Noutăți Starship

În 9 februarie, în direct de la baza SpaceX din Boca Chica, Texas, Elon Musk ne-a oferit câteva noutăți cu privire la dezvoltarea rachetei Starship, deși evenimentul nu a mai prezentat surprize majore, așa cum ne-a obișnuit Musk în trecut. Cu toate acestea, prezentarea a fost una spectaculoasă, pentru că în spatele fondatorului SpaceX s-a aflat întreaga rachetă, montată pe o rampă de lansare, Starship fiind fixată deasupra unei trepte prima Super Heavy, în configurația în care va avea loc prima lansare. Din păcate, din motive birocratice dar și de ordin tehnic, data primei lansări orbitale este nesigură: Musk a spus că aceasta va avea loc în acest an, dar nu este deocamdată sigur dacă racheta va decola din Texas sau din Florida (din cauza avizelor de mediu pe care SpaceX trebuie să le primească).

Prima treaptă (Super Heavy) a actualului prototip Starship are 29 de motoare Raptor, dar în viitor, pentru următoarele lansări, boosterul va avea 33 de motoare Raptor-2. De altfel, motorul Raptor-2 va fi mai puțin complex decât prima sa variantă, va costa jumătate de preț și va fi mai puternic decât actuala generație, însă SpaceX mai are de rezolvat câteva probleme de fiabilitate ale acestuia, inclusiv aspecte legate de fiabilitate.

Starship va putea urca 100-150 de tone pe orbita terestră și în 2-3 ani costurile lansării ar putea scădea, conform lui Elon Musk, până la 10 milioane de dolari (în prezent, Falcon 9 urcă 22.8 tone pe orbită terestră joasă și costă 50-62 milioane de dolari, fiind deja cea mai ieftină soluție pentru acest sector al lansărilor orbitale).

Centrul SpaceX de la Boca Chica va rămâne activ pentru partea de cercetare și dezvoltare, în timp ce lansările operaționale vor avea loc din Florida, iar până la finalul anului este posibil ca una din cele două platforme oceanice (Phobos sau Deimos) va fi operațională. Și tot până la sfârșitul anului, Elon Musk ne promite că SpaceX va produce câte un Starship în fiecare lună.

Starship (partea superioară) și Super Heavy (boosterul din partea inferioară), asamblate la baza SpaceX de la Boca Chica, Texas (sursă imagine: SpaceX)

Programul Polaris

Polaris este un set de trei misiuni, inițiate de miliardarul Jared Isaacman (pe care îl știm din misiunea Inspiration4) și derulate cu sprijinul SpaceX, care vor culmina cu primul zbor cu echipaj realizat de Starship. Anunțul a fost făcut luni, 14 februarie, la trei zile după prezentarea lui Elon Musk din Boca Chica.

Polaris Dawn, prima din cele trei misiuni, urmează să zboare până la sfârșitul acestui an și să urce până la cea mai mare altitudine la care o capsulă cu echipaj uman a orbitat vreodată Pământul (recordul este deținut de misiunea Gemini-11, care în 1966 a ajuns până la 1374 km altitudine —evident, excludem din discuție misiunile Apollo). În cadrul Polaris Dawn urmează să aibă loc și prima activitate extravehiculară desfășurată dintr-o capsulă Dragon (echipajul va folosi un costum spațial derivat din cele folosite în prezent de astronauții SpaceX). Misiunea va avea suportul constelației Starlink. La această misiune vor lua parte Jared Isaacman, Scott Poteet, Sarah Gillis (SpaceX) și Anna Menon (SpaceX).

A doua misiune va avea loc tot cu ajutorul unei capsule Dragon, urmând ca a treia misiune Polaris să fie prima misiune orbitală Starship cu echipaj la bord.

Telescopul spațial James Webb trimite primele imagini!

NASA a făcut publice câteva imagine folosite pentru calibrarea telescopului spațial James Webb: este vorba despre steaua HD 84406 din Carul Mare, așa cum a fost văzută de fiecare din cele 18 oglinzi ale telescopului (în lunile următoare, după calibrare, cele 18 puncte luminoase vor deveni un singur punct). Telescopul spațial a fost îndreptat spre HD 84406 din 156 de poziții diferite, pentru a genera 1560 de cadre, folosind cei 10 detectori ai instrumentului NIRCam, generând 54 de GB de date, într-un proces care a durat 25 de ore. Această stea a fost aleasă pentru că este suficient de izolată pentru a putea să fie folosită drept un reper pentru echipamentele de la bordul telescopului. Ulterior, NASA a mai prezentat o imagine în care cele 18 imagini au fost și mai clar aliniate.

Vestea cu adevărat bună este faptul că NASA a declarat că imaginea obținută de telescopul spațial este foarte similară cu simulările efectuate înainte de lansare, lucru care înseamnă că instrumentele de la bordul James Webb funcționează în parametri optimi.

