Buletin Cosmic #154
Buletin Cosmic #154
Lansarea lui Ilie în galaxie, primul test Starship, probleme pentru JUICE și o nouă versiune Changzheng-9, alături de alte știri asortate; știați că 4 sateliți ai lui Uranus conțin un ocean interior?
Cu Ilie prin galaxie — carte de astronomie!
Ilie este un crocodil curios, Matilda o pasăre înțeleaptă, iar Dumitru-Dorin Prunariu nu cred că mai are nevoie de nici o prezentare. Cele trei personaje sunt prezente în “Cu Ilie prin galaxie — carte de astronomie”, o carte pe care am avut plăcerea să o scriu în ultimele luni și pe care o puteți comanda online, la Editura Corint Educațional (cu livrare din 20 mai). Ea se adresează în primul rând viitorilor marțieni, curioșilor din ciclul primar, generației care va ajunge, în sfârșit, pe Marte!
Nu este doar o altă carte despre spațiu, pentru că spre deosebire de toate celelalte cărți pe care le găsiți pe rafturile librăriilor, această carte urmează îndeaproape programa pentru disciplina Start în aventura cunoașterii Universului, deci se adresează nu doar copiilor curioși, ci și profesorilor care doresc să predea această disciplină opțională la ciclul primar. Motiv pentru care țin să le mulțumesc în mod special colectivului de profesoare care au luat parte la realizarea programei și inimosului colectiv ESERO (un proiect al Agenției Spațiale Europene —ESA, implementat în România de Agenția Spațială Română —ROSA), fără de care această carte nu ar fi apărut, cel puțin nu în forma actuală. Mai mult decât atât, cât de des au copii ocazia să învețe lucruri despre spațiul cosmic de la un cosmonaut adevărat?
Lansarea cărții va avea loc în cadrul a două evenimente: Astrofest (20 mai, parcul Crângași, București, organizat de Știință&Tehnică, eveniment la care participă și Dumitru-Dorin Prunariu) și Bookfest (28 mai, Romexpo, București).
Noi planuri pentru Changzheng-9
La doar câteva zile după testul Starship, și după publicare unei analize cu privire la zborul parțial eșuat al SpaceX, China a anunțat noi detalii cu privire la viitorul său lansator supergreu Changzheng-9. Dacă inițial Changzheng-9 însemna o rachetă cu un diametru al primei trepte de 10 metri, motoare cu kerosen și cu două boostere laterale derivate din Changzheng-5 (similară oarecum cu SLS), în prezent racheta Changzheng-9 înseamnă un proiect complet diferit: o rachetă reutilizabilă, cu o treaptă primară dotată multe motoare "full flow staged combustion" alimentate cu metan, care ne aduce aminte mai mult de Starship decât de SLS.
Debutul Changzheng-9 este așteptat să aibă loc în 2033 și racheta va putea trimite, în varianta cu 3 trepte, 50 de tone spre Lună (sau 35 de tone în variante reutilizabilă). În configurația cu 2 trepte, racheta ar urma să urce 150 de tone pe orbită terestră joasă sau 100 de tone dacă treapta primară este recuperată. O variantă complet reutilizabilă, care poate urca 80 de tone pe orbită terestră joasă, este așteptată după anul 2040.
Mult mai repede de 2033 este însă așteptat debutul rachetei Changzheng-10 (noua denumire a rachetei cunoscută până acum sub numele de Changzheng-5DY sau Changzheng-5G): proiectul acestei rachete nu a suferit atât de multe modificări (pentru că folosește tehnologii deja existente) și China spune că o vom vedea pe rampa de lansare în 2027. Folosind două lansări Changzheng-10, China ar putea, teoretic, trimite un echipaj spre suprafața Lunii înainte de 2030.
Activități extravehiculare
În 15 aprilie, a patra activitatea extravehiculară a misiunii Shenzhou-15 a avut loc de la bordul stației spațiale Tiangong (天宫), fără ca agenția spațială chineză să ofere informații cu privire la durata sau obiectivele acestei activități extravehiculare. Știm doar că la aceasta au luat parte taikonauții Fei Junlong și Zhang Lu. Este a doua activitatea extravehiculară “secretă” de la bordul stației spațiale Tiangong, după cea din 30 martie, despre care de asemenea nu cunoaștem detalii și care a fost anunțată de agenția spațială chineză la câteva zile după ce aceasta a avut loc.
