România semnează Acordurile Artemis

În 01 martie 2022, România a devenit al 16-lea stat semnatar al Acordurilor Artemis, după Australia, Brazilia, Canada, Israel, Italia, Japonia, Coreea de Sud, Luxemburg, Mexic, Noua Zeelandă, Polonia, Ucraina, Emiratele Arabe Unite, Marea Britanie și Statele Unite. Nu înseamnă că vom trimite astronauți români pe Lună, dar Acordurile Artemis ne permit să luăm parte la cea mai mare și importantă expediție științifică a secolului și să participăm la explorarea Lunii, împreună cu statele menționate mai sus (plus următoarele care se vor alătura ulterior).

U.S. Chargé d'affaires to Romania David Muniz, left, and President and CEO of the Romanian Space Agency Marius-Ioan Piso — David Muniz (reprezentantul Departamentului de Stat al SUA) și Marius-Ioan Piso (președinte și CEO al Agenției Spațiale Române); *sursa foto: NASA*.

Viitoare misiune marțiană

Dacă proiectul ExoMars rămâne împotmolit datorită sancțiunilor impuse Rusiei, NASA a anunțat recent câteva detalii privind viitoarea misiune spre Marte (denumită deocamdată provizoriu misiunea Mars Sample Return —MSR), care va fi o colaborare cu ESA.

Astfel, s-a optat pentru o misiune care va include nu mai puțin de trei lansări (în loc de două, așa cum a fost plănuit inițial): în 2027 va porni spre Marte o sondă orbitală (Earth Return Orbiter —ERO), construită de ESA și probabil lansată de o rachetă Ariane 6), urmând ca în 2028 să aibă loc alte două lansări spre Marte: Sample Return Lander (SRL-SFL, realizat de JPL și ESA) și Sample Retrieval Lander (SRL-MAV, realizat exclusiv de JPL). Roverul SRL-SFL va culege tuburile cu probe lăsate în urmă de Perseverance și le va aduce roverului SRL-MAV, care conține un vehicul ce urmează să fie lansat de pe Marte spre orbita planetei. Pe orbită, MAV se va întâlni cu sonda ERO, care după andocare, va porni spre Pământ. Astfel probele de sol marțian urmează să ajungă în laboratoarele noastre în 2033.

Cosmonauți ruși în culorile Ucrainei

O rachetă Soiuz-2.1a a fost lansată în 18 martie, ora 15:55 UTC, de la Baikonur spre Stația Spațială Internațională. La bordul capsulei Soiuz MS-21 s-au aflat, pentru prima dată după multă vreme, doar cosmonauți ruși: Oleg Artemiev, Denis Matveev și Serghei Korsakov. Andocarea cu ISS a avut loc la doar 3 ore după lansare.

Spre surpriza generală, cei trei cosmonauți au fost îmbrăcați în costume care ne aduc aminte de steagul… Ucrainei.

Costumele de cosmonauți sunt pregătite pentru fiecare cosmonaut în parte și acest lucru este stabilit cu câteva luni înainte de lansare. E greu de crezut că cei trei au împachetat rapid, cu câteva zile înainte, aceste costume. Nu este pentru prima dată când costume în aceste culori au ajuns pe ISS (în trecut, Artemiev a mai avut un astfel de costum), iar paleta de culori se potrivește cu emblema Universității Tehnice Bauman din Moscova, absolvită de fiecare din cei trei cosmonauți ajunși astăzi la bordul ISS.

Întrebat în conferința de presă despre culoarea costumelor, Artemiev a spus că e din cauză că, citez aproximativ, “s-a adunat foarte mult material galben în depozit”.

Dacă este o coincidență, este una extrem de bizară. Este greu de crezut că cineva de la sol nu a observat această asemănare, însă probabil au decis să nu schimbe costumele celor trei. Mai mult, numele capsulei Soiuz MS-21 este Korolev, legendarul inginer sovietic —născut în orașul Jîtomîr din Ucraina.

