Starliner a încheiat cu succes prima sa misiune la Stația Spațială Internațională

După mai multe amânări, în cele din urmă capsula Starliner a andocat la modulul Harmony al Stației Spațiale Internaționale, în 21 mai, la ora 00:28 UTC.

Însă această misiune nu a fost fără emoții: deși racheta Atlas V și-a făcut treaba impecabil și a lansat capsula în spațiu, după separarea de treapta secundară Centaur, capsula Starliner și-a pornit motoarele de la bord pentru inserția orbitală, însă unul din cele 12 motoare OMAC (orbital maneuvering and attitude control), folosite pentru urcarea pe orbită, s-a oprit mai repede decât a fost planificat. Sarcina acestuia a fost preluată de un alt motor, care s-a oprit și el înainte se momentul planificat, așa că sarcina să a fost preluată de un al treilea motor. Starliner a rămas astfel fără două motoare OMAC.

Cele 24 de motoare OMAC (4 grupuri cu câte 6 motoare fiecare) sunt construite de Aerojet Rocketdyne și sunt montate pe modulul de serviciu, care înainte de revenirea prin atmosferă, după frânarea necesară reintrării, se separă de modulul destinat echipajului (motoarele OMAC nu sunt reutilizabile).

May be an image of outdoors — Lansarea capsulei CST-100 Starliner, a companiei Boeing, la bordul unei rachete Atlas V, în configurația N22 (fără con protector, 2 boostere auxiliare și o treaptă Centaur cu 2 motoare), de pe rampa SLC-41 a complexului spațial Cape Canaveral); *sursa foto: United Launch Alliance*.

Unele mici probleme au apărut și când Starliner era la 200 de metri de stație, ceea ce a dus la amânarea andocării pentru următoarea orbită, din cauza condițiilor de iluminare nefavorabile. La a doua încercare, au fost probleme cu sistemul de andocare, însă până la urmă și acestea s-au rezolvat și capsula a andocat la ISS. Deschiderea sasului dintre capsulă și stația spațială a fost programată pentru aceeași zi, la ora 15:45 UTC (nu se grăbea nimeni, pentru că oricum nu se află un echipaj la bord). Starliner a transportat 227 de kilograme de echipamente și provizii pentru echipajul de la bord. Cât timp Starliner a fost andocată, 5 tipuri diferite de vehicule au fost andocate la Stația Spațială Internațională: Soiuz, Progress, Dragon, Cygnus și Starliner. Decuplarea de Stația Spațială Internațională a avut loc în 25 mai, ora 18:36 UTC. Manevra de frânare a avut loc la ora 22:05 UTC, după care capsula s-a desprins de modulul de serviciu (care conține cele 12 motoare OMAC), iar aterizarea este așteptată în deșertul din statul american New Mexico (în zona White Sands), la ora 22:49 UTC. Da, Starliner este prima capsulă americană care revine la sol (la fel ca o capsulă Soiuz) și care nu este recuperată din apele oceanului (așa cum au fost capsulele Mercury, Gemini, Apollo sau Dragon).

Costumele de astronauți de la bordul ISS, imposibil de folosit

Costumele de astronaut de la bordul Stației Spațiale Internaționale, utilizate pentru ieșiri în spațiu în cadrul activităților extravehiculare, nu mai pot fi deocamdată folosite, a declarat NASA. Toate activitățile extravehiculare au fost amânate până când NASA va găsi motivele pentru care în casca lui Matthias Maurer a fost găsită apă, după ultima activitate extravehiculară efectuată din sectorul american al ISS (în luna martie). Cantitatea de apă din cască nu i-a pus viața în pericol —așa cum s-a întâmplat în 2013 în timpul unei activități extravehiculare a italianului Luca Parmitano, însă faptul că până în prezent nu s-a găsit sursa acestei scurgeri este ceea ce îngrijorează agenția spațială americană.

În iulie, costumul de astronaut purtat de Maurer va fi trimis pe Pământ la bordul unei capsule Dragon, pentru investigații amănunțite. În următoarea perioadă erau programate mai multe activități extravehiculare pentru montarea noilor panouri solare, însă acestea au fost amânate pe perioadă nedefinită, până la finalizarea investigațiilor.

Fără legătură cu costumele americane (rușii folosesc costumele spațiale proprii, Orlan), se amână și următoarea activitate extravehiculară rusă (VKD-54), din cauza unor probleme cu brațul robotic european (ERA), atașat modulului rusesc Nauka.

Voyager-1 trimite date ciudate, de la peste 23 de miliarde de kilometri de Pământ

Datele primite de la sistemul de control al orientării sondei Voyager-1 par să nu aibă nici un sens, sunt haotice și nu reflectă starea curentă a sondei, care pare să aibă o orientare normală (dacă nu ar avea antena îndreptată spre Pământ, nu ar putea să primească și să trimită date). Altfel, datele primite de la sondă indică faptul că aceasta nu are alte probleme și că se află într-o stare normală. NASA investighează în prezent această anomalie, pentru a înțelege ce s-a întâmplat cu Voyager-1. Sonda, lansată în 1977, se află la 23.3 miliarde de kilometri de Pământ.