În 19 aprilie, cosmonauții Serghei Prokopiev și Dimitri Petelin au părăsit stația spațială pentru 7 ore și 55 de minute (purtând costume de astronaut "Orlan") pentru a continua activitățile de conectare a modului Nauka cu restul stației și pentru a pune în funcțiune brațul robotic european atașat de aceasta (ERA). Cei doi au continuat aceste activități și într-o altă ieșire în afara Stației Spațiale Internaționale, care a avut loc între 03 mai, ora 20:00 UTC și 04 mai, ora 03:11 UTC. O ultimă activitate extravehiculară pentru finalizarea activării brațului robotic european și pentru conexiunile necesare modulului Nauka cu restul stației este programată pentru prima jumătate a lunii mai.
În 28 aprilie, astronauții Stephen Bowen (SUA) și Sultan Al Neyadi (Emiratele Arabe Unite) au părăsit stația spațială folosind sasul Quest pentru a pregăti instalarea unui nou set de panouri solare de nouă generație iROSA, care vor ajunge la bordul stației în luna iunie, cu o capsulă Dragon cargo. Activitatea extravehiculară a durat 7 ore și 1 minute și este pentru prima dată când un astronaut arab efectuează o astfel de ieșire în afara unei stații spațiale. Emiratele Arabe Unite devin astfel al 12-lea stat ale cărui însemne se regăsesc pe costumele de astronauți folosite în activități extravehiculare, după URSS, SUA, Franța, Rusia, Germania, Canada, Japonia, Suedia, China, Italia și Marea Britanie.
JUICE își continuă drumul spre Jupiter
Conform lui Stéphane Israël, CEO al Arianespace, lansarea sondei europene JUICE de către racheta Ariane 5 în 14 aprilie a fost una perfectă:
toleranța pentru semi-axa mare a orbitei era de 825 km, inserția s-a făcut la o diferență de doar 100 metri(!) față de valoarea nominală;
excentricitatea orbitei putea devia cu 0.00137, orbita pe care se află acum sonda are o excentricitate care diferă cu doar 0.000012 față de valoarea nominală;
înclinația orbitală putea avea o abatere de 0.042°, înclinația orbitei pe care a fost inserată sonda diferă cu doar 0.004° față de valoarea nominală.
Asta înseamnă că sonda JUICE nu va mai executa manevra de corecție a inserției orbitale, programată să aibă loc la 1 lună după lansare, și astfel combustibilul care ar fi fost folosit pentru această manevră va fi folosit în viitor, pentru activități ulterioare.
Din păcate, vin și vești proaste de la JUICE: una din antenele sondei interplanetare are probleme și nu s-a desfăcut conform planului: este vorba despre antena instrumentului Radar for Icy Moons Exploration —RIME, antenă lungă de 16 metri, ce urmează să fie folosită pentru studiul sateliților jovieni înghețați, pentru a obține informații despre structura acestora până la adâncimi de 9 km.
Work continues to free the radar and teams at ESA’s mission control centre in Darmstadt, Germany, along with partners in science and industry, have lots of ideas up their sleeves. (…) The current leading hypothesis is that a tiny stuck pin has not yet made way for the antenna’s release. In this case, it is thought that just a matter of millimetres could make the difference to set the rest of the radar free.
ESA a anunțat că plănuiește să folosească motoarele principale ale sondei, pentru a încerca să forțeze desfacerea antenei.
Lansare Starship!
În 20 aprilie a avut loc primul zbor Starship, care a durat poate mai mult decât ne așteptam, dar care a fost totuși afectat de câteva probleme. Altitudinea atinsă a fost de doar 39 de kilometri (deci departe de zborul aproape orbital menționat înainte de lansare), iar treapta secundară nu s-a desprins de cea primară.