May be an image of 3 people and people standing — Oleg Artemiev, Denis Matveev și Serghei Korsakov (purtând costume în culoirile Ucrainei), împreună cu restul de 7 astronauți aflați la bordul Stației Spațiale Internaționale. *Sursa foto: captură de ecran canal de YouTube al Roscosmos.*

Oglinzile telescopului spațial James Webb au fost aliniate

Misiunea telescopului spațial Jamess Webb continuă fără cusur: săptămâna trecută NASA a publicat o imagine (a stelei 2MASS J17554042+6551277), prima după finalizarea procesului de aliniere a celor 18 oglinzi ale telescopului. Asta nu înseamnă însă că telescopul este gata pentru observații științifice: mai durează câteva săptămâni până sunt răcite și aliniate și instrumentele de la bord, care vor înregistra imaginile furnizate de oglinzi. Însă până acum, NASA declară că misiunea telescopului spațial James Webb (lansat în 25 decembrie 2021 de o rachetă europeană Ariane 5) decurge fără probleme și că acesta se comportă cu mult peste așteptări.

May be an image of sky and text that says 'TELESCOPE ALIGNMENT EVALUATION IMAGE' — Steaua 2MASS J17554042+6551277 folosită de telescopul spațial James Webb pentru alinierea oglinzilor. *Sursă foto: NASA*.

Două activități extravehiculare de la bordul ISS

Marți, 15 martie, astronauții Raja Chari și Kayla Barron au efectuat o activitate extravehiculară pentru pregătirea exteriorului Stației Spațiale Internaționale în vederea montării unui nou set de panouri solare, care vor ajunge în spațiu la sfârșitul lunii mai, cu o capsulă Dragon fără echipaj (misiunea CRS-25).

Două dintr-un total de șase panouri solare de nouă generație au fost deja montate în exteriorul ISS, iar restul urmează să fie instalate în acest an, cu ocazia unor viitoare activități extravehiculare (acestea vor suplimenta energia disponibilă la bordul ISS, mărind astfel capacitatea stației în ceea ce privește numărul de experimente care pot fi efectuate la bordul său).

Chari și Barron au verificat și spectrometrul magnetic Alpha (AMS), instalat în exteriorul ISS, pregătindu-l pentru un posibil viitor upgrade.

A doua parte a acestei activități extravehiculare a avut loc miercuri, 23 martie, fiind executată de Raja Chari și Matthias Maurer, efectuând diverse operațiuni de întreținere a stației spațiale (au remediat unele probleme ale pompei de răcire cu amoniac, au pregătit platforma europeană Bartolomeo pentru a putea fi folosită în viitorul apropiat și au remediat unele probleme externe are modulului nipon Kibo). Ambele activități extravehiculare au durat fix 6 ore și 54 de minute.

Alte știri, pe scurt:

Starship se pregătește în aceste zile pe rampa de la Boca Chica, Texas, pentru un zbor orbital, care va avea loc, conform lui Elon Musk, probabil cândva în luna mai; asta dacă SpaceX primește avizul de mediu de la FAA, care ar trebui să fie publicat săptămâna viitoare, în 28 martie; Starship va efectua testul orbital folosind 39 de motoare Raptor-2, însă nu toate aceste motoare sunt încă asamblate în hangarele SpaceX. Elon Musk promite că ele vor fi gata în aprilie, după care urmează montarea lor la treapta primară, activitate care ar trebui să dureze aproximativ o lună de zile;
NASA a confirmat recent că au fost identificate nu mai puțin de 5000 de exoplanete; dintre acestea, 4% sunt asemănătoare cu Pământul, 30% giganți gazoși (cum sunt Jupiter și Saturn din sistemul nostru solar), 31% super-Pământuri (planete telurice de mărimea lui Neptun) și 35% planete similare cu Neptun;
Compania britanică OneWeb a anunțat că va folosi serviciile oferite de SpaceX pentru a lansa în viitor sateliții din mega-constelația proprie (fără a oferi detalii cu privire la aspectul financiar), după ce colaborarea cu Roscosmos a fost suspendată din cauza sancțiunilor economice impuse Rusiei, dar și din cauza comportării execrabile a conducerii agenției spațiale (care a confiscat un set de sateliți, a refuzat lansarea acestora și a păstrat suma primită pentru lansările următoare);
În noaptea de 17-18 martie, racheta SLS a fost transportată din hangarul Vehicle Assembly Building (VAB) din Florida spre rampa de lansare LC-39B de la Centrul Spațial Kennedy al NASA: călătoria de câțiva kilometri a durat 11 ore; duminică, 3 aprilie, racheta va fi alimentată cu combustibil pentru un test al instalațiilor de pe rampa de lansare, urmând ca racheta să revină în VAB în 11-12 aprilie; lansarea misiunii Artemis-1 este programată pentru această vară; între timp, asamblarea rachetei SLS pentru misiunea Artemis-2 continuă la centrul spațial Marshall al NASA;
În 2022, vom avea parte de o sumedenie de lansări din partea SpaceX: testul orbital Starship, peste 50 de lansări ale rachetei Falcon 9, dar și 5(!) lansări programate pentru Falcon Heavy, conform lui Tom Ochinero, reprezentant SpaceX;
Inaugurarea rachetei Vulcan a fost amânată pentru a doua parte a anului, ceea ce nu cred că surprinde pe nimeni, iar Tory Bruno a pus capăt zvonurilor că United Launch Alliance ar putea renunța la motoarele BE-4 în favoarea AR-1 de la Aerojet Rocketdyne, confirmând că Vulcan va folosi motoarele Blue Origin; inițial, lansarea Vulcan era programată pentru al doilea trimestru al acestui an; în același timp, John Vilja, directorului programului de dezvoltare a motoarelor BE-4 din cadrul Blue Origin, a părăsit compania lui Jeff Bezos;
După eșecul din zborul inaugural din 3 septembrie 2021, racheta Firefly Alpha ar putea avea o nouă tentativă de lansare în luna mai, după un lung scandal în care a fost implicat unul din fondatorii companiei;
În 17 martie, racheta SLS a fost transportată din hangarul Vehicle Assembly Building (VAB) din Florida spre rampa de lansare LC-39B de la Centrul Spațial Kennedy al NASA; călătoria de câțiva kilometri a durat 11 ore; duminică, 3 aprilie, racheta urmează să fie alimentată cu combustibil, pentru a testa toate conexiunile dintre turn și rachetă, urmând ca racheta să revină în VAB în 11-12 aprilie; după analiza datelor din acest test, NASA va comunica data lansării rachetei SLS în misiunea Artemis-1;
Misiunea SpaceX Crew-4 spre Stația Spațială Internațională, a cărei lansare este programată pentru 15 aprilie, va folosi o capsulă Dragon nouă (C211), botezată Freedom; aceasta se alătură celorlalte capsule Dragon care pot transporta echipaj: C206 Endeavour, C207 Resilience și C210 Endurance;

