Buletin Cosmic #143

JWST este lovit de micrometeroizi, KZ-11 explodează pe rampa de lansare, Vega-C se pregătește pentru lansare în timp ce Ariane-6 întârzie și restul subiectelor spațiale din ultimele două săptămâni

Anna Kikina, membră a echipajului Crew-5

Planurile Rusiei de a plasa un cosmonaut la bordul unei capsule Dragon (și de a primi un astronaut american într-o capsulă Soiuz în schimb, fără obligații financiare) continuă: Mihail Mișustin, prim-ministrul Rusiei, a semnat un ordin prin care agenției spațiale Roscosmos i se permite să negocieze un astfel de schimb.

Cel mai probabil, Anna Kikina va zbura cu o capsulă Dragon în luna septembrie (parte a echipajului Crew-5, alături de Nicole Aunapu Mann, Josh Cassada și Koichi Wakata), iar Frank Rubio va zbura în viitor spre Stația Spațială Internațională la bordul unei capsule Soiuz. Administratorul NASA, Bill Nelson a confirmat că un astfel de plan este în prezent negociat de NASA și Roscosmos, în ciuda situației internaționale curente.

Test eșuat pentru racheta Kuaizhou-11

Imagini satelitare obținute de compania europeană Airbus par să sugereze că la centrul spațial Jiuquan din China a avut loc o explozie, în octombrie anul trecut, la una din locațiile asociate cu racheta Kuaizhou-11. În imagine nu este o rampă de lansare, ci un sistem mobil de lansare (TEL —Transporter Erector Launcher), având în vedere că această rachetă este propulsată de combustibil solid și nu are neapărată nevoie de o rampă statică pentru lansare.

Derivată din Kuaizhou-1A (care la rândul ei este derivată din racheta balistică DF-31), racheta Kuaizhou-11 a avut o singură tentativă de lansare (cel puțin așa știam pănă acum), în 10 iulie 2020, însă o tentativă nereușită. Teoretic, racheta poate urca 1000 de kilograme pe orbită terestră joasă (sau 700 kg pe orbită heliosincronă).

Racheta este dezvoltată de compania ExSpace, o filială a companiei de stat China Aerospace Science and Industry Corporation (CASIC).

Imagini ale rampei de lansare a rachetei Kuaizhou-11 de la Centrul Spațial Jiuquan, la câteva săptămâni distanță, în care este surprins test eșuat al rachetei chinezești (Sursa foto: CNES/Airbus)

Racheta europeană Vega-C se pregătește pentru debut

Zborul inaugural al noului lansatorului orbital european Vega-C este programat pentru 7 iulie, ora 11:13 UTC, iar la bord se va afla satelitul italian LARES-2.

Comparativ cu Vega, varianta Vega-C este o rachetă complet nouă (deși rămâne un lansator de calibru ușor): dacă Vega avea un motor P80 pentru treapta primară, acesta a fost înlocuit pentru Vega-C un motor P120C (și astfel treapta primară a rachetei este similară cu boosterul auxiliar al rachetei Ariane 6); pentru a doua treaptă, Vega-C folosește un motor Zefiro-40, care înlocuiește motorul Zefiro-23 al variantei inițiale Vega. Pentru a treia treaptă, Vega-C va folosi acelați Zefiro-9, în timp ce treapta superioară este AVUM+, derivată din treapta superioară AVUM (Attitude Vernier Upper Module) folosită până acum de Vega.

Lansată din Guiana Franceză, racheta Vega-C va putea urca până la 2.2 tone pe orbită terestră joasă (orbită heliosincronă, la 700 km altitudine), cu 300 de kilograme mai mult decât recordul de masă utilă lansată în spațiu de racheta Vega. Cel puțin 4 lansări Vega-C sunt programate până la finalul acestui an.

ESA menționează pe pagina dedicată rachetei Vega-C și contribuția României la acest proiect european.

Shenzhou-14 ajunge la Stația Spațială Chineză

Taikonauții Cai Xuzhe, Chen Dong, Liu Yang au ajuns la bordul Stației Spațiale Chineze în 5 iunie, folosind capsula Shenzhou-14, lansată de singura rachetă chineză certificată pentru zboruri cu echipaj, Changzheng-2F.

