Buletin Cosmic #141

Cutremur marțian de 5 grade pe scara Richeter, Ingenuity obosește, Rusia lansează o rachetă Angara și echipajul Shenzhou-13 a revenit cu bine pe Pământ.

Cutremur pe Marte

Sonda americană InSight a detectat cel mai puternic cutremur marțian înregistrat vreodată, estimat la 5 grade pe scara Richter (seismograful folosit de sondă este unul francez, asamblat de Centre National d’Études Spatiales —CNES). De fapt, este cel mai mare cutremur detectat vreodată pe suprafața unei planete alta decât Pământul. Asta după ce sonda InSight a înregistrat până acum peste 1300 de cutremure marțiene, din 2018 de când a ajuns pe suprafața planetei. Cutremurul de 5 grade pe scara Richter a avut loc în 4 mai 2022 (sol 1222) și deși NASA nu știe deocamdată care este cauza acestuia, datele oferite de InSight ne va ajuta să înțelegem mai multe despre interiorul planetei Marte. Precedentul record a fost un cutremur de 4.2 grade pe scara Richter. Sonda InSight are probleme serioase cu acumularea de praf de pe panourile solare din ultimul timp, însă misiunea originală a fost extinsă până în decembrie 2022.

Sonda InSight, cu panourile solare acoperite de un strat gros de praf marțian (Sursa: NASA)

Elicopterul Ingenuity dă semne de oboseală

După un an petrecut pe suprafața marțiană, elicopterul Ingenuity a obosit: comunicațiile dintre acesta și roverul Perseverance s-au întrerupt în data de 3 mai (sol 427). Perseverance și-a petrecut aproape toată ziua de 5 mai (sol 429) încercând să restabilească legătura cu Ingenuity și în cele din urmă a reușit: elicopterul este într-o stare bună, însă temperaturile scăzute și praful de pe panourile solare au afectat bateria acestuia, așa că elicopterul și-a limitat comunicațiile pentru a prelungi viața bateriei de la bord. NASA se așteaptă ca astfel de probleme să afecteze din ce în ce mai des misiunea elicopterului marțian. Ingenuity a zburat de 27 de ori până acum, deși inițial obiectivul declarat de NASA era de doar 5 astfel de zboruri. Recent, Ingenuity a zburat deasupra locului unde s-au prăbușit capsula și parașuta care au ajutat roverul Perseverance să ajungă pe suprafața marțiană; imaginile cu aceste obiecte prăbușite pe Marte îi vor ajuta pe inginerii NASA să poată proiecta mai eficient viitoarele misiuni spre Planeta Roșie.

Taikonauții au revenit pe Pământ

După 182 de zile petrecute în spațiu, cei trei taikonauți de la bordul Stației Spațiale Chineze (Zhai Zhigang, Wang Yaping și Ye Guangfu) au revenit pe Pământ în dimineața zilei de 16 aprilie, la bordul capsulei Shenzhou-13. Stația Spațială Chineză nu va rămână însă nelocuită pentru mult timp, pentru că în luna mai este programată lansarea navei cargo Tianzhou-4, urmată în luna iunie de un nou echipaj, cu capsula Shenzhou-14, care va rămâne în spațiu timp de 6 luni (la fel ca echipajul Shenzhou-13). În luna iulie, China va lansa modulul Wentian care va andoca la stația spațială, urmat de modulul Mengtian în octombrie. Telescopul spațial Xuntian, care va fi plasat în apropierea Stației Spațiale Chineze, va fi lansat cândva spre finalul anului viitor. Planul este ca două misiuni cargo și două capsule Shenzhou cu echipaj să fie lansate spre Stația Spațială Chineză în fiecare an. În viitor, China plănuiește să înlocuiască racheta Changzheng-2F, folosită astăzi pentru misiunile cu echipaj, cu o rachetă reutilizabilă, iar capsula Shenzhou va fi și ea înlocuită cu una capabilă să urce 7 taikonauți pe orbită.

Zborul inaugural al rachetei rusești Angara 1.2

Vineri, 29 aprilie, Rusia a lansat de pe cosmodromul militar Plesetsk prima rachetă orbitală Angara 1.2, varianta ușoară a lansatorului Angara (în 2014 a avut loc un zbor test suborbital al variantei Angara 1.2PP). Proiectul Angara a fost inițiat de Rusia încă de la începutul anilor ‘90. Lansatorul folosit avea un singur booster URM-1 drept treaptă primară (spre deosebite de 4+1 boostere URM-1 pentru varianta Angara A5, care a zburat deja de 3 ori), propulsat de un motor RD-191 (derivat din RD-170, folosit de Energia). Pentru această lansare a fost folosită o treaptă secundară Block I. Angara 1.2 poate urca 3.8 tone pe orbită terestră joasă, însă nu au fost făcute public detalii privind satelitul militar de la bord (Kosmos-2555, despre care știm doar că a ajuns pe o orbită inițială 279 x 294 km, înclinație 96.5 grade). Există suspiciuni că satelitul ar avea unele probleme, pentru că nu și-a modificat orbita după lansare, ceea ce îl poate aduce în situația de a revenit necontrolat și distructiv prin atmosferă în viitorul apropiat.

