Buletin Cosmic #130
Lansarea telescopului spațial JWST, China și SpaceX, eșecul lansării Angara A5
Telescopul James Webb a fost lansat!
La 25 de ani distanță de la începutul proiectului și 10 miliarde de dolari cheltuite (aproximativ PIB-ul Republicii Moldova sau 4% din bugetul NASA), telescopul spațial James Webb a fost lansat sâmbătă, 25 decembrie, de la centrul spațial al Arianespace din Kourou, din Guiana Franceză, folosind o rachetă europeană Ariane 5 ECA.
Lansarea a decurs fără probleme și odată ajuns pe orbită, telescopul și-a desfășurat panourile solare, un prim pas în lungul său drum spre destinația finală, punctul Lagrange Soare-Pământ L2. Deși panourile solare s-au desfășurat cu câteva minute mai devreme decât fusese estimat inițial (desfășurarea acestuia fiind vizibilă în transmisiunea în direct, după separarea telescopului de treapta secundară a rachetei), NASA a declarat că acest lucru nu a fost o problemă, pentru că desfășurarea s-a declanșat în funcție de mai mulți factori.
De atunci, în zilele următoare, telescopul și-a activat antena pe care o va folosi pentru transmiterea datelor științifice (aproximativ 28.6 GB de două ori pe zi) și a efectuat două manevre pentru ajustarea traiectoriei, așa cum fusese planificat, după care a început desfășurarea mecanismului pentru scutul solar. Ce este însă important este că telescopul spațial James Webb este în continuare în grafic! Corecția traiectoriei a fost necesară pentru că racheta Ariane 5 a lăsat intenționat telescopul pe o traiectorie incorectă, care să necesite astfel activarea propulsoarelor de la bord pentru accelerare, pentru a evita orice manevră de frânare, care ar fi putut contamina oglinda acestuia.
NASA a pus la dispoziția publicului un site unde pot fi urmărite activitățile telescopului, în drumul său spre L2: poziția acestuia, viteza și configurația subsistemelor care urmează să fie activate.
China denunță SpaceX la ONU
Stația Spațială Chineză —CSS a fost nevoită să execute două manevre de evitare a unei posibile coliziuni cu sateliții Starlink: în 19 aprilie (Starlink-1095) și 21 octombrie (Starlink-2305), după cum reiese dintr-un document oficial, public, pe care China la depus la ONU. SpaceX nu a comentat deocamdată pe marginea acestui subiect, dar din datele existente se pare că într-adevăr cei doi sateliți s-au apropiat până la câțiva kilometri de CSS.
Deși orbita sateliților Starlink operaționali este de 550 km, iar orbita CSS este de obicei sub 400 km, unii sateliți Starlink pot fi găsiți și la alte altitudini, mai ales când sunt retrași din uz sau când se îndreaptă spre orbita operațională. La data de 1 iulie, satelitul Starlink-1095 își cobora altitudinea pentru a fi retras și se pare că a efectuat o manevră de evitare a CSS, dar nu a existat un dialog între SpaceX și autoritatea chineză responsabilă cu CSS privind această manevră potențial periculoasă. Ulterior, în 21 octombrie, Starlink-2305 și-a ridicat altitudinea în urma lansării, pentru a ajunge la 550 km altitudine, și ar fi trecut la 1 km de CSS, dacă stația chineză nu și-ar fi modificat traiectoria; de această dată, Starlink-2305 nu pare să fi efectuat vreo manevră de evitare a CSS.
În timp ce demersul Chinei este justificat, trebuie totuși precizat faptul că Stația Spațială Internațională este nevoită să execute periodic de manevre de evitare a deșeurilor orbitale; spre exemplu, în 12 noiembrie, ISS și-a pornit propulsoarele de la bord pentru a evita un fragment al satelitului Fengyun-1C, produs în urma testului balistic anti-satelit, desfășurat de China în 2007, în urma căruia s-au produs mii de deșeuri orbitale pe orbita terestră joasă.
Lansare eșuată pentru racheta Angara A5
O rachetă Angara A5 a fost lansată în 27 decembrie de la cosmodromul militar Plesetsk, dar a doua treaptă a rachetei a eșuat în încercarea de a ajunge pe orbită geostaționară. A fost cel de-al 3-lea zbor al rachetei Angara A5 și ultimul test, înainte de primele zboruri operaționale.
Testul din 27 decembrie a presupus lansarea unui satelit dummy (balast), care trebuia să ajungă pe orbită geostaționară, dar la o altitudine mai mare decât cea folosită de sateliții activi. Însă treapta superioară Persei a ratat a doua manevră de ajustare a orbitei (din cele trei planificate), așa că aceasta a rămas pe orbita terestră joasă (179 x 201 km, înclinație 63.4 grade). În următoarele zile, treapta secundară împreună cu balastul vor reveni prin atmosferă, dacă nu vor avea loc alte manevre de ridicare a altitudinii (pentru că orbita curentă nu este un stabilă pentru foarte mult timp). Cu o masă de aproximativ 4 tone, este posibil ca unele fragmente să ajungă pe suprafața Pământului, după trecerea prin atmosferă.
În primele două teste Angara A5, aceasta a fost lansată cu o treaptă superioară Briz-M (folosită de obicei de o rachetă Proton-M pentru lansări spre orbită geostaționară), însă testul din aceste zile a fost efectuat folosind o treaptă superioară Persei, derivată din Block DM-03, care a fost folosită de 5 ori până acum, însă a suferit 2 eșecuri înainte de acest zbor.