Rusia continuă discuțiile privind noua stație spațială proprie

Cel puțin deocamdată se pare că Rusia a renunțat la ideea de a forma noua stație în jurul actualului segment rusesc al Stației Spațiale Internaționale și va construi o stație nouă. Cel mai probabil aceasta va fi construită în jurul modulului NEM, care însă nu va fi lansat mai devreme de 2025 (și care inițial trebuia să facă parte din ISS).

Noua stație spatiala rusă urmează să fie plasată pe orbită polară, însă nu va fi locuită continuu de un echipaj. Cosmonauții o vor vizita pentru întreținere și montarea diverselor subsisteme, stația spațială fiind proiectată să funcționeze autonom.

Roscosmos a spus că va lua o decizie privind continuarea participării la Stația Spațială Internațională cândva mai aproape de anul 2024, în timp ce NASA sper să poată continua folosirea stației până în 2032 (deși în februarie 2022, data avansată pentru deorbitare era 2031).

Alte știri, pe scurt:

NASA va oferi până la 3.5 miliarde de dolari companiilor Axiom Space și Collins Aerospace pentru ca acestea să realizeze costumele de astronauți de nouă generație, necesare pentru activitățile extravehiculare de pe Stația Spațială Internațională, dar și pentru activitățile selenare din cadrul programului Artemis; acestea vor putea fi utilizate de astronauți probabil începând cu 2025, iar în misiunea Artemis III va fi folosită o versiune demonstrativă a acestora;
Satelitul militar rusesc Kosmos-2555, lansat în 29 aprilie de la cosmodromul Plesetsk —cu ocazia lansării inaugurale a rachetei Angara-1.2, a reintrat necontrolat în atmosferă în 17 mai, după ce nu pare să fi efectuat nici un fel de manevre de ridicare a orbitei, după separarea de treapta secundară a rachetei purtătoare; este posibil ca satelitul să fi fost de fapt un balast, având în vedere regimul de test al primei rachete Angara-1.2; masa relativ mică a satelitului înseamnă că acesta a fost consumat în totalitate de frecarea cu atmosfera, în timpul reintrării;
Sonda marțiană MAVEN se află în safe-mode din 28 februarie, după ce sistemul de navigație al sondei, bazat pe giroscoape, a început să se comporte anormal; sonda se află pe o orbită stabilă și are antena îndreptată spre Pământ, însă în timp ce este în safe-mode nu poate funcționa ca releu de comunicație pentru sondele de la sol și achiziția de date științifice este limitată; NASA a decis ca sonda să renunțe la giroscoapele aparent defecte și să se bazeze exclusiv pe stele pentru orientare; în aceste condiții, operațiunile normale ale sondei ar trebui să fie reluate în următoarele zile;
Roscosmos recunoaște că nu are 1 trilion de ruble (echivalent cu peste 10 miliarde de euro) pentru a construi Zevs, un remorcher orbital extrem de ambițios, care ar fi putut transporta sateliți (sau cargo) de pe o orbită pe alta (inclusiv spre Lună), folosind propulsie nucleară; Zevs urma să fie lansat cu o rachetă Angara-5V sau Angara-A5 și părea un proiect extrem de interesat, pe care chiar mi l-aș fi dorit să-l văd dus până la faza operațională;
Racheta SLS va ieși din hangarul VAB și se va îndrepta spre rampa de lansare LC-39B în data de 6 iunie, pentru o nouă încercare de a umple cu combustibil rezervoarele celor două trepte; testul este programat pentru 19 iunie și NASA crede că, dacă totul merge bine, lansarea misiunii Artemis-1 ar putea să aibă loc în luna august;
Turcia vrea să antreneze un astronaut pe care să-l trimită timp de 10 zile la bordul Stației Spațiale Internaționale, pentru a derula o serie de experimente și activități științifice; cel mai probabil zborul va avea loc cu o capsulă Soiuz, cândva în 2023; sunt acceptați cetățenii turci, cu vârsta mai mică de 45 de ani și cererile pentru înrolarea în program sunt acceptate până în 23 iunie;
Vine iarna în Utopia Planitia și odată cu ea furtunile de nisip, așa că roverul chinezesc Zhurong și-a suspendat activitățile și a intrat în hibernare, urmând să fie reactivat peste aproximativ 6 luni; după mai mult de 1 an pe suprafața planetei Marte, roverul a parcurs aproape 2 km (1921 de metri);
În data de 1 iunie, la ora 09:03 UTC nava Progress MS-18 s-a desprins de modulul Zvezda al Stației Spațiale Internaționale și a revenit distructiv prin atmosferă la ora 11:51 UTC; nava Progress MS-20, lansată 2 zile mai târziu, a andocat la Zvezda după doar două orbite efectuate, înainte de întâlnirea cu Stația Spațială Internațională, transportând 599 kg de combustibil, 420 litri de apă, 40 kg azot comprimat și 1458 kg de echipamente pentru echipajul Expediției 67;
La patru luni după ce a contractat misiunile cu echipaj Crew-7, Crew-8 și Crew-9 de la SpaceX, NASA a anunțat că a mai achiziționat încă alte 4 misiuni de la compania lui ElonMusk, asigurând astfel rotația echipajului de la bordul Stației Spațiale Internaționale până în 2030, indiferent de numărul de misiuni executate de Boeing;

