Buletin Cosmic #140
Buletin Cosmic #140
Comunitatea științifică din SUA propune misiuni interplanetare spre Uranus și Enceladus, taikonauții revin pe Pământ iar doi cosmonauți efectuează o activitate extravehiculară.
Noi direcții pentru viitoarele misiuni NASA
O dată la 10 ani, NASA cere comunității științifice un raport cu privire la direcțiile pe care agenția spațială americană să le urmeze în următoarea decadă. Acest lucru nu înseamnă că toate propunerile din raport vor fi urmate de NASA sau vor primi finanțare, dar este o indicație cu privire la ce misiuni ar putea lua naștere în următorii ani. Iar raportul din acest an cuprinde câteva propuneri interesante: pe primul loc este o misiune complexă spre Uranus (formată dintr-o sondă orbitală și una care să pătrundă în atmosfera gigantului gazos) care s-ar putea lansa după anul 2030; a fost propusă și o misiune spre Enceladus, o sondă care să funcționeze și de pe orbita satelitului saturnian (și să treacă prin gheizerele care erup din oceanul aflat în interiorul satelitului), dar să poată coborî ulterior și pe suprafața acestuia, unde să rămână timp de 2 ani, pentru a căuta urme de viață —din păcate această misiune va ajunge pe Enceladus abia în jurul anilor 2050. Aceste două misiuni sunt misiuni de tip flagship, însă raportul sugerează și alte misiuni, cu buget mai redus, cum ar fi o nouă misiune spre Marte care să caute urme de viață (Mars Life Explorer), misiuni spre Saturn și Titan, o nouă misiune orbitală spre Venus și un survol al lui Enceladus.
Taikonauții au revenit pe Pământ
După 182 de zile petrecute în spațiu, cei trei taikonauți de la bordul Stației Spațiale Chineze (Zhai Zhigang, Wang Yaping și Ye Guangfu) au revenit pe Pământ în dimineața zilei de 16 aprilie, la bordul capsulei Shenzhou-13. Stația Spațială Chineză nu va rămână însă nelocuită pentru mult timp, pentru că în luna mai este programată lansarea navei cargo Tianzhou-4, urmată în luna iunie de un nou echipaj, cu capsula Shenzhou-14, care va rămâne în spațiu timp de 6 luni (la fel ca echipajul Shenzhou-13). În luna iulie, China va lansa modulul Wentian care va andoca la stația spațială, urmat de modulul Mengtian în octombrie. Telescopul spațial Xuntian, care va fi plasat în apropierea Stației Spațiale Chineze, va fi lansat cândva spre finalul anului viitor.
Planul este ca două misiuni cargo și două capsule Shenzhou cu echipaj să fie lansate spre Stația Spațială Chineză în fiecare an. În viitor, China plănuiește să înlocuiască racheta Changzheng-2F, folosită astăzi pentru misiunile cu echipaj, cu o rachetă reutilizabilă, iar capsula Shenzhou va fi și ea înlocuită cu una capabilă să urce 7 taikonauți pe orbită.
Activitate extravehiculară rusă
Oleg Artemiev și Denis Matveev au efectuat luni, 18 aprilie, o activitate extravehiculară (VKD-52) pentru activarea brațului robotic european (European Robotic Arm —ERA), atașat modulului rusesc Nauka. Cei doi cosmonauți au părăsit modulul Poisk la ora 13:01 UTC și au petrecut 6 ore și 38 de minute ore în afara Stației Spațiale Internaționale. Pe lângă conexiunile electrice ale brațului robotic european, cei doi au instalat o serie de mânere în afara modulului Nauka, care vor fi folosite pentru o mai bună poziționare și deplasare a cosmonauților în viitoarele activități extravehiculare. A doua activitate extravehiculară necesară pentru finalizarea acestor obiective va avea loc în 28 aprilie și va fi efectuată de aceiași doi cosmonauți.
