Buletin Cosmic #129
Buletin Cosmic #129
Despre ASAT, SpaceX, Soyuz MS-20 și ExoMars II
Soyuz MS-20 revine cu bine pe Pământ
Echipajul Soyuz MS-20 —cosmonautul Alexander Misurkin și turiștii niponi Yusaku Maezawa și Yozo Hirano (asistentul personal al lui Maezawa), s-a întors cu bine pe Pământ luni dimineața (ora 05:13 ora României), după aproape 12 zile petrecute în spațiu, pe orbită.
Duminică seara la ora 21:30, sasul de legătură dintre capsula Soyuz MS-20 și modulul Poisk al ISS era închis, iar desprinderea de stația spațială a avut loc la ora 01:49. La ora 04:18, propulsorul principal al capsulei Soyuz MS-20 pornea, pentru a frâna capsula și a o înscrie pe o traiectorie balistică cu destinația finală undeva în stepele din Kazahstan. Recuperarea echipajului s-a făcut cu întârziere, datorită condițiilor meteo din zona aterizării (s-au folosit mașini de teren în locul elicopterului folosit de obicei, din cauza vizibilității reduse).
De acum, Yusaku Maezawa se poate concentra pentru #dearMoon, următoarea sa misiune spațială: survolul Lunii, la bordul viitorului vehicul Starship, dar asta nu mai devreme de 2023. Următoarea capsulă Soyuz (MS-21) urmează să fie lansată spre ISS la finalul lunii martie 2022 și la bordul acesteia se va afla un echipaj format din trei cosmonauți: Oleg Artemyev, Denis Matveev și Sergei Korsakov.
Urmările testului anti-satelit al Rusiei
La 5 săptămâni de la evenimentul prin care Rusia lansa o rachetă balistică pentru a-și distruge propriul satelit Kosmos-1408 (inactiv, lansat în 1982), într-un test balistic complet iresponsabil, au fost detectate 603 fragmente cu diametrul mai mare de 10 cm. Dintre acestea, 178 (aproximativ 30%) intersectează orbita Stației Spațiale Internaționale, 101 (17%) intersectează orbita stației spațiale chineze Tiangong, în timp ce 13 obiecte deja identificate au revenit prin atmosferă (2.2%). Se estimează că vor fi identificate aproximativ 1500 de fragmente mai mari de 10 cm, însă procesul de identificare este extrem de laborios.
În imaginea de mai jos este reprezentată o diagramă Gabbard a fragmentelor rezultate în urma testului balistic (diagrama Gabbard este o reprezentare grafică a unei colizuni/dezintegrări pe orbită, în care un fragment rezultat este reprezentat prin două puncte: roșu pentru apogeu, albastru pentru perigeu, în timp ce pe abscisă avem perioada orbitală a fragmentului respectiv). Pentru că Space-Track oferă informații și despre mărimea fragmentelor, am reprezentat pe diagramă și această informație prin diametrul punctelor (deși sunt oferite trei valori: 'large', 'medium', 'small' și doar rămășița satelitului și a impactorului sunt 'large'). Cu negru, am marcat obiectele care au revenit distructiv prin atmosferă, după ce au fost identificate. În plus, am mai marcat și altitudinea stațiilor spațiale ISS și Tiangong (perigeu și apogeu) și am numărat obiectele potențial periculoase (care intersectează obita celor două stații). Codul sursă este disponibil aici (împreună cu o variantă a imaginii de mai jos, la o rezoluție mai mare), iar datele au fost preluate de la Space-Track.
Compania privată LeoLabs, care construiește în prezent o rețea de radare pentru a detecta în paralel obiecte pe orbită, a publicat recent un raport în trei părți (partea 1, partea 2, partea 3) privind testul balistic antisatelit.
Lansarea Dragon CRS-24
Poate că lansarea în sine este deja o rutină: o capsulă Dragon, încărcată cu aproape 3 tone de provizii, experimente științifice, dar și cadouri de Crăciun pentru echipajul aflat la bordul Stației Spațiale Internaționale a decolat marți, la ora 12:07, de pe rampa LC-39A de la Centrul Spațial Kennedy din Florida. Însă sunt câteva aspecte legate de această lansare, care merită evidențiate:
a fost a 31-a și ultima lansare din 2021 pentru SpaceX, un record pentru compania lui Elon Musk și pentru o companie aerospațială privată: 17 zboruri Starlink, 5 misiuni comerciale, 3 capsule cu echipaj, 3 misiuni cargo spre ISS, 2 misiuni științifice pentru NASA și 1 lansare a unui satelit GPS,
pentru această lansare, SpaceX a folosit o treaptă primară (B1069) nouă; 94% din misiunile SpaceX din acest an s-au desfășurat cu trepte primare reutilizate (adică două misiuni, ambele pentru NASA);
recuperarea primei treptei primare B1069 de marți, pe barja Just Read the Instructions, a fost cea de-a 100-a recuperare a unei trepte primare Falcon 9, care a avut loc exact în ziua în care SpaceX a aniversat 6 ani de la prima recuperare a unei trepte primare Falcon 9;
pentru această misiunea s-a folosit capsula Dragon C209, aflată la al doilea zbor spațial, după ce a zburat și în misiunea CRS-22 din vara acestui an (cealaltă misiune a anului pentru care SpaceX a folosit o treaptă primară nou-nouță).
