Revin avioanele spațiale?

Compania Radian Aerospace anunță că lucrează la realizarea unui avion spațial cu decolare și aterizare orizontală folosind o pistă obișnuită, reutilizabil, care va putea efectua zboruri orbitale. Niciodată un vehicul cu o singură treaptă nu a ajuns pe orbită, cu atât mai puțin un avion reutilizabil, dar Livingston Holder, co-fondator Radian Aerospace și cu o lungă carieră în industria aerospațială, crede că acest lucru este posibil. Vehiculul la care lucrează compania lui Holder ar urma să zboare înainte de 2030 și va putea transporta pe orbită un echipaj de până la 5 persoane și peste 2.2 tone cargo. Până acum, Radian Aerospace a fost finanțată cu 27.5 milioane de dolari într-o rundă preliminară, dar va avea nevoie de câteva miliarde de dolari pentru realizarea vehiculului promis.

Aproape în același timp, compania chineză Space Transportation (Beijing Lingkong Tianxing Technology Co., Ltd.) anunță că a adunat deja 46.3 milioane de dolari pentru dezvoltarea unui avion spațial hipersonic, însă spre deosebire de Radian Aerospace, va fi un vehicul suborbital, destinat în principal turismului spațial (pe mine mă duce cu gândul la vehiculul suborbital al lui Richard Branson). Primele teste urmează să aibă loc în acest an, primul zbor cu echipaj cândva în jurul anului 2025, iar primul zbor hipersonic cândva între 2028 și 2030.

Statele Unite au deja un avion orbital funcțional, X-37B, iar un astfel de vehicul se află pe orbită, de peste 620 de zile, în cea de-a 6-a misiune orbitală, însă fără echipaj la bord —deși în viitor este posibil ca varianta X-37C să fie una care să poată transporta și oameni în spațiu. În paralel, compania americană Sierra Nevada se află într-un stadiu avansat al realizării avionului spațial Dream Chaser, care chiar la finalul acestui an ar putea avea zborul inaugural (la bordul unei rachete Vulcan), urmând ca în viitorul apropiat să fie folosit pentru transportul de marfă spre și dinspre Stația Spațială Internațională, existând și în acest caz posibilitatea evoluției vehiculului spre o variantă care să poată lansa un echipaj pe orbită.

SpaceX ajunge pe Lună în 4 martie

Treapta secundară a rachetei Falcon 9, care a lansat satelitul DSCOVR în februarie 2015, se va prăbuși necontrolat pe fața nevăzută a Lunii, cândva la începutul lui martie. Imediat după lansare și după separarea de DSCOVR, treapta secundară a rămas pe orbită în jurul Soarelui și se pare că aceasta se va intersecta cu orbita Lunii în 4 martie.

Impactul va lăsa un crater pe suprafața Lunii, care va putea fi observat de sondele Lunar Reconnaissance Orbiter —LRO (NASA) și Chandrayaan-2 (ISRO), pentru că treapta secundară are o masă de peste 4 tone și va lovi solul lunar cu o viteză de aproximativ 2.5 km/s. Datele sunt comparabile cu cele ale misiunii LCROSS, care în 2009 a trimis intenționat un proiectil spre suprafața Lunii, pentru ca sonda LRO aflată pe orbită să poată studia praful lunar dislocat în urma acestui impact (o simulare rudimentară a respectivului impact, realizată folosind Orbiter, poate fi văzută aici). Nu este sigur dacă cele două sonde aflate în prezent pe orbita selenară vor putea să-și sincronizeze orbitele pentru a urmări în direct impactul, dar cu siguranță vom vedea imagini cu craterul format în urma impactului.

LCROSS și treapta secundară Falcon 9 nu sunt singurele obiecte trimise spre suprafața Lunii (deși treapta secundară ar putea fi primul deșeu spațial care lovește Luna): în timpul programului Apollo, trepte ale rachetei Saturn se prăbușeau intenționat pe Lună, pentru ca seismometrele aflate la suprafață să poată înregistra undele seismice generate de un astfel de impact, iar datele culese din aceste experimente au fost extrem de utile în studiul structurii interne a satelitului nostru natural (deși astăzi aceste seismometre nu mai sunt din păcate active).