Angara urmează să înlocuiască venerabilul lansator Proton-M și racheta ucraineană Zenit. Angara este o rachetă modulară, construită în jurul boosterului URM-1: varianta Angara 1.2 conține un singur booster URM-1, o treaptă secundară URM-2, în timp ce Angara A5 are un booster central, patru auxiliare, o treaptă secundară URM-2 și o treaptă superioară Persei (folosită doar pentru orbite geostaționare).
Anul viitor vom vedea primele zboruri operaționale Angara, atât în versiunea Angara 1.2 (primul programat deja pentru ianuarie, al doilea pentru iulie), cât și Angara A5 (în martie, pentru un satelit Ekspress-AMU).
Alte știri, pe scurt
Joi, 22 decembrie, la ora 01:03, vehiculul Progress M-UM s-a desprins de modulul Prichal al Stației Spațiale Internaționale (pe care l-a cuplat la ISS în 24 noiembrie), după care a revenit distructiv prin atmosferă, câteva ore mai târziu; următorul vehicul care va andoca la Prichal va fi Soyuz MS-21, în martie 2022;
Taikonauții Zhai Zhugang și Ye Guangfu au efectuat duminică, 26 decembrie, cea de-a doua activitate extravehiculară desfășurată de la bordul stației spațiale chineze (CSS) și prima pentru echipajul misiunii Shenzhou-13; cei doi s-au aflat în afara stației spațiale între 10:44 și 16:55 UTC;
China plănuiește să lanseze un satelit care să vină în sprijinul viitoarelor misiuni care urmează să ajungă la polul sud lunar, similar cu satelitul Queqiao care este folosit pentru misiunea Chang’e-4, aflată pe fața îndepărtată a Lunii; în 2024, Chang’e-7 se va îndrepta spre polul sud lunar, urmată de Chang’e-8;
Autoritatea aviatică din SUA (FAA) amână pentru 28 februarie 2022 publicarea avizului de mediu pentru centrul SpaceX de la Boca Chica, deși acesta trebuia să fie publicat până în 31 decembrie; SpaceX așteaptă acest aviz pentru a putea lansa în spațiu prototipul Starship; însă această amânare nu afectează prea mult planurile companiei, pentru că oricum mai au nevoie de timp pentru a rezolva toate problemele tehnice din jurul lansatorului.
Oameni în spațiu
La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 66:
Mark Vande Hei (US/NASA, Soyuz MS-19), din 05.10.2021;
Piotr Dubrov (RU/Roscosmos, Soyuz MS-19), din 05.10.2021;
Anton Shkaplerov (RU/Roscosmos, Soyuz MS-19), din 05.10.2021;
Raja Chari (US/NASA, Dragon Crew-3), din 11.11.2021;
Thomas Marshburn (US/NASA, Dragon Crew-3), din 11.11.2021;
Matthias Maurer (EU/ESA, Dragon Crew-3), din 11.11.2021;
Kayla Barron (US/NASA, Dragon Crew-3), din 11.11.2021;
La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:
Zhai Zhigang (CN/CNSA, Shenzhou-13), din 15.10.2021;
Wang Yaping (CN/CNSA, Shenzhou-13), din 15.10.2021;
Ye Guangfu (CN/CNSA, Shenzhou-13), din 15.10.2021.
Imaginea săptămânii
Rezumatul lansărilor orbitale din ultima săptămână:
#128/2021: O rachetă niponă H-IIA, în configurația cea mai puternică (204, cu patru boostere cu combustibil solid) a lansat miercuri, 22 decembrie, la ora 15:32 UTC, satelitul de telecomunicații Inmarsat-6 F1 (5470 kg), de la centrul spațial Tanegashima (Japonia), spre orbită geostaționară;
#129/2021: O rachetă Changzheng-7A a lansat joi, 23 decembrie, la ora 10:12 UTC, pe orbită geostaționară, doi sateliți experimentali Shiyan-12-01 și Shiyan-12-02, de pe rampa LC2 a centrului spațial Wenchang; a fost a 7-a lansare a rachetei Changzheng-7 și a 3-a în varianta 7A, destinată orbitei geostaționare;
#130/2021: Telescopul spațial James Webb a fost lansat cu succes, sâmbătă, 25 decembrie, ora 12:20 UTC, de o rachetă europeană Ariane 5 ECA, de la centrul spațial Kourou din Guiana Franceză;
#131/2021: Duminică, 26 decembrie, ora 03:11 UTC, o rachetă Changzheng-4C a lansat doi sateliți pe orbită terestră joasă, de la centrul spațial Taiyuan: Ziyuan-1-02E (pentru observarea suprafeței Pământului) și Xiwang, un satelit de mici dimensiuni, destinat radioamatorilor;
#132/2021: Luni, 27 decembrie, ora 13:00 UTC, 36 de noi sateliți OneWeb au fost lansați în spațiu folosind o rachetă Soyuz-2.1b, operată de compania europeană Arianespace, de la centrul spațial Baikonur; până în prezent, au fost lansați 394 de sateliți OneWeb, în 12 lansări, din februarie 2019;
#F11/2021: O a doua lansare a unei rachete rusești de luni, 27 decembrie, ora 19:00 UTC, de această dată de la cosmodromul militar Plesetsk, s-a încheiat cu un eșec: racheta Angara A5, aflată la al doilea său zbor test, urma să plaseze pe orbită geostaționară treapta secundară Persei, împreună cu un satelit-balast, însă a doua manevră de modificare a orbitei a eșuat, ceea ce a lăsat treapta superioară și balastul pe orbită terestră joasă.
Lista completă a lansărilor orbitale poate fi găsită pe parsec.ro.