Cai Xuzhe se află la primul său zbor spațial, Chen Dong a participat și la misiunea Shenzhou-11, în timp ce Liu Yang este prima femeie cu cetățenie chineză care a ajuns în spațiu (Shenzhou-9). Cei trei vor avea un program extrem de încărcat, pentru că în următoarele 6 luni Stația Spațială Chineză va primi două noi module (Wengtian și Mengtian) care vor fi atașate modulului central (Tianhe).

Alte știri, pe scurt:

• În luna mai, una dintre oglinzile telescopului spațial James Webb a fost lovită de un micrometeroid care a produs o deformare semnificativă a acesteia; din fericire, acest lucru nu va afecta activitatea telescopului spațial, pentru că în proiectarea acestuia s-a ținut cont de astfel de evenimente, chiar dacă impactul a fost mai sever decât s-a estimat în faza de proiectare a telescopului; de curând, NASA a anunțat că primele imagini realizate de telescop vor fi publicate în 12 iulie;

• După o întârziere de câteva luni, Federal Aviation Administration (FAA) a emis un document prin care declară că îi permite companiei SpaceX să efectueze lansări de la centrul din Boca Chica, însă nu fără câteva condiții: compania lui Elon Musk trebuie să rezolve 75 de probleme identificate care ar putea afecta flora și fauna din jurul rampelor de lansare, dar FAA spune că lansările nu vor afecta semnificativ mediul înconjurător, dând astfel undă verde viitoarelor lansări orbitale din Texas; Elon Musk a spus că prima lansare este programată pentru iulie, urmând ca ulterior să vedem câte o astfel de tentativă în fiecare lună;

• Noua rachetă europeană Ariane 6 va debuta pe rampa de lansare abia anul viitor, conform directorului general al ESA, Josef Aschbacher, într-un interviu realizat pentru BBC;

• NASA, prin vocea lui Thomas Zurbuchen, a anunțat că va forma o echipă de cercetători dedicată studierii fenomenelor aeriene neidentificate (FAN sau UAP —Unidentified Aerial Phenomena, adică a OZN-urilor); echipa va fi condusă de astrofizicianul David Spergel și va avea un buget de cel mult 100000 dolari; dar, a adăugat Zurbuchen, nu există (până acum) indicii că originea acestor fenomene aeriene neidentificate ar fi de natură extraterestră;

• Lansarea misiunii cargo spre Stația Spațială Internațională (CRS-25), care trebuia să aibă loc vineri, 10 iunie, a fost amânată pentru luna iulie, după ce vapori toxici, proveniți de la combustibilul capsulei Dragon au fost detectați în vecinătatea propulsoarelor Draco; capsula a fost golită de combustibil și, după identificarea cauzei problemei, NASA și SpaceX vor comunica o nouă dată a lansării;

• La bordul capsulei Dragon din misiunea CRS-25 se va afla și primul satelit moldovenesc, TUMnanoSAT, realizat de Universitatea Tehnică a Moldovei din Chișinău; acesta fusese inițial programat să fie lansat la bordul capsulei Cygnus CRS-15 în 2018 (cu o rachetă Antares), însă livrarea acestuia a fost întârziată. Satelitul urmează să fie eliberat pe orbită după ce ajunge la bordul stației spațiale;

• În 6 iunie, racheta SLS a ieșit din nou din hangarul VAB și s-a îndreptat spre rampa de lansare LC-39B de la centrului spațial Kennedy, pentru o nouă tentativă a unui test de umplere cu combustibil a celor două trepte, înainte de misiunea Artemis 1;

• Fundația B612 anunță că a descoperit peste 100 de noi asteroizi folosind infrastructura de cloud oferită de Google, algoritmi noi și seturi de date deja existente, realizate de diverse observatoare terestre; primii 104 asteroizi descoperiți de fundația B612 au fost deja adăugați în registrul menținut de Minor Planet Center; botezată după numele unui asteroid din povestea Micul Prinț a lui Antoine de Saint-Exupéry, Fundația B612 are ca scop dezvoltarea de tehnologii pentru protejarea Pământului de impactul cu asteroizi;