Prima activitate extravehiculară a anului

În 19 ianuarie, cosmonauții Anton Shkaplerov și Piotr Dubrov au petrecut 7 ore și 11 minute în afara Stației Spațiale Internaționale, într-o activitate extravehiculară care continuă operațiunile de conectare a modulului Prichal de Nauka și de restul stației spațiale. Cei doi au efectuat o serie de conexiuni între Prichal și restul stației (inclusiv montarea unei balustrade care să le permită o mai ușoară deplasare între cele două module) și au montat antene necesare pentru viitoarele vizite ale vehiculelor Soyuz și Progress, care urmează să andocheze la Prichal începând chiar cu luna martie. O cameră video folosită pentru andocarea lui Prichal la Nauka a fost mutată, pentru a putea fi folosită în viitor în operațiunile de andocare a vehiculelor vizitatoare menționate mai sus. Pentru câteva minute, contactul radio dintre cosmonauți și centrul de la Moscova s-a întrerupt, însă legătura a fost restabilită ulterior.

Datorită poziției modulelor Nauka și Prichal, relativ departe de partea centrală a stației, imaginile surprinse de camerele video instalate la bordul ISS au fost spectaculoase, acestea surprinzând unghiuri cu care nu suntem obișnuiți din mai desele activități extravehiculare realizate din sectorul american al ISS.

Nici unul din cei doi cosmonauți nu s-a aflat la prima activitate extravehiculară (pentru Shkaplerov a fost a doua, iar pentru Dubrov a treia). Alte 6 activități extravehiculare rusești vor fi necesare pe parcursul anului 2022 pentru a finaliza cuplarea lui Prichal la ISS, acestea incluzând și montarea brațului robotic european (European Robotic Arm —ERA), care a fost lansat odată cu Nauka (și a cărui activare a suferit unele probleme tehnice în urmă cu câteva săptămâni).

Cosmonautul Anton Shkaplerov, într-o activitate extravehiculară necesară pentru conectarea modulului Prichal de restul Stației Spațiale Internaționale; sursă foto: NASA

Alte știri, pe scurt:

Telescopul spațial James Webb a ajuns cu bine în punctul Lagrange L2, fiind astfel depășit un alt punct critic al misiunii, care decurge fără cusur până în prezent;
Miercuri, 12 ianuarie, la ora 18:24 UTC, motoarele navei cargo Progress MS-18 au fost activate timp de 395.4 secunde, pentru a modifica traiectoria Stației Spațiale Internaționale astfel încât aceasta să fie pregătită pentru lansarea capsulei Soyuz MS-19 și aterizarea capsulei Soyuz MS-21 (programată pentru 30 martie). Astfel, altitudinea Stației Spațiale Internaționale a fost ridicată cu 1.2 km, noii parametri orbitali ai stației fiind 413.79 km x 437.37 km (înclinație 51.66 grade);
Northrop Grumman se află în faza finală privind construcția boosterelor auxiliare (cu combustibil solid) pentru misiunile Artemis II și Artemis III, anunțând în același timp că a început deja să lucreze la boosterele auxiliare pentru misiunea Artemis IV;
Satelitul european Sentinel-1B suferă unele probleme tehnice la alimentarea cu energie electrică, însă acesta rămâne în continuare controlabil; ESA plănuia să lanseze un nou satelit Sentinel cândva la mijlocul anului viitor, dar acum Sentinel-1C ar putea fi lansat mai devreme, probabil după luna octombrie a acestui an;
Producția de rachete rusești Proton-M va înceta în 2022, după cum anunță un reprezentant al centrului Khrunichev; 10 astfel de rachete sunt deja asamblate și sunt depozitate, gata să fie folosite, urmând ca anul acesta să mai fie asamblate câteva, însă treptat rachetele vor fi retrase din uz și începând cu 2023, nu vor mai fi construite noi rachete Proton-M; acestea sunt în prezent cele mai puternice lansatoare orbitale de care dispune Rusia;
Lansarea sondei rusești Luna-25 a fost programată pentru lansare în data de 23 iulie, conform TASS; sonda este un lander selenar și va fi trimisă spre o regiune de la Polul Sud lunar;
Rusia plănuiește să construiască o versiune reutilizabilă a rachetei Angara, a cărei primei trepte ar putea ateriza la sol (sau pe o platformă maritimă) și ulterior refolosită; pentru această versiune, Angara va folosi un motor nou, cu hidrogen și oxigen lichid, testat cu succes anul trecut;
Blue Origin a cumpărat compania Honeybee Robotics, care a realizat mai multe subsisteme folosite în misiunile interplanetare ale NASA, printre care sistemul de prelevare al probelor de sol aflat în prezent la bordul roverului Perseverance, dar și sistemul de prelevare folosit în misiunile Phoenix sau InSight;
SpaceX plănuiește 52 de lansări orbitale în 2022, după ce a încheiat anul 2021 cu un record de 31 de lansări, toate reușite; având în vedere că în luna ianuarie SpaceX a lansat deja 4 rachete, putem spune că sunt în grafic, însemnând în medie o lansare în fiecare săptămână(!); în același timp, China anunță că are programate cel puțin 40 de lansări în acest an, un număr care ar reprezenta un nou record pentru această țară, care a încheiat anul trecut pe locul 1 într-un clasament al lansărilor orbitale;
În 24 ianuarie, racheta companiei Astra a avut primul test static de pe rampa SLC-46 de la Cape Canaveral, pregătindu-se astfel pentru lansarea misiunii ELaNa-41 a NASA, prima lansare Astra din Florida;
Cumpărarea companiei Aerojet Rocketdyne de către Lockheed Martin, anunțată anul trecut, a fost blocată în instanță de Comisia Federală pentru Comerț a SUA (FTC); Raytheon, competitorul Lockheed Martin în domeniul apărării, și-a exprimat de mai multe ori nemulțumirea cu privire la această fuziune;
Luni, 24 ianuarie, capsula Dragon C209 din misiunea CRS-24 a revenit cu bine pe Pământ, fiind recuperată din Golful Mexic, după ce a petrecut 32 de zile andocată la modulul Harmony al Stației Spațiale Internaționale (ISS); configurația actuală a ISS este schematizată pe site-ul parsec.ro;
Satelitul chinezesc Shijian-21, lansat în octombrie 2021, s-a apropiat și a andocat cu un alt satelit chinezesc (Beidou-2 G2, inactiv) aflat pe orbită geostaționară, modificându-i acestuia orbita (crescând apogeul cu 3000 km), într-o manevră pe care până acum doar Statele Unite au mai exersat-o pe orbită; în 26 ianuarie, cei doi sateliți s-au despărțit și Shijian-21 a revenit pe orbită geostaționară;
Ungaria speră să trimită primul său astronaut la bordul Stației Spațiale Internaționale cândva în jurul anului 2025, cu sprijinul Rusiei; subiectul a fost pe agenda întâlnirii dintre Vladimir Putin și Viktor Orban, din 1 februarie.

Oameni în spațiu

La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 66:

Mark Vande Hei (US/NASA, Soyuz MS-19), din 05.10.2021;
Piotr Dubrov (RU/Roscosmos, Soyuz MS-19), din 05.10.2021;
Anton Shkaplerov (RU/Roscosmos, Soyuz MS-19), din 05.10.2021;
Raja Chari (US/NASA, Dragon Crew-3), din 11.11.2021;
Thomas Marshburn (US/NASA, Dragon Crew-3), din 11.11.2021;
Matthias Maurer (EU/ESA, Dragon Crew-3), din 11.11.2021;
Kayla Barron (US/NASA, Dragon Crew-3), din 11.11.2021.

La bordul Stației Spațiale Chineze se află următorul echipaj:

Zhai Zhigang (CN/CNSA, Shenzhou-13), din 15.10.2021;
Wang Yaping (CN/CNSA, Shenzhou-13), din 15.10.2021;
Ye Guangfu (CN/CNSA, Shenzhou-13), din 15.10.2021.

