China plănuiește să aducă pe Pământ probe de sol de pe Marte înaintea NASA/ESA!

În 2028 va debuta Tianwen-3, cea mai ambițioasă misiune interplanetară e Chinei de până acum: două rachete vor trimite spre Marte patru vehicule: în prima rachetă (Changzheng-5) va fi un lander care va ajunge pe Marte în septembrie 2029 și un vehicul (de fapt o rachetă în două trepte) care va decola de pe suprafața marțiană și care va ajunge pe orbita lui Marte, cu probele de sol (culese de un robot patruped, care va călători spre Marte împreună cu landerul de care pomeneam mai sus); în a doua rachetă (Changzheng-3B) va fi o sondă orbitală, cu care vehiculul conținând probele de sol marțian se va întâlni pe orbita lui Marte, și o capsulă, care va duce respectivele probe de sol pe Pământ. Sonda orbitală, împreună cu capsula unde sunt păstrate probele de sol, va părăsi planeta Marte în octombrie 2030.

Dacă totul merge conform planului, acest lucru se va întâmpla în iulie 2031, cu doi ani mai devreme decât actuala misiune propusă de NASA/ESA! Avantajul misiunii NASA/ESA este că probele de sol sunt culese din zona craterului Jezero, unde se crede că în trecut a existat o deltă, deci sunt șanse mai mari să descoperim acolo urme de viață (din trecutul sau din prezentul planetei Marte).

China a putut să grăbească această misiune pentru că a decis să folosească lansatoarele pe care deja le are la dispoziție și să nu mai aștepte construcția viitorului lansator de calibru supergreu, Changzheng-9. Experiența Chang'e-5 și Tianwen-1 îi va fi de mare folos Chinei în această misiune, care pare una absolut realizabilă cu tehnologia pe care China o are la dispoziție. În plus, detaliile au fost prezentate public de Sun Zezhou, o persoană cheie din actuala misiune Tianwen-1.

NASA a efectuat un nou test al rachetei SLS

Aflată pe rampa de lansare LC-39B de la Centrul Spațial Kennedy din Florida, racheta SLS pare că a încheiat ultimul său test înainte de lansare. Toate cele patru rezervoare ale rachetei au fost umplute cu combustibil (câte unul cu hidrogen și unul cu oxigen pentru fiecare din cele două trepte), în ciuda unei scurgeri de hidrogen detectată, din nou, la treapta primară. De această dată, inginerii nu au mai fost chiar atât de îngrijorați de această problemă (separată de scurgerea detectată în testul precedent), așa că au continuat umplerea rezervoarelor și ulterior simularea unei numărători inverse, care trebuia să ajungă până la T-9.3 secunde, adică fix înainte ca motoarele RS-25 să fie activate.

Din păcate însă, computerul de bord a oprit numărătoarea inversă la T-29 secunde, din motive încă neclare (nu știm dacă au sau nu legătură cu scurgerea de hidrogen, pe care inginerii au încercat să o mascheze pentru a nu fi detectată de computerul de bord în momentul numărătorii inverse). NASA a decis că un alt test nu va mai fi necesar și este posibil ca peste aproximativ 2 luni să vedem lansarea misiunii Artemis-1, după ce racheta va fi retrasă din nou în hangar pentru ultimele pregătiri (primele două ferestre sunt 23 august – 06 septembrie și 19 septembrie – 04 octombrie).

ISS evită (încă) un deșeu provenit din testul anti-satelit rusesc de anul trecut

Ieri, la ora 19:03 UTC, nava Progress MS-20, andocată la modulul rusesc Zvezda al ISS, și-a activat motoarele pentru 4 minute și 34 de secunde, pentru ca Stația Spațială Internațională să evite un deșeu orbital, un fragment rezultat în urma testului balistic din 15 noiembrie (când Rusia și-a distrus propriul satelit Kosmos-1408 folosind o rachetă balistică lansată de la sol).

Este pentru prima dată când Roscosmos specifică numele satelitului care a generat fragmentul; până acum, când era vorba despre propriile deșeuri, formulau mult mai vag comunicatul, fără detalii cu privire la originea fragmentului.

O ridicare a apogeului orbitei ISS era programată pentru sâmbătă, folosind capsula Cygnus, așa că această manevră va fi una cu o durată mai scurtă, pentru a nu perturba prea mult traiectoria stației spațiale înaintea lansării următoarei capsule Souiz, programată pentru septembrie.

Nu avem prea des ocazia să vedem motoarele unei nave Progress în acțiune, dar de această dată cosmonautul Serghei Korsakov a surprins momentul în care acestea au fost active și l-a postat pe canalul său de Telegram.

Schimbări în viitoarele echipaje lansate spre ISS

NASA a anunțat echipajul pentru viitoare misiune Starliner (CFT): Barry Wilmore (comandant) și Sunita Williams (pilot), iar Mike Fincke este astronautul de rezervă.