• Al cincilea zbor suborbital cu echipaj al capsulei New Shepard (NS-21) a avut loc în 4 iunie, la ora 13:25 UTC; la bord s-au aflat Katya Echazarreta (prima femeie născută de origine mexicană care ajunge în spațiu și la 26 de ani, cea mai tânără americancă din spațiu), Victor Correa Hespanha, Jaison Robinson, Victor Vescovo, Hamish Harding și Evan Dick (aflat pentru a doua oară la bordul unei capsule New Shepard, după NS-21);

• După ce institutul Max Planck din Germania a decis să dezactiveze principalul instrument științific de la bordul telescopului rusesc Spektr-RG (eROSiTA), ca urmare a invaziei teritoriului ucrainean din 24 februarie, directorul Roscosmos a declarat recent că Rusia ar putea încerca reactivarea eROSITA, fără aprobarea institutului Max Planck (și astfel am putea asista la primul caz de piraterie spațială virtuală, conform unor declarații ale părții germane); coordonatorul rus(!) al proiectului Spektr-RG, Rashid Sunyaev, a declarat că orice încercare neautorizată de reactivare a instrumentului științific german eROSITA de la bordul telescopului ar putea avaria acest instrument și nu recomandă o astfel de acțiune unilaterală din partea Rusiei, mai ales că datele științifice care ar putea fi obținute în urma acestei acțiuni nu vor fi acceptate spre publicare de nici o publicație științifică din occident.

Oameni în spațiu

La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 67:

1. Kjell Lindgren (US/NASA, Dragon Crew-4), din 27.04.2022;

2. Robert Hines (US/NASA, Dragon Crew-4), din 27.04.2022;

3. Samantha Cristoforetti (EU/ESA, Dragon Crew-4), din 27.04.2022;

4. Jessice Watkins (US/NASA, Dragon Crew-4), din 27.04.2022;

5. Oleg Artemiev (RU/Roscosmos, Soiuz MS-21), din 18.03.2022;

6. Denis Matveev (RU/Roscosmos, Soiuz MS-21), din 18.03.2022;

7. Serghei Korsakov (RU/Roscosmos, Soiuz MS-21), din 18.03.2022.

La bordul Stației Spațiale Chineze se află următorul echipaj:

1. Chen Dong (CN/CNSA, Sheznhou-14), din 05.06.2022;

2. Liu Yang (CN/CNSA, Sheznhou-14), din 05.06.2022;

3. Cai Xuzhe (CN/CNSA, Sheznhou-14), din 05.06.2022;

Imaginea săptămânii

Una dintre roțile roverului Curiosity, afectată de condițiile extreme de pe Marte; imagine surprinsă de camerele roverului în 3 iunie; din fericire, Perseverance folosește un set diferit de roți, care până acum nu au creat astfel de probleme; sursa foto: NASA

Rezumatul lansărilor orbitale din ultima perioadă:

#060/2022: În 05 iunie, o rachetă Changzheng-2F a lansat capsula Shenzhou-14, care la 7 ore după lansare a andocat la modulul Tianhe al Stației Spațiale Chineze; lansarea a avut loc la ora 02:44 UTC, de pe eampa SLS-1 a Centrului Spațial Jiuquan;

#061/2022: În 08 iunie, ora 21:04 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat satelitul egiptean de telecomunicații Nilesat-301 pe orbită geosincronă, de pe rampa SLC-40 a complexului Cape Canaveral; a fost prima lansare spre orbită geostaționară din 2022 pentru SpaceX și al 7-lea zbor pentru treapta primară B1062, care a revenit pe barja Just Read the Instructions;

#F03/2022: O rachetă Rocket a companiei americane Astra a încercat în 12 iunie, ora 17:43 UTC, să lanseze prima misiune TROPICS pentru NASA, de pe rampa SLC-46 a complexului de la Cape Canaveral, dintr-o serie de trei astfel de misiuni contractate; din păcate, după separarea de treapta primară, motorul celei de-a doua trepte s-a oprit prematur și satelitul de la bord, în loc să ajungă pe orbită, a ajuns în ocean; lansarea a fost amânată de două ori: o dată pentru că un vas a pătruns în zona de excluziune maritimă, a doua oară din cauza unor probleme ale sistemului de alimentare cu oxigen a rachetei; după 7 lansări, compania Astra a înregistrat doar 2 succese, restul fiind lansări eșuate.