Oameni în spațiu

La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 67:

Kjell Lindgren (US/NASA, Dragon Crew-4), din 27.04.2022;
Robert Hines (US/NASA, Dragon Crew-4), din 27.04.2022;
Samantha Cristoforetti (EU/ESA, Dragon Crew-4), din 27.04.2022;
Jessice Watkins (US/NASA, Dragon Crew-4), din 27.04.2022;
Oleg Artemiev (RU/Roscosmos, Soiuz MS-21), din 18.03.2022;
Denis Matveev (RU/Roscosmos, Soiuz MS-21), din 18.03.2022;
Serghei Korsakov (RU/Roscosmos, Soiuz MS-21), din 18.03.2022.

Imaginea săptămânii

May be an image of indoor and outdoors — Eclipsa de Lună din 15 mai, fotografiată de la bordul Stației Spațiale Internaționale de astronautul european Samantha Cristoforetti (*sursa: Twitter*)

Rezumatul lansărilor orbitale din ultima perioadă:

#F02/2022: În 13 mai, ora 07:09 UTC, a avut loc o nouă lansare a rachetei Hyperbola-1, a companiei chinezești i-Space, de la centrul spațial Jiuquan; din păcate, lansarea s-a încheiat cu un eșec: a fost al treilea eșec consecutiv al acestei rachete, din patru lansări efectuate până acum; Hyperbola-1 (20.8 metri înălțime, 1.4 metri diametru) este o rachetă cu patru trepte, toate aceste trepte având combustibil solid și poate urca aproximativ 300 kg pe orbită terestră joasă;

#051/2022: Tot în 13 mai, dar de la ora 22:07 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 53 de sateliți Starlink (4.13) de pe rampa SLC-4E a complexului spațial Vandenberg, California, folosind treapta primară B1063, aflată la cel de-al 5-lea zbor, treaptă primară recuperată pe barja Of Course I Still Love You; această lansare a pus pe orbită satelitul Starlink cu numărul 2500;

#052/2022: Două zile mai târziu, în 14 mai, ora 20:40 UTC, de această dată de pe rampa SLC-40 a complexului spațial Cape Canaveral, o nouă rachetă Falcon 9 lansa pe orbită un nou set de 53 de sateliți Starlink (4.15), iar de această dată, surprinzător, chiar a fost vorba despre o rachetă nouă, pentru că SpaceX a folosit o treaptă primară nou-nouță, B1073, aflată la primul său zbor și recuperată pe barja Just Read The Instructions.

#053/2022: În 18 mai, de la ora 10:59 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat alți 53 de sateliți Starlink (4.18) de pe rampa LC-39A, de la Kennedy Space Center, folosind treapta primară B1052, aflată la cel de-al 5-lea zbor, și recuperată ulterior pe barja A Shortfall of Gravitas; a fost a treia lansare SpaceX într-un interval de 5 zile;

#054/2022: În 19 mai, la ora 08:03, o rachetă Soiuz-2.1a a lansat pe orbită heliosincronă satelitul militar Bars-M 3L (sau Kosmos-2556)de pe rampa 43/4 a cosmodromului militar Plesetsk;

#055/2022: După mai multe amânări, în cele din urmă, în 19 mai, la ora 22:57 UTC, o rachetă Atlas V a lansat pe orbită capsula Starliner CST-100 a companiei Boeing, care, câteva ore mai târziu, a andocat pentru prima dată cu Stația Spațială Internațională; racheta Atlas V a fost folosită în configurația mai puțin obișnuită N22: fără con protector, două boostere auxiliare și două motoare a treptei secundare Centaur iar lansarea a avut loc de pe rampa SLC-41 a centrului spațial Cape Canaveral;

#056/2022: În 20 mai, ora 10:30 UTC, o rachetă Changzheng-2C (cu o treaptă superioară Yuanzheng-1S) a lansat 3 sateliți de comunicații pe orbită terestră joasă, la centrul spațial Jiuquan;

#057/2022: În 25 mai, de la ora 18:27, o rachetă Falcon 9 a lansat pe orbită terestră joasă 59 de sateliți pentru diverși clienți, într-o nouă misiune ridesharing, Transporter-5; lansarea a avut loc de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral și treapta primară B1061, folosită pentru a 8-a oară, a revenit la sol, în Landing Zone 1;

#058/2022: O rachetă Changzheng-2C a lansat în 02 iunie, ora 04:00 UTC, 9 sateliți de comunicații GeeSAT-1 pe orbită terestră joasă, de pe rampa LC-3 de la centrul spațial Xichang;

#059/2022: În 03 iunie, ora 09:32 UTC, o rachetă Soiuz-2.1a a lansat nava cargo Progress MS-20, de pe rampa 31/6 de la Baikonur, navă cargo care a andocat la Stația Spațială Internațională la ora 13:02 UTC (după parcurgerea a două orbite în jurul Pământului).

Buletin Cosmic

Buletin Cosmic #142