Racheta a fost distrusă de la distanță pentru că deviase de la traiectorie, însă a explodat la peste 40 de secunde după activarea sistemului de anulare al zborului, una din problemele pe care SpaceX va trebui să o rezolve până la următoarea lansare Starship. O altă problemă a fost avarierea rampei de lansare și a zonei adiacente acesteia (s-au putut observa inclusiv avarii ale rezervoarelor verticale din apropierea rampei), datorită forței motoarelor Raptor, mai ales pentru că rampa de lansare nu a fost dotată cu sisteme de absorbție a șocului sau canale pentru dirijarea flăcărilor produse de motoare în timpul lansării.
Elon Musk a spus că un nou zbor Starship va avea loc peste "câteva luni", test pentru care probabil va fi folosită treapta primară B9, semnificativ îmbunătățită față de B7 (cea folosită astăzi).
Planurile NASA pentru misiuni cu echipaj spre Marte
Când va trimite NASA primul echipaj spre Marte? Conform unui document publicat recent, după ce programul Artemis va evolua de la faza "întoarcerii pe Lună" (în care ne aflăm acum) la "prezență susținută pe Lună". În această fază, NASA și partenerii comerciali vor derula activități complexe (științifice și economice) pe Lună și în spațiul cis-lunar:
Economic opportunity on and around the Moon in the context of this discussion means that governments are no longer the sole source of support for the funding of the lunar activities and that non-governmental entities would like to invest in, and profit from, activities at the Moon. NASA aims to reduce the barriers of entry for activities on and around the Moon and to provide capabilities others can leverage. Currently there is limited economic rationale for exploring the Moon, but given the cost of getting to and from the Moon, knowledge and access are perhaps the first areas where economic opportunity exists for the non-governmental sector.
Abia după ce această fază va fi atinsă, NASA va pregăti o misiune cu un echipaj spre Marte, însă nu mai devreme de 2039.
Știri din spațiu, pe scurt:
Agenția Spațială Europeană (ESA) demarează un studiu (denumit PROTEIN) pentru a identifica tehnologiile de care are nevoie pentru dezvoltarea unui lansator european de calibru greu, reutilizabil (European Heavy Lift Launcher —EHLL). Deja au fost atribuite contracte companiilor ArianeGroup și Rocket Factory Augsburg;
Pentru că debutul Ariane 6 întârzie și pentru că Arianespace nu mai lansează rachete rusești Soiuz, se pare că vom vedea în curând lansări ale sateliților europeni Galileo efectuate cu rachete Falcon 9;
Conform unor noi date obținute din imagini din satelit, craterele formate în trecut în urma impactului cu asteroizi sunt mai mari decât s-a crezut până acum, ceea ce înseamnă că riscul ca în viitor să film loviți de asteroizi mari este mai mare decât cel calculat până acum;
După ce a coborât de la 600 km (altitudinea nominală din ultimele luni) până la 350 km altitudine, avionul spațial chinezesc pare că a intrat într-o nouă fază a misiunii, înainte de revenirea pe Pământ;
Din păcate, landerul nipon HAKUTO-R nu a reușit aselenizarea din 25 aprilie, cel mai probabil din cauza evaluării greșite a altitudinii, ceea ce a dus ulterior la un consum prea mare de combustibil, terminarea acestuia prematură și prăbușirea sondei pe Lună; ultimele date trimise de sondă indicau o viteză de 30 km/h și 80 de metri altitudine; cu această ocazie a fost pierdut și roverul Rashid al Emiratelor Arabe Unite care se afla la bordul sondei;
Airbus LOOP este proiectul Airbus pentru viitorul post-ISS, când pe orbita Pământului vor exista mai multe stații spațiale comerciale (deși Airbus este parte a consorțiului format împreună cu Voyager/Nanoracks și Lockheed Martin pentru dezvoltarea Starlab, un alt proiect pentru o viitoare stație spațială comercială post-ISS);
