul spațial Jiuquan.
2023-005: În 12 ianuarie, ora 18:10 UTC, o rachetă Changzheng-2C a lansat satelitul de telecomunicații Apstar-6E pe orbită geostaționară de transfer (GTO), de la centrul spațial Xichang.
2023-F02: Al doilea eșec pentru un lansator american de calibru ușor în doar două zile: lansarea rachetei RS1 a companiei ABL a avut loc azi-noapte (23:27 UTC) de pe rampa complexului spațial Kodiak din Alaska, însă la scurt timp după lansare, cele nouă motoare ale treptei primare s-au oprit simultan și racheta a căzut pe rampa de lansare. Există avarii în urma acestui eveniment, însă nimeni nu a fost rănit. Până acum, două din patru lansari orbitale din SUA s-au încheiat cu un eșec.
2023-004: În 10 ianuarie, ora 04:50 UTC, o rachetă Falcon 9 (cu treapta primară B1076.2) a fost folosită pentru a doua oară pentru a lansa pe orbită sateliți OneWeb. Lansarea a avut loc de pe rampa LC40 a complexului orbital Cape Canaveral din Florida.
2023-F01: Din păcate, prima tentativă de a lansa o rachetă orbitală de pe teritoriul Marii Britanii s-a încheiat cu un eșec: deși racheta LauncherOne s-a separat de avionul purtător Boeing 747 “Cosmic Girl” (marți, 10 ianuarie, la ora 23:11 UTC) și prima treaptă pare să fi funcționat nominal, o problemă cu treapta secundară a făcut ca sateliții să nu ajungă pe orbita dorită (deși inițial Virgin Orbit au anunțat că misiunea s-a încheiat cu succes). A fost a 6-a lansare pentru racheta companiei Virgin Orbit și al doilea eșec (după cel din zborul inaugural).
2023-003: În 09 ianuarie, ora 05:04 UTC, o lansare a rachetei Ceres-1 (Gushenxing-1) a urcat pe orbită heliosincronă 5 sateliți de mici dimensiuni, de la centrul spațial din Jiuquan
2023-002: În 08 ianuarie, ora 22:00 UTC, a ajut loc prima lansare a Chinei din 2023: o rachetă Changzheng-7A a lansat pe orbită geostaționară de transfer (GTO) satelitul experimental Shijian-23, de la centrul spațial din Wenchang.