Imaginea săptămânii

București, fotografiat de pe orbită în data de 15 ianuarie, de cosmonautul Anton Shkaplerov, aflat la bordul Stației Spațiale Internaționale; sursă foto: Anton Shkaplerov

Rezumatul lansărilor orbitale din ultima perioadă:

#002/2022 În 13 ianuarie la ora 15:25 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 105 sateliți de mici dimensiuni, în cadrul misiunii Transporter-3; sateliții au ajuns până la 525 km altitudine și treapta primară B1058 (aflată la cel de-al 10-lea zbor) s-a întors la sol, aterizând pe Landing Zone 1, la doar câțiva kilometri de rampa de lansare, după aproape 6 luni de la ultima aterizare la sol a unei trepte primare (misiunea Transporter-2);

#003/2022 Doar la câteva ore după lansarea Falcon 9, tot în 13 ianuarie, la ora 22:51 UTC avea loc a doua lansare orbitală a anului, dar de data aceasta nu de pe o rampă de lansare, ci de la bordul unui avion Boeing 747 modificat, denumit Cosmic Girl, al companiei Virgin Orbit; racheta LauncherOne avea să pună 3 sateliți pentru Departamentul de Apărare al SUA, în misiunea STP-27VPB, alături de alți 7 sateliți comerciali; aceștia au ajuns pe o orbită circulară, cu altitudinea 500 km, înclinație orbitală 45 de grade;

#004/2022 Prima lansare orbitală a Chinei din 2022 este cea a satelitului militar Shiyan-13, de la centrul spațial Taiyuan, folosind o rachetă Changzheng-2D; lansarea a avut loc în 17 ianuarie, ora 02:35 UTC, iar alte detalii tehnice despre satelit nu se cunosc;

#005/2022 În 18 ianuarie, SpaceX lansează al doilea set de sateliți Starlink din 2022, la bordul unei rachete Falcon 9, cu treapta primară B1060, aflată la cel de-al 10-lea său zbor, fiind ulterior recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas; a fost lansarea cea mai rapidă de pe rampa LC-39A de la complexul Kennedy Space Center, după alți sateliți Starlink a fost lansat de pe aceeași rampă, în 6 ianuarie; cu această ocazie, a fost lansat satelitul Starlink cu numărul 2000, deși operaționali sunt 1515 (doar 1871 de sateliți se află pe orbită, dintr-un total de 2042 de sateliți Starlink lansați);

#006/2022 Aproape de finalul carierei, Atlas V a lansat o pereche de sateliți GSSAP pentru Forțele Spațiale Americane (misiunea USSF-8) folosind o configurație unică: 511 (un con protector cu diametru mare, de 5 metri, și un singur booster cu combustibil solid —denumită și Big Slider); lansarea a avut loc în 21 ianuarie, ora 19:00 UTC, de pe rampa SLC-41 a centrului spațial Cape Canaveral;

#007/2022 China lansează în 25 ianuarie, ora 23:44 UTC, o rachetă Changzheng-2D, de pe rampa SLS-2 a centrului spațial de la Jiuquan, pentru a plasa pe orbită heliosincronă (607 km altitudine) satelitul Ludi Tance-1 (L-SAR 01A), care urmează să fie folosit pentru activități civile pentru observații ale suprafeței Pământului;

#008/2022 După mai multe amânări (ultima cauzată de violarea spațiului naval de o navă de croazieră, Harmony of the Seas —eveniment investigat de Paza de Coastă), o rachetă Falcon 9 a lansat în 31 ianuarie, ora 23:11 UTC, satelitul CSG-2, care urmează să fie folosită de Agenția Spațială Italiană, dar și de armata italiană; treapta primară B1052 a zburat pentru a treia oară și a fost recuperată din nou la sol, pe Landing Zone 1, fiind primul booster care a aterizat de trei ori la sol, dar și care a zburat într-o misiune Falcon 9, după două misiuni precedente în care a fost un booster lateral al unei rachete Falcon Heavy.

Lista completă a lansărilor orbitale poate fi găsită pe parsec.ro.

Buletin Cosmic

Buletin Cosmic #133