Alte știri, pe scurt:

• După mai multe amânări din cauza vremii nefavorabile din zona de recuperare, luni, 25 aprilie, echipajul misiunii Axiom-1 a ajuns în cele din urmă înapoi pe Pământ, în largul coastei Floridei, aproape de orașul Jacksonville; cei 4 astronauți privați (Michael López-Alegría, Larry Connor, Eytan Stibbe și Mark Pathy) au petrecut 15 zile pe Stația Spațială Internațională; misiunea Axiom-2 este programată pentru finalul acestui an sau începutul anului viitor, dar încă nu avem detalii cu privire la componența echipajului; SpaceX a declarat că poate susține 6 zboruri pe an ale capsulei Dragon: 2 pentru NASA, 2 pentru Axiom și 2 pentru alte eventuale zboruri cu turiști spațiali;

• Astronauții Kjell Lindgren (NASA), Robert Hines (NASA), Samantha Cristoforetti (ESA) și Jessica Watkins (NASA) au ajuns săptămâna trecută la bordul Stației Spațiale Internaționale, cu ajutorul capsulei Dragon “Freedom”. Nu doar capsula zboară pentru prima dată în spațiu, dar și Hines și Watkins, în timp ce ceilalți membri ai echipajului Crew-4 se află la al doilea zbor orbital. Este al 5-lea echipaj lansat de o capsulă Dragon; capsula Starliner a companiei Boeing se pregătește și ea pentru un test, fără astronauți la bord, care este programat pentru finalul lunii mai;

• Într-o audiere în Congresul SUA, administratorul NASA Bill Nelson a spus că Rusia nu plănuiește să se retragă (prea curând) de pe Stația Spațială Internațională, punând astfel capăt zvonurilor care circulă frecvent în presă în ultimul timp, privind acest subiect;

• Un astronaut din Emiratele Arabe Unite va ajunge la bordul Stației Spațiale Internaționale în 2023, unde va rămâne timp de 6 luni. Ca urmare a unui acord semnat în 29 aprilie între Axiom Space și agenția spațială din Emiratele Arabe Unite, astronautul va face parte din echipajul Axiom-6, primul de lungă durată care va ajunge la bordul Stației Spațiale Internaționale; nu va fi primul cetățean din această țară care a ajuns pe ISS, pentru că Hazza Al Mansouri a zburat deja acolo, în 2019, la bordul capsulei rusești Soiuz MS-15, însă a petrecut doar 8 zile pe orbită;

• Pasagerii companiei aeriene americane Hawaiian Airlines vor beneficia de WiFi gratuit în timpul zborului începând cu anul viitor, grație primului contract semnat de SpaceX cu o companie de aviație majoră, care va beneficia astfel de serviciile oferite de megaconstelația Starlink;

• În 23 aprilie (la ora 13:25 UTC), Stația Spațială Internațională a efectuat o manevră de ridicare a orbitei cu 1.8 km, folosind motoarele navei Progress MS-18, pentru a evita un fragment posibil periculos provenit din testul balistic anti-satelit rusesc din 15 noiembrie 2021; asta chiar dacă Rusia a precizat atunci că testul nu pune în pericol echipajul de pe Stația Spațială Internațională. Modificarea orbitei nu a afectat revenirea pe Pământ a echipajului Axiom-1 și nici lansarea misiunii Crew-4;

• Conform Forțelor Spațiale Americane, o treaptă superioară a unei rachete rusești, care a lansat 3 sateliți de navigație GLONASS în 2007, a explodat pe orbită în 15 aprilie, generând cel puțin 173 de fragmente; treptele superioare abandonate pe orbită mai conțin combustibil, astfel încât astfel de dezintegrări nu sunt neașteptate;

• După o convorbire între președintele francez și cel chinez, cele două state par să fi discutat și despre colaborarea din domeniul spațial: anul viitor vom vedea lansarea a două misiuni spațiale franco-chineze și nu este exclus ca în 2024 să asistăm la prezența primilor europeni la bordul Stației Spațiale Chineze;

• După primele 18 săptămâni din acest an, SpaceX a reușit 18 lansări orbitale, adică în medie o lansare în fiecare săptămână, un ritm nemaiîntâlnit în industria aerospațială și un obiectiv la care naveta spațială americană doar a visat, nereușind nici măcar să se apropie de o astfel de performanță.