SpaceX va închiria o a doua rampă de lansare pe coasta de Vest a SUA și a 5-a în total: după ultimul zbor al rachetei Delta IV Heavy (programat să aibă loc anul viitor), rampa SLC-6 de la centrul spațial Vandenberg va fi închiriat de SpaceX pentru lansări Falcon 9; rampa SLC-6 a fost inițial proiectată pentru a fi folosită de naveta spațială pentru lansări pe orbită polară, însă după tragedia navetei Challenger din 1986, NASA a renunțat la planurile de a lansa navetele spațiale de la Vandenberg;
După ce a renunțat la Rocket 3 după mai multe eșecuri consecutive, compania americană Astra a anunțat recent detalii cu privire la noul său vehicul orbital, Rocket 4 (pentru care a și primit deja un contract de la US Space Force): acesta urmează să fie propulsat de două motoare Reaver-X, dezvoltate de Firefly Aerospace, dar produse chiar de Astra pentru vehiculul lor, iar treapta secundară urmează să fie dotată cu un propulsor Hadley, dezvoltat de compania Ursa Major;
Vineri, 05 mai 2023, la ora 07:26 UTC, nava cargo Tianzhou-5 s-a decuplat de stația spațială Tiangong și va rămâne pe orbită până la decuplarea capsulei Shenzhou-15, programată să aibă loc la sfârșitul acestei luni. Ulterior, nava cargo Tianzhou-5 va face din nou joncțiunea cu stația spațială Tiangong, andocând de această dată la portul frontal; decuplarea a fost necesară pentru a face loc următoarei nave cargo, Tianzhou-6, ce urmează să fie lansată săptămâna viitoare (10 mai, de la centrul spațial Wenchang), pentru a urca la bordul stației spațiale provizii și echipamente pentru următorul echipaj, Shenzhou-16; Tianzhou-6 are un volum presurizat de 22 metri cubi (cu 4.4 metri cubi mai mult decât precedentele nave cargo Tianzhou), ceea ce înseamnă că Tianzhou-6 va putea urca aproximativ 7.4 tone de provizii spre stația spațială Tiangong (inclusiv 70 de kilograme de fructe!);
După o revizuire a datelor trimise de sonda Voyager-2 în urma survolului din ianuarie 1986, se pare că nu mai puțin de 4 din cei 27 de sateliți naturali ai lui Uranus (Ariel, Umbriel, Titania și Oberon) conțin oceane subterane, sub stratul gros de gheață de la suprafața acestora;
Astronauții Steve Bowen, Warren Hoburg, Sultan Alneyadi și Andrei Fediaev (membri echipajului Crew-6) s-au îmbarcat sâmbătă, 06 mai 2023, la bordul capsulei Dragon "Endeavour" pentru relocarea acesteia de la portul zenit al modulului Harmony la portul frontal al aceluiași modul; acest lucru a fost necesar pentru a permite andocarea viitoarei navei cargo Dragon la portul zenit al Harmony; lansarea misiunii CRS-28 este programată pentru începutul lunii iunie; desprinderea capsulei Dragon "Endeavour" de modulul Harmony al Stației Spațiale Internaționale a avut loc la ora 11:1 UTC, iar re-andocarea cu avanpostul spațial s-a produs la ora 12:01 UTC;
După cum era de așteptat, Roscosmos a confirmat recent că va contribui în continuare la activitățile desfășurate pe Stația Spațială Internațională până (cel puțin) în 2028.
Imaginile ediției
Au fost prea multe imagini spectaculoase în ultima perioadă și mi-a fost imposibil să aleg una singură. Așa că eu voi face o listă și alegeți voi imaginea favorită, dacă vreți sau dacă puteți:
satelitul marțian Deimos, văzut de sonda Hope a Emiratelor Arabe Unite;
eclipsa de Soare de pe Pământ, văzută de sonda Hakuto-R, de pe orbita Lunii;
roverul marțian Perseverance, fotografiat de la 12 metri înălțime, în 22 aprilie 2023 (sol 772), de elicopterul Ingenuity, în timpul celui de-al 51-lea zbor al acestuia;
Starship, cea mai puternică rachetă lansată vreodată.
