Echipajul capsulei Soiuz MS-19 a ajuns cu bine pe Pământ

În dimineața zilei de miercuri, 30 martie, capsula Soiuz MS-19 s-a desprins de modulul Rassvet al Stației Spațiale Internaționale și i-a adus cu bine acasă pe cosmonauții Piotr Dubrov și Anton Șkaplerov, împreună cu astronautul american Mark Vande Hei. Probabil este ultimul echipaj mixt ruso-american pentru o lungă perioadă de timp. Faptul că vehiculele care au participat la operațiunea de recuperare a celor trei din stepa din Kazahstan au fost lipsite de simboluri ale propagandei de război ne face să sperăm că proiectul Stației Spațiale Internaționale va supraviețui actualei crize geopolitice. De altfel, cel mai bine a spus-o Anton Șkaplerov, în timpul ceremoniei de transfer a atribuțiilor de comandat al stației americanului Thomas Marshburn:

Oamenii au probleme pe Pământ. Pe orbită însă, suntem un singur echipaj. Cred că ISS este un simbol al prieteniei și colaborării, un simbol al viitoarei explorări a spațiului.

Piotr Dubrov și Mark Vande Hei au petrecut 355 de zile pe orbită, ceea ce pentru un astronaut american reprezintă un record cu privire la perioada continuă petrecută în spațiu. După aterizare, Mark Vande Hei s-a îmbarcat la bordul unui avion al NASA pentru a ajunge la Houston, în timp ce colegii săi ruși au fost transportați la Moscova.

Astronautul american Mark Vande Hei, imediat după aterizarea capsulei Soiuz MS-19, după 355 de zile petrecute la bordul ISS; sursa foto: NASA.

NASA dorește un al doilea lander lunar pentru viitoarele misiuni Artemis

După ce anul trecut NASA a acordat companiei SpaceX un contract de 2.89 miliarde de dolari pentru dezvoltarea unui lander lunar derivat din racheta Starship, agenția spațială americană a decis să lanseze o nouă competiției privind un al doilea lander lunar, care ar urma să fie folosit în misiunile Artemis-V și Artemis-VI. Asta înseamnă că landerul dezvoltat de SpaceX va fi folosit în misiunea Artemis-III (2025), după un zbor demonstrativ fără echipaj în 2024, urmând ca misiunea Artemis-IV (2027) să nu ducă astronauți pe suprafața Lunii, ci să fie dedicată asamblării stației spațiale Gateway pe orbita Lunii. De aici, de pe Gateway, astronauții vor coborî pe suprafața lunară în misiunile Artemis-V (2028) și Artemis-VI (2029) folosind cel de-al doilea lander lunar, decis în urma acestei noi competiții.

Anul trecut, Blue Origin, compania lui Jeff Bezos, a contestat în instanță rezultatul competiției, însă până la urmă a pierdut procesul. Iată că acum, Blue Origin, împreună cu restul companiilor din consorțiul format pentru acest lander lunar (Lockheed Martin, Northrop Grumman și Draper Laboratory) au acum ocazia să vină cu o nouă soluție pentru NASA.

Cea mai îndepărtată stea, văzută de Hubble

Ajutat de și de teoria relativității a lui Einstein, telescopul spațial Hubble a reușit să surprindă într-una din imaginile sale cea mai îndepărtată stea observată până acum. Earendel (sau WHL0137-LS) se află la o distanță de 27.7 miliarde de ani-lumină distanță de Pământ și Hubble nu o putea vedea dacă un cluster de galaxii nu producea efectul de lentilă gravitațională, care să îi permită lui Hubble să vadă lumina stelei care s-a format în primul miliard de ani după Big-Bang. Steaua are o vârstă de 12.9 miliarde de ani, ceea ce înseamnă că a apărut când vârsta universul era mai mică de 1 miliard de ani. Studiul a fost publicat recent în revista Nature.

Recordul precedent a lui Hubble a fost o stea aflată la 4 miliarde de ani distanță de noi, observată de telescopul spațial în 2018.

Un nou contract CRS pentru SpaceX și Northrop Grumman

NASA dorește încă 12 zboruri cargo comerciale spre Stația Spațială Internațională: 6 de la SpaceX (Dragon) și 6 de la Northrop Grumman (Cygnus), în cadrul unui nou contract Commercial Resupply Services-2 (CRS-2). Aceste zboruri ar urma să asigure, din partea SUA, aprovizionarea ISS până în 2026, iar valoarea maximă care poate să fie contractată este de 14 miliarde de dolari.

Singura problemă este că Northrop Grumman, care acum are de efectuat 8 zboruri pentru NASA (2 din cadrul contractului CRS-1 aflat în derulare plus 6 din cadrul noului contract CRS-2) mai are doar două rachete Antares în inventar, cu care să lanseze capsula Cygnus, pentru că Rusia nu mai livrează motoarele RD-181 necesare, iar prima treaptă a fost până acum fabricată de compania Yuzhnoye-Yuzhmash din Ucraina.

Capsula Cygnus a mai zburat până acum și cu ajutorul rachetei Atlas V, dar toate rachetele Atlas V rămase sunt deja contractate și chiar dacă se mai construiesc altele noi, ele folosesc motoare rusești RD-180, pe care Rusia refuză să le mai vândă Statelor Unite. Dintre lansările Atlas V rămase, nu mai puțin de 9 sunt contractate de Blue Origin pentru sateliții Kuiper (o viitoare megaconstelație, asemănătoare cu Starlink și OneWeb), este teoretic posibil ca Blue Origin să renunțe la câteva dintre aceste lansări în favoarea Northrop Grumman.