Oameni în spațiu

La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 67:

1. Kjell Lindgren (US/NASA, Dragon Crew-4), din 27.04.2022;

2. Robert Hines (US/NASA, Dragon Crew-4), din 27.04.2022;

3. Samantha Cristoforetti (EU/ESA, Dragon Crew-4), din 27.04.2022;

4. Jessice Watkins (US/NASA, Dragon Crew-4), din 27.04.2022;

5. Oleg Artemiev (RU/Roscosmos, Soiuz MS-21), din 18.03.2022;

6. Denis Matveev (RU/Roscosmos, Soiuz MS-21), din 18.03.2022;

7. Serghei Korsakov (RU/Roscosmos, Soiuz MS-21), din 18.03.2022;

Imaginea săptămânii

Brațul robotic european (ERA), atașat de modulul rusesc Nauka al Stației Spațiale Internaționale (Sursa: NASA)

Rezumatul lansărilor orbitale din ultima perioadă:

#041/2022: În 21 aprilie, ora 17:51 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat pe orbită încă un set de 53 de sateliți Starlink (4.14) de pe rampa SLC-40 a complexului spațial Cape Canaveral; a fost al 12-lea zbor al treptei primare B1060, care a fost din nou recuperată pe barja Just Read The Instructions, aflată la aproximativ 630 km în largul coastei Floridei; este a doua treaptă primară Falcon 9 care a zburat pentru a 12-a oară;

#042/2022: În 27 aprilie, ora 07:52 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat capsula Dragon “Freedom” spre Stația Spațială Internațională, avându-i la bord pe membri echipajului Crew-4: Kjell Lindgren (NASA), Robert Hines (NASA), Samantha Cristoforetti (ESA) și Jessica Watkins (NASA); lansarea a avut loc de pe rampa LC-39A de la centrul spațial Kennedy, din Florida; pentru acest zbor s-a folosit treapta primară B1067 aflată la cel de-al 4-lea zbor, în timp ce capsula Dragon “Freedom” (C212) este una nouă, aflată la prima sa misiune spațială; treapta primară a aterizat pe barja A Shortfall of Gravitas;

#043/2022: Prima lansare din data de 29 aprilie a fost cea a unei rachete chineze Changzheng-2C, la ora 04:11 UTC, de la centrul spațial Jiuquan; racheta a urcat pe orbită heliosincronă doi sateliți SuperView Neo-1, folosiți pentru observații terestre civile; sateliții au fiecare o masă de 540 de kilograme și o rezoluție de 0.5 metri;

#044/2022: A doua lansare din 29 aprilie a fost lansarea inaugurală a rachetei rusești Angara-1.2, de pe cosmodromul militar Plesetsk, pentru a urca pe orbită satelitul militar Kosmos-2555; lansarea a avut loc la ora 19:55 UTC și cel puțin din punctul de vedere al rachetei, misiunea a fost un succes;

#045/2022: A treia lansare din 29 aprilie a fost o nouă lansare Falcon 9, care a trimis spre orbită un nou set de sateliți Starlink (4.16), de pe rampa SLC-40 a complexului spațial Cape Canaveral, la ora 21:27 UTC; SpaceX a folosit de această dată treapta primară B1062 aflată la al 6-lea zbor și recuperată pe barja Just Read the Instructions; a fost cea mai rapidă refolosire a unei trepte primare Falcon 9, după ce aceasta a zburat ultima dată în 8 aprilie;

#046/2022: În 30 aprilie, ora 03:30 UTC, China a efectuat o lansare de pe o platformă maritimă: racheta Changzheng-11H a lansat cinci sateliți Jilin-1 Gaofen pe orbită heliosincronă, de pe platforma Tai Rui, aflată în apropierea orașului Shanghai, folosită pentru astfel de lansări maritime;

#047/2022: RocketLab a încercat recuperarea rachetei Electron lansată în 02 mai, la ora 22:49 UTC de pe rampa LC-1A din Mahia, Noua Zeelandă (misiunea There and Back Again), însă elicopterul care a prins din zbor treapta primară a rachetei, a fost nevoit să renunțe la misiunea de recuperare din cauza unor sarcini neașteptate asupra aparatului de zbor, care nu au fost experimentate în teste;

#048/2022: În 05 mai, ora 02:38 UTC, o rachetă Changzheng-2D a lansat 8 sateliți de tip Jilin pe orbită heliosincronă, de pe rampa LC-9 a complexului spațial Taiyuan;

#049/2022: În data de 06 mai, ora 09:42 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 53 de sateliți Starlink (4.17) de pe rampa LC-39A a centrului spațial Kennedy Space Center, folosind treapta primară B1058, aflată la cel de-al 12-lea zbor; a fost a 18-a lansare SpaceX din 2022, ceea ce înseamnă că în acest an, o rachetă Falcon 9 a fost lansată, în medie, o dată pe săptămână; treapta primară a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas;

#050/2022: În 09 mai, ora 17:56 UTC, o rachetă chineză Changzheng-7 a lansat nava cargo Tianzhou-4 de pe rampa LC-2 a complexului spațial Wenchang; la mai puțin de 7 ore după lansare, Tianzhou-4 a andocat cu modulul central Tianhe al Stației Spațiale Chineze.

Lista completă a lansărilor orbitale poate fi găsită pe parsec.ro.