Oameni în spațiu
La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 69:
Serghei Prokopiev RU/Roscosmos, Soiuz MS-22, din 21.09.2022;
Dimitri Petelin RU/Roscosmos, Soiuz MS-22, din 21.09.2022;
Francisco Rubio US/NASA, Soiuz MS-22), din 21.09.2022;
Stephen Bowen US/NASA, Dragon Crew-6, din 03.03.2023
Warren Hoburg US/NASA, Dragon Crew-6, din 03.03.2023
Sultan Al Neyadi EAU/MBRSC, Dragon Crew-6, din 03.03.2023
Andrei Fediaev RU/Roscosmos, Dragon Crew-6, din 03.03.2023
La bordul Stației Spațiale Chineze se află următorul echipaj:
Fei Junlong (CN/CNSA, Shenzhou-15), din 30.12.2022.
Deng Qingming (CN/CNSA, Shenzhou-15), din 30.12.2022.
Zhang Lu (CN/CNSA, Shenzhou-15), din 30.12.2022.
Lansări recente
2023-061: În 04 mai, ora 07:31 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat un nou set de 56 de sateliți Starlink de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida, folosind o treaptă primară B1069 aflată la al 7-lea zbor; treapta primară a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas; cu această lansare, SpaceX are în prezent peste 4000 de sateliți Starlink pe orbita joasă a Pământului.
2023-060: În 01 mai, ora 00:26 UTC, după mai multe amânări cauzate de condițiile meteo din Florida, o rachetă Falcon Heavy pe orbită geostaționară satelitul de telecomunicații ViaSat-3; pentru această misiune, nici unul din cele trei boostere Falcon nu a mai fost recuperat; B1068 în centru a fost un booster nou, care a avut astfel parte de primul și ultimul său zbor, alături de boosterele B1052 și B1053, folosite în trecut în misiuni ale rachetei Falcon 9;
2023-059: În 28 aprilie, ora 22:12 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat pe orbită terestră medie (8000 km) doi sateliți O3b mPOWER de pe rampa SLC-40 a centrului spațial de la Cape Canaveral, California; treapta primară B1078 s-a aflat la cel de-al 2-lea zbor și a fost recuperată pe barja Just Read the Instructions, aflată în Oceanul Atlantic;
2023-058: În 27 aprilie, ora 13:40 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat un nou set de 46 de sateliți Starlink, pe orbită polară, de pe rampa SLC-4E de la centrul spațial Vandenberg din California; sateliții vor fi folosiți pentru oferirea de conexiune la internet în zonele polare; treapta primară B1061 a zburat pentru a 13-a oară și a fost recuperată pe barja Of Course I Still Love You aflată în Oceanul Pacific.
2023-057: O rachetă indiană PSLV-CA a lansat în 22 aprilie, ora 08:50 UTC, satelitul singaporez TeLEOS-2 pe orbită terestră joasă, care urmează să fie folosit pentru observații ale suprafeței Pământului; lansarea a avut loc de pe rampa FLP de la centrul spațial Satish Dhawan;
2023-F05: Lansarea test Starship a avut loc în 20 aprilie, ora 13:33 UTC și deși trebuia să ajungă pe orbită, aceasta urma să fie instabilă și să permită revenirea treptei superioare în jurul insulelor Hawaii; racheta a ajuns însă până la doar 39 de km altitudine și pentru că a deviat de la traiectoria nominală, a fost distrusă de sistemul de anulare a zborului;
2023-056: O nouă lansare Starlink a avut loc cu succes în 19 aprilie, ora 14:31 UTC, când o rachetă Falcon 9 a urcat pe orbită 21 de sateliți de nouă generație (mai grei decât cei din prima generație, lucru ce explică numărul mai mic de sateliți lansați), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral; a fost al 8-lea zbor pentru treapta primară B1073, care după lansare a fost recuperată pe barja A Shortfall Of Gravitas din Oceanul Atlantic;
2023-055: În 16 aprilie, ora 01:36 UTC, o rachetă Changzheng-4B a lansat pe orbită terestră joasă satelitul meteorologic Fengyun-3G, de pe rampa SLS-2 a centrului spațial de la Jiuquan;
2023-054: În 15 aprilie, ora 06:47 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat o nouă misiune de tip ridesharing, Transporter-7, de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg; treapta primară B1063 s-a aflat la al 10-lea zbor și după lansare a revenit la sol, pe Landing Zone 4; au fost lansați 51 de sateliți;
Lista completă a lansărilor orbitale se găsește pe site-ul parsec.ro