Inițial, echipajul trebuia să fie format din 3 persoane: Michael Fincke, Barry Willmore și Nicole Aunapu Mann, dar NASA a decis să înlăture comandantul (Fincke) și să-l păstreze doar ca rezervă, să-l înlocuiască cu cel care trebuia să fie pilotul misiunii (Willmore), a luat comandatul din următoarea misiune (Williams), pe care îl folosește acum pe post de pilot. Nicole Aunapu Mann nu va zbura cu Starliner în viitorul apropiat, pentru că deja a fost confirmată pentru misiunea Dragon Crew-5 din septembrie.

Jeanette Epps, programată inițial pentru al doilea zbor Starliner cu echipaj (Starliner-1), se antrenează atât pentru un zbor cu Starliner, cât și pentru un eventual zbor cu capsula Dragon. Nimeni nu cred că știe în acest moment cine va face parte din al doilea zbor Starliner cu echipaj la bord.

Record pentru SpaceX și cei patru sateliți misterioși

SpaceX a reușit să lanseze 3 rachete Falcon 9 într-un interval de aproximativ 36 de ore (între 17 și 19 iunie), un nou record stabilit de compania lui Elon Musk.

Însă lansarea din dimineața (04:27 UTC) zilei de 19 iunie, ultima din șirul celor 3, este una interesantă: deși oficial racheta Falcon 9 a lansat doar satelitul comercial de telecomunicații Globalstar-2 FM15, sunt zvonuri care spun că înainte de separarea satelitului de treapta secundară a avut loc lansarea unui satelit secret, despre care nu știm detalii și despre care SpaceX nu a oferit nici un fel de informații.

Zvonurile se bazează pe un profil de zbor ușor diferit de restul lansărilor spre orbita terestră joasă (apogeul treptei primare a atins 200 km), precum și pe identificarea, în imaginile transmise în direct, a unui adaptor suplimentar conectat de treapta secundară. În plus, masa satelitului Globalstar-2 FM15 este suficient de mică încât racheta să se fi putut întoarce la sol, în schimb treapta primară a fost recuperată pe barja Just Read the Instructions.

Adaptorul, care părea similar cu un adaptor pentru sateliții Starlink, nu părea conectat la un satelit suplimentar și nu au fost transmise în direct imagini cu separarea conului protector, ceea ce poate sugera că satelitul secret a fost eliberat după SES-1 (prima manevră a treptei secundare, pentru plasarea pe o orbită temporară, așa numita "parking orbit"). A fost nevoie de alte două manevre, SES-2 și SES-3 pentru ca Globastar-FM15 să ajungă pe orbita nominală, cu apogeul la 1125 km.
Satelitul secret ar putea avea legătură cu contractul oferit de Departamentul Apărării companiilor L3Harris și SpaceX de a construi 4 sateliți care ar urma să fie folosiți pentru detecția rachetelor balistice și hipersonice.

Câteva zile mai târziu, NORAD (prin Space-Track.org) confirmă 4 noi sateliți în urma lansării SpaceX de duminică, cu următoarele denumiri generice: USA-328, USA-329, USA-330 și USA-331, la o altitudine de 535 km și înclinație orbitală de 53 de grade, sateliți identificați și de astronomii amatori.

Alte știri, pe scurt:

• NASA a anunțat că lansarea misiunii Psyche nu va avea loc în acest an din cauza unor probleme ale softului de navigație și control; problemele par să fie rezolvate, dar sunt necesare mai multe teste, ceea ce înseamnă că se ratează oportunitatea de lansare din acest an; anul viitor oferă două ferestre pentru Psyche, în luna iulie sau septembrie, iar NASA nu exclude nici amânarea lansării până în 2024; din păcate, asta înseamnă și cu o lansare Falcon Heavy mai puțin în acest an; Psyche este prima misiune interplanetară care va studia un asteroid metalic (16 Psyche);

• În 29 iunie, capsula Cygnus NG-17 s-a desprins de Stația Spațială Internațională și câteva ori mai târziu a revenit distructiv prin atmosfera Pământului, undeva deasupra Pacificului; înainte cu câteva zile de desprinderea de ISS, capsula a efectuat un test prin care a demonstrat că motoarele sale pot fi folosite pentru modificarea orbitei ISS, deși o primă încercare de derulare a acestui test, din 20 iunie, s-a încheiat cu un eșec, motoarele oprindu-se după 5 secunde, deși testul fusese programat să dureze 301 secunde;

• Compania RocketLab a lansat pentru NASA sonda CAPSTONE, care se îndreaptă spre Lună pentru a testa o orbită cu totul specială în jurul Lunii, unde urmează să fie plasată în următorii ani viitoarea stație spațială Gateway; misiunea a costat doar 30 de milioane de dolari, aproximativ jumătate din prețul unei lansări Falcon 9; CAPSTONE este prima sondă interplanetară lansată de o rachetă Electron și a folosit o treaptă superioară denumită Photon pentru a naviga în spațiul cis-lunar; va dura aproape 6 luni până când sonda va ajunge pe orbită selenară. Sonda are doar 25 de kilograme și a fost lansată din Noua Zeelandă;