Alte știri, pe scurt:
United Launch Alliance (ULA) a semnat recent un contract cu Aerojet Rocketdyne pentru achiziționarea a 116 motoare RL10C-X, care urmează să fie folosite de treapta superioară Centaur V a rachetei Vulcan; Centaur V folosește 2 motoare RL10C-X și acest contract ar trebui să acopere necesitățile ULA pentru lansările din Proiectul Kuiper;
La aproape 1 an după efectuarea primului zbor în atmosfera marțiană, elicopterul Ingenuity a zburat pentru a 26-a oară și a făcut-o deasupra parașutei cu care roverul Perseverance a ajuns pe Marte;
În 19 aprilie, la ora 21:02 UTC, nava cargo Tianzhou-3 s-a desprins de portul dorsal al modulului Tianhe al Stației Spațiale Chineze, pentru a reandoca aproximativ 4 ore mai târziu (01:06 UTC, 20 aprilie) la portul frontal al aceluiași modul Tianhe;
Într-o vizită la baza Vandenberg, vicepreședintele american Kamala Harris a anunțat că Statele Unite vor renunța la teste balistice anti-satelit și invită și alte națiuni să îi urmeze exemplul; singurul test anti-satelit efectuat de SUA a avut loc în 14 februarie 2008, când satelitul USA-193 (NROL-21) a fost doborât intenționat de o rachetă balistică;
După un test nereușit pe rampa de lansare LC-39B, NASA a anunțat că va retrage racheta SLS înapoi în hangar (VAB), pentru rezolvarea problemelor identificate în ultimele săptămâni; un nou test va avea probabil loc în iunie, ceea ce pune sub semnul întrebării lansarea rachetei în această vară;
Boeing pregătește capsula Starliner pentru misiunea OFT-2 pentru un zbor spre Stația Spațială Internațională în data de 19 mai; va fi un nou zbor fără echipaj, iar dacă această misiune se va încheia cu succes, este posibil ca în acest an să vedem primii astronauți lansați de Boeing spre ISS;
În 13 aprilie, Consiliul ESA a decis retragerea participării europene din programele rusești Luna-25 (2022), Luna-26 (2024) și Luna-27 (2025). Instrumentul PROSPECT, care urma să zboare în misiunea Luna-27, va ajunge pe Lună cu ajutorul NASA și al partenerilor comerciali, prin programul Commercial Lunar Payload Services —CPLS; PILOT-D, care urma să zboare în Luna-25, va fi lansat de un partener comercial. ESA va participa și la misiunea LUPEX, planificată de JAXA în parteneriat cu ISRO, prin plasarea unui spectrometru la bordul unui rover ce urmează să ajungă pe suprafața Lunii.
Colaborarea cu Rusia în cadrul ExoMars rămâne suspendată și Thales Alenia Space studiază modalitățile prin care misiunea să poată continua;Din cauza vremii nefavorabile în zona de recuperare a capsulei Dragon, misiunea Axiom-1 se extinde și cei 4 astronauți privați vor petrece mai multe zile la bordul Stației Spațiale Internaționale; revenirea pe Pământ este programată pentru acest weekend, iar această prelungire a misiunii Axiom-1 afectează lansarea următoarei capsule Dragon cu echipaj spre ISS (Crew-4) pentru că inginerii SpaceX trebuie să inspecteze capsula care revine de pe orbită înainte să lanseze o altă capsulă în spațiu.
Oameni în spațiu
La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 67, împreună cu membri echipajului Axiom-1:
Raja Chari (US/NASA, Dragon Crew-3), din 11.11.2021;
Thomas Marshburn (US/NASA, Dragon Crew-3), din 11.11.2021;
Matthias Maurer (EU/ESA, Dragon Crew-3), din 11.11.2021;
Kayla Barron (US/NASA, Dragon Crew-3), din 11.11.2021;
Oleg Artemiev (RU/Roscosmos, Soiuz MS-21), din 18.03.2022;
Denis Matveev (RU/Roscosmos, Soiuz MS-21), din 18.03.2022;
Serghei Korsakov (RU/Roscosmos, Soiuz MS-21), din 18.03.2022;
Michael López-Alegría (US/Axiom-1, Dragon Endeavour), din 08.04.2022;
Larry Connor (US/Axiom-1, Dragon Endeavour), din 08.04.2022;
Eytan Stibbe (IS/Axiom-1, Dragon Endeavour), din 08.04.2022;
Mark Pathy (CA/Axiom-1, Dragon Endeavour), din 08.04.2022.
Imaginea săptămânii
În 24 aprilie, telescopul spațial Hubble împlinește 32 de ani de când se află pe orbită, așa că echipa de cercetători care îl îngrijește ne face cadou această imagine, care conține 5 galaxii (Hickson Compact Group 40).
Rezumatul lansărilor orbitale din ultima perioadă:
#038/2022: În 15 aprilie, ora 12:00 UTC, o rachetă Changzheng-3B a lansat, de la centrul spațial Xichang, satelitul de telecomunicații ChinaSat-6D, pe orbită geostaționară;
#039/2022: Tot în 15 aprilie, ora 18:16 UTC, o rachetă Changzheng-4C a lansat, de la centrul spațial Taiyuan, satelitul Daqi-1, folosit pentru observații de monitorizare a mediului înconjurător; acesta a ajuns pe orbită heliosincronă;
#040/2022: SpaceX a lansat în 17 aprilie, ora 13:13 UTC, doi sateliți pentru National Reconnaissance Office —NRO; pentru aceată misiune s-a folosit treapta primară Falcon 9 B1071.2, după ce aceeași treaptă primară a lansat satelitul NROL-87 în februarie 2022; lansarea a avut loc de pe rampa SLC-4E de la Vandenberg, iar treapta primară a rachetei Falcon 9 a revenit la sol, pe Landing Zone 4; zvonurile spun că a fost vorba despre o pereche de sateliți de tip Intruder, folosit pentru observații oceanice asupra navelor militare ale națiunilor adversare.
Lista completă a lansărilor orbitale poate fi găsită pe parsec.ro.