Oameni în spațiu

La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 66:

Mark Vande Hei (US/NASA, Soiuz MS-18), din 09.04.2021;
Piotr Dubrov (RU/Roscosmos, Soiuz MS-18), din 09.04.2021;
Anton Shkaplerov (RU/Roscosmos, Soiuz MS-19), din 05.10.2021;
Raja Chari (US/NASA, Dragon Crew-3), din 11.11.2021;
Thomas Marshburn (US/NASA, Dragon Crew-3), din 11.11.2021;
Matthias Maurer (EU/ESA, Dragon Crew-3), din 11.11.2021;
Kayla Barron (US/NASA, Dragon Crew-3), din 11.11.2021;
Oleg Artemiev (RU/Roscosmos, Soiuz MS-21), din 18.03.2022;
Denis Matveev (RU/Roscosmos, Soiuz MS-21), din 18.03.2022;
Serghei Korsakov (RU/Roscosmos, Soiuz MS-21), din 18.03.2022.

La bordul Stației Spațiale Chineze se află următorul echipaj:

Zhai Zhigang (CN/CNSA, Shenzhou-13), din 15.10.2021;
Wang Yaping (CN/CNSA, Shenzhou-13), din 15.10.2021;
Ye Guangfu (CN/CNSA, Shenzhou-13), din 15.10.2021.

Imaginea săptămânii

May be an image of outdoors — De sus în jos: sistemul de anulare de urgență al lansării, capsula Orion atașată de modulul de serviciu (construit de ESA), împreună cu treapta secundară ICPS a rachetei Space Launch System (SLS), aflată pe rampa de lansare LC-39B de la centrul spațial Kennedy, Florida.

Rezumatul lansărilor orbitale din ultima perioadă:

#017/2022: În 25 februarie, ora 17:12 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat un nou set de 50 de sateliți Starlink (4.11) de pe rampa SLC-4E de la centrul spațial Vandenberg, din California; pentru această lansare s-a folosit treapta primară B1063, aflată la cel de-al 4-lea zbor, fiind recuperată pe barja Of Course I Still Love You;

#018/2022: În 26 februarie, ora 23:44 UTC, o rachetă chineză Changzheng-4C a lansat satelitul de observații radar Ludi Tance-1, pe orbită heliosincronă, de pe rampa SLS-2 a centrului spațial de la Jiuquan;

