Doar vești bune despre JWST

Telescopul spațial James Webb a intrat în cea de-a doua etapă a zborului său spre punctul Lagrange Pământ-Soare L2 și până acum toate veștile sunt bune. Parasolarele s-au desfăcut corespunzător (nu mai puțin de 178 de știfturi au fost îndepărtate, pentru a permite tensionarea foliilor parasolarelor), la fel și oglinzile sau antenele telescopului. Urmează o etapă cu mai puține evenimente și întinse pe o perioadă mai lungă de timp: alinierea sistemului optic și răcirea echipamentelor de la bord, evenimente care vor continua și după sosirea telescopului în punctul L2.

Racheta europeană Ariane 5 nu doar că a lansat telescopul fără probleme, dar treapta secundară a rachetei a efectua o inserție atât de precisă pe traiectorie încât a scutit telescopul de alte corecții semnificative, economisind astfel combustibilul de la bord, care va fi folosit pentru a menține telescopul funcțional pentru aproape 20 de ani, nu 10 ani, așa cum estimase NASA inițial (o estimare mai exact va avea loc după ce telescopul va ajunge la destinație). Practic lansarea precisă a dublat perioada de viață a telescopului.

Manevre orbitale ale CSS

Miercuri, 5 ianuarie, brațul robotic al Stației Spațiale Chineze (CSS) a transferat nava cargo Tianzhou-2 de la un port de andocare axial la unul radial al modulului central Tianhe; a fost un test al acestei proceduri, pentru că în acest an, alte două module (Wentian și Mengtian) vor andoca la modulul central al stației, însă din considerente legate de traiectorie, andocarea va avea loc la portul axial, urmând ca modulele să fie ulterior mutate la porturile axiale, folosind același braț robotic.

Două zile mai târziu, în 7 ianuarie la 23:55 UTC, echipajul stației spațiale chineze (CSS) a comandat decuplarea navei Tianzhou-2, depărtarea acesteia de CSS și ulterior re-andocarea la modulul central Tianhe al CSS. Pentru această manevră s-a folosit un sistem manual de control al navei cargo Tianzhou-2, o premieră pentru China, pentru că până acum navele Tianzhou andocau automat. Însă andocarea manuală va fi o alternativă la cea automată, când la bordul CSS se află un echipaj (o procedură similară există și pentru navele cargo care vizitează Stația Spațială Internațională).

Arianespace în 2022

Arianespace plănuiește 17 lansări orbitale în 2022, începând cu 10 februarie, când o rachetă Soyuz ST-B va lansa 34 de noi sateliți OneWeb. Anul trecut, Arianespace a avut 15 lansări, toate reușite. Vom mai avea parte de doar 5 lansări Ariane 5 (toate rachetele Ariane 5 au fost deja contractate), din care 4 vor avea loc în acest an. Singura lansare Ariane 5 care nu va avea loc în acest an este cea a sondei JUICE, planificată pentru august 2023, care se va îndrepta spre Jupiter. Tot în acest an sunt programate și 9 lansări Soyuz operate de Arianespace (4 din Guiana Franceză și 5 din Baikonur) și 3 misiuni ale lansatorului ușor Vega-C. Este interesant cum în acest an, Arianespace va lansa mai multe rachete Soyuz decât rachete europene (Ariane 5 și Vega-C).

Inaugurarea noii rachete europene Ariane 6 în 2022 este sub semnul întrebării: programată oficial pentru prima lansare cândva la finalul anului, aceasta nu este menționată într-un scurt clip de prezentare al evenimentelor Agenției Spațiale Europene din 2022, detaliu ce ar putea însemna amânarea lansării Ariane 6 pentru, cel mai probabil, 2023.

Treapta secundară a rachetei Ariane 6, pregătită pentru teste preliminare (Sursa foto: ArianeGroup)

Alte știri, pe scurt:

KARI, agenția spațială din Coreea de Sud, pregătește prima sa misiune de explorare a Lunii: o sondă orbitală, Korean Pathfinder Lunar Orbiter (KPLO), care urmează să fie lansată cu o rachetă SpaceX la sfârșitul anului 2022; pentru telemetrie și comunicații, sonda va folosi rețeaua de radiotelescoape Deep Space Network (DSN) a NASA;
Persei, treapta superioară a rachetei Angara A5, care a rămas pe orbită terestră joasă fără să mai poată fi controlată de personalul de la sol după lansarea eșuată din 27 decembrie 2021, a revenit distructiv prin atmosferă miercuri 5 ianuarie, la ora 21:08 UTC, undeva deasupra Pacificului de Sud; deși inițial cântărea aproximativ 20 de tone, se pare că înainte de revenirea prin atmosferă combustibilul de la bord a fost evacuat, astfel încât masa treptei secundare s-a redus la aproximativ 3.5 tone;
Lansat în 9 decembrie 2021 de o rachetă Falcon 9, telescopul spațial IXPE —Imaging X-ray Polarimetry Explorer, a început observațiile științifice; da, este ceva mai puțin complex decât JWST și a costat sub 250 de milioane de dolari, din care 50 de milioane sunt costurile lansării în spațiu; IXPE se află pe orbită terestră joasă (540 km altitudine) și primul său obiectiv este Cassiopeia A, o fostă supernovă aflată la peste 11000 ani-lumină distanță de noi, pe care telescopul o va observa pentru următoarele 21 de zile;
Rezultatele măsurătorilor efectuate de sonda chineză Chang’e-5, care a aselenizat în 1 decembrie 2020, au relevat faptul că regolitul lunar din vecinătatea sondei avea o concentrație de apă (OH + H2O) cuprinsă între 30 și 120 ppm, valori apropiate de cele din probele colectate în programul Apollo sau din observațiile efectuate de sondele de pe orbita Lunii;
După prelevarea celui de-al 6-lea eșantion din solul marțian, roverul Perseverance a întâmpinat o problemă la închiderea recipientului în care se află proba: din cauza unor reziduri, flaconul nu poate fi închis și sigila corespunzător, așa că în aceste zile NASA investighează problema; Perseverance are 43 de astfel de flacoane, pe care, după ce le va umple cu probe de sol și roci, le va lăsa în urma sa, pentru a fi colectate de un viitor rover, care le va trimite pe Pământ, pentru analize detaliate;
Sonda marțiană InSight a intrat în safe-mode, pentru a putea face față unei furtuni ne nisip care se apropie de locul în care aceasta se află și care îi afectează posibilitatea de capturare de energie solară necesară pentru generarea de electricitate la bord; vor fi păstrate doar funcțiile critice ale sondei, până săptămâna viitoare, când este de așteptat ca furtuna să scadă în intensitate.

Oameni în spațiu

La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 66:

Mark Vande Hei (US/NASA, Soiuz MS-18), din 09.04.2021;
Piotr Dubrov (RU/Roscosmos, Soiuz MS-18), din 09.04.2021;
Anton Shkaplerov (RU/Roscosmos, Soyuz MS-19), din 05.10.2021;
Raja Chari (US/NASA, Dragon Crew-3), din 11.11.2021;
Thomas Marshburn (US/NASA, Dragon Crew-3), din 11.11.2021;
Matthias Maurer (EU/ESA, Dragon Crew-3), din 11.11.2021;
Kayla Barron (US/NASA, Dragon Crew-3), din 11.11.2021.

La bordul Stației Spațiale Chineze se află următorul echipaj:

Zhai Zhigang (CN/CNSA, Shenzhou-13), din 15.10.2021;
Wang Yaping (CN/CNSA, Shenzhou-13), din 15.10.2021;
Ye Guangfu (CN/CNSA, Shenzhou-13), din 15.10.2021.

Imaginea săptămânii

Misterioasa „colibă selenară” s-a dovedit a fi o rocă lunară, după cum se poate vedea în cea mai recentă imagine surprinsă de Yutu-2 din zona respectivă (*centru-dreapta-sus* în imagine, —sursă)

Rezumatul lansărilor orbitale din ultima săptămână:

#001/2022 O rachetă Falcon 9 a lansat alți 49 de sateliți Starlink de pe rampa LC-39A de la centrul spațial Kennedy, joi la ora 21:49 UTC; a fost a 135-a lansare Falcon 9, a 34-a dedicată proiectului Starlink și al 4-lea zbor a treptei primare B1062 —care a lansat în trecut 2 sateliți GPS și capsula Dragon în cadrul misiunii Inspiration-4. Treapta primară a fost recuperată și de această dată pe barja A Shortfall of Gravitas;

Lista completă a lansărilor orbitale poate fi găsită pe parsec.ro.

Buletin Cosmic

Buletin Cosmic #132