Capsula Dragon a andocat astăzi, miercuri, 22 decembrie, la ora 10:41, la modulul american Harmony al Stației Spațiale Internaționale, unde va rămâne pentru aproximativ 30 de zile, după care va reveni pe Pământ. Configurația actuală a Stației Spațiale Internaționale poate fi consultată pe site-ul parsec.ro.
Probleme pentru ExoMars II
Dacă recent ESA a declarat că cele două teste ale parașutelor folosite de viitoarea misiune ExoMars II s-au încheiat cu bine, problemele nu au dispărut în totalitate pentru misiunea marțiană care urmează să fie lansată anul viitor. ExoMars II a fost deja întârziată cu doi ani, pentru că nu a putut fi pregătită pentru fereastra de lansare din 2020, iar dacă nu va fi folosită nici oportunitatea din toamna anului viitor, este posibil ca platforma staționară rusă Kazachok și roverul european Rosalind Franklin să ajungă într-un muzeu și nu pe Marte. Iar combustibilul aflat la bordul sondei orbitale Trace Gas Orbiter (TGO), care urmează să fie folosit ca releu de comunicație, este limitat și nu va putea sprijini o misiune ExoMars II care ar începe din 2024.
Fereastra din 2022 este oricum problematică: după lansare, datorită traiectoriei alese, vor fi probleme în comunicațiile radio cu sonda în prima lună de zbor, iar când aceasta va ajunge în vecinătatea lui Marte, în 10 iunie 2023, distanța dintre Pământ și Marte va fi de 2 UA (Unități Astronomice), ceea ce va genera alte probleme de comunicare. Mai mult, amartizarea din regiunea Oxia Planum va avea loc în timpul serii marțiene, ceea ce înseamnă că bateriile de la bord nu vor putea fi încărcate decât a doua zi dimineața și sonda va trebui să facă față temperaturilor scăzute a nopții marțiene. Iar în momentul amartizării, Oxia Planum este de obicei măturată de furtuni, care ar putea complica și mai mult primele zile ale misiunii ExoMars II.
Sunt probleme și cu softul de zbor al sondei, iar modulul de propulsie a fost reproiectat și înlocuit de NPO Lavochkin, dar din păcate nici noul modul nu a fost scutit de probleme. Prima fază a misiunii, ExoMars I, a fost marcată de eșecul landerului Schiaparelli, care s-a prăbușit în 19 octombrie 2016.
Deocamdată, lansarea ExoMars II este programată pentru 20 septembrie 2022, iar fereastra de zbor se întinde pentru o perioadă de 12 zile.
Alte știri, pe scurt
Ungaria va trimite un astronaut (turist?) pe orbită mai repede decât ne-am fi așteptat: vineri, 17 decembrie, a fost semnat un acord în acest sens între compania Axiom Space și Ambasada Ungariei din SUA; nu știm încă detaliile acordului semnat cu Ungaria, dar este posibil să vedem din nou un maghiar pe orbită, probabil la bordul ISS, în următorii 1-3 ani;
Primele rezultate științifice ale fragmentelor prelevate de sonda Hayabusa2 de la sprafața asteroidului Ryugu au fost deja publicate în revista Nature Astronomy.
Boeing a decis să înlocuiască modulul de serviciu al capsulei Starliner pentru misiunea OFT-2 cu cel care inițial era destinat misiunii următoare CFT (cu echipaj), aceasta revenindu-i modulul de serviciu pregătit pentru misiunea Starliner-1; în aceste condiții, Boeing și NASA se așteaptă ca următorul zbor al capsulei Starliner să aibă loc în luna mai 2022;
ESA a finalizat cu succes un test critic al parașutelor care urmează să frâneze landerul Kazachok și roverul Rosalind Franklin în drumul lor spre suprafața marțiană, ceea ce înseamnă că lansarea misiunii ExoMars II rămâne (deocamdată) programată pentru septembrie 2022; testele precedente ale parașutelor supersonice a fost unul din factorii care au făcut ca lansarea din 2020 să fie amânată;
Lansarea telescopului spațial James Webb a fost din nou amânată: inițial pentru dată 2 zile, pentru 24 decembrie, din cauza unei probleme de comunicație între telescop și treapta secundară a rachetei Ariane 5, după care, din cauza vremii nefavorabile din Guiana Franceză, lansarea s-a amânat până în 25 decembrie, ora 14:40-14:52.