#019/2022: În 27 februarie, ora 03:06 UTC, o rachetă Changzheng-8 a lansat 22 de sateliți de mici dimensiuni, pe orbită heliosincronă, de pe rampa LC-2 de la centrul spațial Wenchang; masa totală lansată a fost de 2.4 tone, din care masa sateliților a fost de 1.7 tone; a fost a doua lansare a rachetei Changzheng-8 și prima fără cele două boostere laterale K2;

#020/2022: În 28 februarie, ora 20:37 UTC, o rachetă Electron a lansat satelitul de observații terestre StriX-β Earth al companiei nipone Synspective; a fost prima lansare Electron de pe cea de-a doua rampă a complexului de la Mahia, Noua Zeelendă;

#021/2022: În 01 martie, ora 21:38 UTC, o rachetă Atlas V în configurația 541 a lansat satelitul meteorologic GOES-T (al NASA și NOAA), de pe rampa SLC-41 a complexului Cape Canaveral; după ce a ajuns pe orbită, satelitul a fost redenumit GOES-18;

#022/2022: În 03 martie, ora 14:25 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat un nou set de 47 de sateliți Starlink (4.9), de pe rampa de lansare LC-39A de la Kennedy Space Center; pentru această lansare s-a folosit boosterul B1060 aflat la cel de-al 11-lea zbor, care a fost recuperat și de această dată pe barja Just Read the Instructions;

#023/2022: În 05 martie, ora 06:01 UTC, o rachetă Changzheng-2C a lansat 6 sateliți de telecomunicații Yinhe Hantian-2 pe orbită terestră joasă, de pe rampa LC-3 de la centrul spațial Xichang;

#024/2022: În 08 martie, ora 05:06 UTC, o rachetă iraniană Qased a lansat cu succes satelitul Noor-2; a fost al doilea zbor al acestei rachete, dezvoltate de armata iraniană, și în același timp al doilea succes pentru Quased; nu se cunosc detalii despre Noor-2, doar că este similar cu Noor-1 (lansat în aprilie 2020) și că a ajuns la o altitudine de 500 km;

#025/2022: În 09 martie, ora 13:45 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat un nou set de 48 de sateliți Starlink (4.10), de pe rampa de lansare SLC-40 de la CapeCanaveral, Florida; pentru această lansare s-a folosit boosterul B1052 aflat la cel de-al 4-lea zbor, care a fost recuperat și de această dată pe barja A Shortfall of Gravitas;

#026/2022: În 15 martie, ora 16:22 UTC, o rachetă Rocket 3 a companiei Astra a lansat cu succes doi sateliți de mici dimensiuni (S4 Crossover și EyeStar-S4) din Kodiak, Alaska, după două eșecuri consecutive; sateliții au fost plasați pe orbită geosincronă, la altitudinea de 525 km;

#027/2022: În 17 martie, ora 07:09 UTC, o rachetă Changzheng-4C, a lansat satelitul militar Yaogan 34-02 pe orbită terestră joasă (altitudine 1097 km, înclinație orbitală 63.4 grade), probabil folosit pentru observații terestre;

#028/2022: În 18 martie, ora 15:55 UTC, o rachetă Soiuz-2.1a a lansat, de pe rampa 31/6 de la Baikonur, capsula Soiuz MS-20, avându-i la bord pe Oleg Artemiev, Denis Matveev și Serghei Korsakov; trei ora mai târziu, capsula a andocat la noul modul Prichal al ISS;

#029/2022: În 19 martie, ora 04:42 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat un nou set de 53 de sateliți Starlink (4.12), de pe rampa de lansare SLC-40 de la CapeCanaveral, Florida; pentru această lansare s-a folosit boosterul B1051 aflat la cel de-al 12-lea zbor, care a fost recuperat și de această dată pe barja Just Read The Instructions; este pentru prima dată când o treaptă primară a zburat de 12 ori și în această lansare, racheta Falcon 9 a urcat pe orbită cea mai mare încărcătură de până acum, 16.25 tone;

#030/2022: În 22 martie, ora 12:48 UTC, o rachetă Soyuz-2.1a (cu o treaptă secundară Fregat) a lansat satelitul militar Meridian-M 10 de pe rampa 43/4 a cosmodromului militar Plesetsk; satelitul a ajuns pe o orbită de tip Molniya.

Lista completă a lansărilor orbitale poate fi găsită pe parsec.ro.

Buletin Cosmic

Buletin Cosmic #137