Alte știri, pe scurt:

Virgin Galactic anunță că doritorii pot cumpăra bilete pentru viitoare zboruri suborbitale, la (puțin peste) 80 km altitudine; un bilet costă 450000 de dolari și achiziționarea sa presupune și plata unui avans de 150000 (din care 25000 nerambursabili); este însă puțin probabil ca Virgin Galactic să înceapă zborurile comerciale în acest an și nu este o coincidență că acest anunț a fost făcut astăzi, cu câteva zile înainte de prezentarea raportului financiar pe ultimul trimestru al companiei Virgin Galactic, care nu are un parcurs de invidiat la bursă: dacă acum un an o acțiune SPCE era tranzacționată cu aproape $60, ieri prețul a coborât până la $8 iar imediat după anunțul referitor la bilete, valoarea unei acțiuni a ajuns până aproape la $11;
Agenția Spațială Europeană (ESA) studiază posibilitatea ca racheta Soiuz-2 să fie folosită pentru lansarea pe orbită a unui viitor vehicul european cu astronauți la bord (din Guiana Franceză), ca urmare a dorinței ESA de a avea posibilitatea să lanseze vehicule cu echipaje pe orbită; un astfel de studiu a mai fost întreprins la începutul anilor 2000 și atunci concluziile au fost că o astfel de abordare nu este una fezabilă;
treapta superioară care va lovi Luna la începutul lui martie nu este una a rachetei Falcon 9, așa cum s-a crezut inițial, ci a unei rachete Chang Zheng 3C, care a lansat în 2014 sonda Chang'e 5-T1;
Lockheed Martin a confirmat că renunță la planul de a achiziționa compania Aerojet Rocketdyne, după ce, recent, procedura de achiziție a fost contestată în instanță de o agenție federală americană.

Oameni în spațiu

La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 66:

Mark Vande Hei (US/NASA, Soiuz MS-18), din 09.04.2021;
Piotr Dubrov (RU/Roscosmos, Soiuz MS-18), din 09.04.2021;
Anton Shkaplerov (RU/Roscosmos, Soiuz MS-19), din 05.10.2021;
Raja Chari (US/NASA, Dragon Crew-3), din 11.11.2021;
Thomas Marshburn (US/NASA, Dragon Crew-3), din 11.11.2021;
Matthias Maurer (EU/ESA, Dragon Crew-3), din 11.11.2021;
Kayla Barron (US/NASA, Dragon Crew-3), din 11.11.2021.

La bordul Stației Spațiale Chineze se află următorul echipaj:

Zhai Zhigang (CN/CNSA, Shenzhou-13), din 15.10.2021;
Wang Yaping (CN/CNSA, Shenzhou-13), din 15.10.2021;
Ye Guangfu (CN/CNSA, Shenzhou-13), din 15.10.2021.

Imaginea săptămânii

O uriașă erupție solară, care a avut loc în 15 februarie și care a fost surprinsă de sonda europeană Solar Orbiter. Din fericire, materia expulzată din Soare nu s-a îndreptat spre Pământ; detalii și sursă imagine: ESA.

Rezumatul lansărilor orbitale din ultima perioadă:

#012/2022: În 10 februarie, la ora 18:09 UTC, o rachetă Soiuz-STB (cu o treaptă secundară Fregat-MT), operată de compania europeană Arianespace și lansată de la centrul spațial Kourou din Guiana Franceză, a trimis pe orbită 34 de sateliți OneWeb, în ceea ce a fost a 13-a lansare pentru compania din Marea Britanie care se dorește un concurent direct al SpaceX și Starlink;

#F01/2022: Prima lansare eșuată a anului este cea a rachetei americane Astra Rocket 3.3 (LV0008), în misiunea ELaNa-41 derulată pentru NASA: după o desprindere reușită de rampa de lansare SLC-46 din Florida, racheta a pornit spre spațiu, dar după separarea primei trepte, cea de-a doua treaptă a început să se rostogolească necontrolat;

#013/2022: O rachetă PSLV-XL este prima misiune orbitală a Indiei, prin care a ajuns pe orbită satelitul de observații radar EOS-04 (sau RISAT-1A); lansarea a avut loc de la singurul centru spațial indian, Satish Dhawan, în 14 februarie, ora 00:29 UTC;

#014/2022: În 15 februarie, la ora 04:25 UTC, de pe rampa 31/6 a cosmodromului Baikonur, o rachetă Soiuz-2.1a a lansat nava cargo Progress MS-19 spre Stația Spațială Internațională. A fost a 80-a lansare a unei nave Progress spre avanpostul orbital. La bord se află 1600 de kilograme de provizii și echipamente științifice, din care 430 kg de combustibil pentru ISS, 420 litri de apă și 40 kg de azot presurizat; andocarea la modulul Poisk a avut loc în dimineața zilei de joi, 17 februarie;

#015/2022: O rachetă Antares 230+, a companiei Northrop Grumman, a lansat în 19 februarie capsula Cygnus NG-17 (denumită și „S.S. Piers Sellers”), la ora 17:40 UTC, de pe rampa bazei Wallops din Virginia; la bord s-au aflat peste 3 tone de provizii și echipamente în compartimentul presurizat al capsulei, care a andocat la ISS, cu ajutorul brațului robotic Canadarm2, în dimineața zilei de luni, 21 februarie; pe lângă misiunea obișnuită de aprovizionare, în următoarea perioadă, după andocare, Cygnus va executa și o manevră de ridicare a altitudinii stației spațiale, după ce testele din trecut au fost derulate fără probleme pentru capsula celor de la Northrop Grumman;

#016/2022: O rachetă Falcon 9 a lansat în 21 februarie, la ora 14:44 UTC, de pe rampa SLC-40, Cape Canaveral, încă un set de sateliți Starlink: de această dată doar 46, dar la o altitudine mai mare, pentru a evita situația neplăcută din ultima lansare, în care majoritatea sateliților lansați au fost pierduți după o furtună geomagnetică; pentru lansare, s-a folosit treapta primară B1058, care s-a aflat la al 11-lea zbor.

Lista completă a lansărilor orbitale poate fi găsită pe parsec.ro.

Buletin Cosmic

Buletin Cosmic #135