În aprilie, sonda Parker a trecut atât de aproape de Soare încât a pătruns prin coroana solară, apropiindu-se până la 14 milioane kilometri de astrul din centrul sistemului nostru solar; a durat câteva luni până când datele au fost descărcate în totalitate, motiv pentru care abia acum NASA a confirmat trecerea prin coroana solară; cu fiecare orbită, Parker se apropie din ce în ce mai mult de Soare, în 2025 urmând să se apropie până la 6.2 milioane kilometri de Soare; sonda Parker este sonda interplanetară cu cea mai mare viteză din istorie;
Capsula cargo Cygnus NG-16, desprinsă de modulul Unity al Stației Spațiale Internaționale în 20 noiembrie, a revenit distructiv prin atmosferă, în 15 decembrie, în prima parte a zilei;
Sonda europeană Trace Gas Orbiter (TGO) a misiunii ExoMars a descoperit o cantitate uriașă de hidrogen în zona Valles Marineris, de pe Marte, ceea ce ar putea însemna că foarte aproape de suprafața marțiană s-ar afla o cantitate mare de apă înghețată; este interesant faptul că apa s-ar afla în zona ecuatorială a planetei;
Roscosmos a anunțat că RSC Energia va crește la patru pe an numărul de capsule Soyuz MS produse, pentru a putea face față cererii de zboruri cu turiști spațiali;
În toamna anului viitor, Axiom Space va lansa a doua misiune (Ax-2) cu turiști spre Stația Spațială Internațională, după ce misiunea Ax-1 va debuta la finalul lunii februarie 2022; nu au fost comunicate numele membrilor echipajului, dar este posibil ca unul dintre aceștia să fie actorul american Tom Cruise.
Oameni în spațiu
La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 66:
Mark Vande Hei (US/NASA, Soyuz MS-19), din 05.10.2021;
Piotr Dubrov (RU/Roscosmos, Soyuz MS-19), din 05.10.2021;
Anton Shkaplerov (RU/Roscosmos, Soyuz MS-19), din 05.10.2021;
Raja Chari (US/NASA, Dragon Crew-3), din 11.11.2021;
Thomas Marshburn (US/NASA, Dragon Crew-3), din 11.11.2021;
Matthias Maurer (EU/ESA, Dragon Crew-3), din 11.11.2021;
Kayla Barron (US/NASA, Dragon Crew-3), din 11.11.2021;
Între 08.12.2021 și 20.12.2021, la bordul ISS s-au aflat și:
Alexander Misurkin (RU/Roscosmos, Soyuz MS-20)
Yusaku Maezawa (JP/SpaceAdventures, Soyuz MS-20)
Yozo Hirano (JP/SpaceAdventures, Soyuz MS-20)
La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:
Zhai Zhigang (CN/CNSA, Shenzhou-13), din 15.10.2021;
Wang Yaping (CN/CNSA, Shenzhou-13), din 15.10.2021;
Ye Guangfu (CN/CNSA, Shenzhou-13), din 15.10.2021.
Imaginea săptămânii
Rezumatul lansărilor orbitale din ultima săptămână:
#F10/2021: În 15 decembrie, o rachetă Kuaizhou-1A a eșuat în tentativa de a plasa pe orbită doi sateliți comerciali pentru navigație, GeeSAT-1 (1A și 1B), pe orbită heliosincronă, al doilea eșec al acestui lansator (din 2017); o altă lansare a aceleiași rachete, programată la o zi distanță, a fost amânată;
#125/2021: O rachetă Falcon 9 a lansat sâmbătă, la ora 14:41 EET, alți 52 de sateliți Starlink de la baza aeriană Vandenberg din California (rampa SLC-4E); a fost al 11-lea zbor al treptei primare B1051, un record pentru compania SpaceX, treaptă primară fiind și de această dată recuperată (pe barja Of Course I Still Love You; a fost prima lansare SpaceX de la Vandenberg care nu este destinată unei orbite polare: cei 52 se sateliți se îndreaptă spre o înclinație orbitală de 53.22°;
#126/2021: La doar 15 ore si 17 minute după lansarea din Vandenberg (un alt record), SpaceX reușea o nouă lansare a unei rachete Falcon 9, de această dată de pe rampa SLC-40 de la Cape Canaveral, Florida, duminică la ora 05:58 EET; satelitul turcesc Turksat-5B a ajuns astfel pe orbită geostaționară; a fost al 3-lea zbor pentru treapta primară B1067, care a ajuns pe barja A Shortfall of Gravitas.
#127/2021: A treia lansare consecutivă pentru SpaceX a avut loc în 21 decembrie, la ora 12:07, de pe rampa LC-39A de la Centrul Spațial Kennedy, din Florida, racheta Falcon 9 trimițând spre Stația Spațială Internațională capsula Dragon în misiunea CRS-24; treapta primară B1069, aflată la primul său zbor, a fost recuperată pe barja Just Read the Instructions.
Lista completă a lansărilor orbitale poate fi găsită pe parsec.ro