Sau, o altă variantă, este ca racheta Antares să folosească alte motoare pentru prima treaptă —până la urmă, varianta originală a rachetei a folosit motoare AJ-26. Poate așa își va găsi și motorul AR1 al Aerojet Rocketdyne un rost? —motorul AR1, dezvoltat de Aerojet Rocketdyne a concurat cu motorul BE-4 al Blue Origin pentru racheta Vulcan a companiei United Launch Alliance, însă ULA a ales în final motoarele BE-4 pentru Vulcan).

Alte știri, pe scurt:

Nava cargo Tianzhou-2 s-a decuplat duminică, 27 martie, la ora 07:59 UTC, de modulul Tianhe al Stației Spațiale Chineze (CSS). Lansată în data de 29 mai de o rachetă Changzheng-7, pe lângă misiunea de aprovizionare a CSS, nava a efectuat mai multe teste care vor fi utile în construcția și operarea complexului orbital chinezesc (inclusiv o reandocare la Tianhe). Tianzhou-2 va reveni distructiv prin atmosferă în următoarele zile;
După ce a salvat doi sateliți de telecomunicații aflați pe orbită (Intelsat 901 în 2020 și Intelsat 10-02 în 2021), compania Northrop Grumman pregătește o nouă misiune MEV (Mission Extension Vehicle) în sprijinul telescopului spațial Chandra, care are unele probleme tehnice în ultimul timp. Chandra a fost lansat în 1999 de naveta spațială Columbia (STS-93) și este folosit pentru observații în domeniul razelor X;
Compania SpaceX a livrat peste 5000 de terminale Starlink în Ucraina (până în 19 martie, folosite de forțele armate, companii, ONG-uri, presă și administrația locală;
Următoarele două activități extravehiculare din sectorul rusesc al Stației Spațiale Internaționale (VKD52 și VKD53) sunt programate pentru 20 și 28 aprilie și vor fi efectuate de Oleg Artemiev și Denis Matveev, pentru continuarea integrării modulelor Nauka și Prichal cu restul stației spațiale; data activității extravehiculare la care urma să participe Oleg Artemiev și Samantha Cristoforetti (VKD54) nu a fost deocamdată specificată;
Michael Suffredini, directorul Axiom Space, a declarat recent că Ax-2 (a doua misiune organizată de Axiom Space spre Stația Spațială Internațională) va fi de asemenea una de scurtă durată, însă Ax-3 și Ax-4 vor dura aproximativ 30 de zile, urmând ca după instalarea modulelor comerciale Axiom la ISS, compania să aibă prezență continuă în spațiu; lansarea misiunii Ax-1 a fost amânată pentru 6 aprilie, pentru a permite NASA să realizeze testele rachetei SLS, aflată pe rampa LC-39B din imediata vecinătate a rampei SpaceX (LC-39A), de unde are loc lansarea;
Compania Virgin Orbit, deși deține o rachetă orbitală funcțională și a realizat deja 4 zboruri, din care ultimele 3 consecutive s-au bucurat de succes, nu a raportat rezultate financiare prea plăcute: anul trecut, aceasta a înregistrat pierderi de 157 milioane de dolari;

Oameni în spațiu

La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 67:

Raja Chari (US/NASA, Dragon Crew-3), din 11.11.2021;
Thomas Marshburn (US/NASA, Dragon Crew-3), din 11.11.2021;
Matthias Maurer (EU/ESA, Dragon Crew-3), din 11.11.2021;
Kayla Barron (US/NASA, Dragon Crew-3), din 11.11.2021;
Oleg Artemiev (RU/Roscosmos, Soiuz MS-21), din 18.03.2022;
Denis Matveev (RU/Roscosmos, Soiuz MS-21), din 18.03.2022;
Serghei Korsakov (RU/Roscosmos, Soiuz MS-21), din 18.03.2022.

La bordul Stației Spațiale Chineze se află următorul echipaj:

Zhai Zhigang (CN/CNSA, Shenzhou-13), din 15.10.2021;
Wang Yaping (CN/CNSA, Shenzhou-13), din 15.10.2021;
Ye Guangfu (CN/CNSA, Shenzhou-13), din 15.10.2021.

Imaginea săptămânii

Capsula Soiuz MS-19, imediat după aterizare și repoziționată de personalul de la sol pentru accesul la echipajul din interior; sursă foto: NASA.

Rezumatul lansărilor orbitale din ultima săptămână:

#031/2022: În 29 martie, la ora 09:50 UTC, a debutat racheta chineză Changzheng-6A, lansând doi sateliți (Pujiang-2 și Tiankun-2) pe orbită heliosincronă, de pe rampa LC-9A a centrului spațial Taiyuan; diferența față de varianta CZ-6 este prezența a două motoare YF-100 în prima treaptă a rachetei (spre deosebire de un singur motor folosit de CZ-6) împreună patru boostere cu combustibil solid, fiind pentru prima dată când China folosește astfel de boostere cu combustibil solid pentru a propulsa o rachetă orbitală; a fost și prima lansare de pe noua rampă LC-9A de la Taiyuan; racheta Changzheng-6A poate lansa 4.5 tone pe orbită heliosincronă;

#32/2022: În 30 martie, la ora 02:29 UTC, o rachetă Changzheng-11 cu combustibil solid lansează spre orbită terestră joasă trei sateliți Tianping-2 (A, B și C), de la centrul spațial Jiuquan; a fost al 12-lea zbor pentru lansatorul Changzheng-11, de la debutul său din 2015.

Lista completă a lansărilor orbitale poate fi găsită pe parsec.ro.

Buletin Cosmic

Buletin Cosmic #138