• Sonda Bepi-Colombo, care are ca țintă finală explorarea planetei Mercur, a efectuat un al doilea survol al lui Mercur în 23 iunie, ajustându-și traiectoria conform planului și apropiindu-se până la 200 km distanță de suprafața planetei; următorul survol este programat pentru 20 iunie 2023 și inserția pe orbita lui Mercur este programată pentru 5 decembrie 2025;

• NASA a publicat imaginile obținute de sonda selenară Lunar Reconaissance Orbiter (LRO) ale impactului din 4 martie, când un fragment dintr-o rachetă (probabil Changzheng-3C, care a lansat sonda interplanetară Chang'e 5-T1) s-a prăbușit pe suprafața Lunii.

Oameni în spațiu

La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 67:

1. Kjell Lindgren (US/NASA, Dragon Crew-4), din 27.04.2022;

2. Robert Hines (US/NASA, Dragon Crew-4), din 27.04.2022;

3. Samantha Cristoforetti (EU/ESA, Dragon Crew-4), din 27.04.2022;

4. Jessice Watkins (US/NASA, Dragon Crew-4), din 27.04.2022;

5. Oleg Artemiev (RU/Roscosmos, Soiuz MS-21), din 18.03.2022;

6. Denis Matveev (RU/Roscosmos, Soiuz MS-21), din 18.03.2022;

7. Serghei Korsakov (RU/Roscosmos, Soiuz MS-21), din 18.03.2022.

La bordul Stației Spațiale Chineze se află următorul echipaj:

1. Chen Dong (CN/CNSA, Sheznhou-14), din 05.06.2022;

2. Liu Yang (CN/CNSA, Sheznhou-14), din 05.06.2022;

3. Cai Xuzhe (CN/CNSA, Sheznhou-14), din 05.06.2022.

Imaginea săptămânii:

Rezumatul lansărilor orbitale din ultima perioadă:

#062/2022: În 17 iunie, SpaceX a lansat (la ora 16:09 UTC) încă 53 de sateliți Starlink (4.19), de pe rampa LC-39A de la Centrul Spațial Kennedy, din Florida; pentru această lansare a fost folosită treapta primară B1060, care a zburat astfel pentru a 13-a oară —un record pentru o treaptă primară Falcon 9; SpaceX mai are în inventar alte două trepte primare care au zburat deja de 12 ori (B1051 și B1058); mai mult, a fost al 100-lea zbor SpaceX cu o treaptă primară recuperată; B1060 a fost recuperată și de această dată pe barja A Shortfall of Gravitas;

#063/2022: În 18 iunie, ora 14:19 UTC, de pe rampa SLC-4E a complexului Vandenberg, o rachetă Falcon 9 a lansat satelitul militar german SARah-1, folosind treapta primară B1071, aflată la cel de-al 3-lea zbor; după lansare, treapta primară a aterizat la sol, pe Landing Zone 4, în apropierea rampei de lansare;

#064/2022: În 19 iunie, ora 04:27 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat, de pe rampa SLC-40 a complexului Cape Canaveral, satelitul de telecomunicații Globastar-2 FM15, dar și patru sateliți secreți, USA-328, USA-329, USA-330 și USA-331; treapta primar[ B1061, aflată la cel de-al 9-lea zbor, a aterizat pe barja Just Read the Instructions;

#065/2022: În 21 iunie, la ora 07:00 UTC, racheta sud-coreeană KSLV-II (Nuri) a reușit să lanseze pe orbită satelitul PVSAT, dar și un balast, pentru a demonstra că racheta poate urca 1500 kilograme până la 700 km altitudine; lansarea vine la 243 de zile de la inaugurarea rachetei, care s-a încheiat atunci cu un eșec; din fericire, lansarea de astăzi a fost un succes și alte 4 lansări mai sunt programate până în 2027; în ritmul acesta, racheta nu este pregătită pentru a accesa contracte din sectorul privat, dar poate fi un vehicul care să satisfacă nevoile Coreei de Sud; Nuri este o rachetă cu trei trepte și este prima rachetă orbitală dezvoltată în totalitate în Coreea de Sud.

#066/2022: În 22 iunie, ora 02:08 UTC, o rachetă Kuazhou-1A a lansat pe orbită satelitul Tinxing-1, de pe rampa LA-4 a centrul spațial Jiuquan; satelitul a ajuns pe orbită polară și cel mai probabil este un satelit militar; lansarea vine după eșecul din 15 decembrie 2021, când lansarea a doi sateliți GeeSAT-1 a eșuat;

#067/2022: Tot în 22 iunie, ora 21:50 UTC, prima lansare Ariane 5 din acest an a urcat pe orbită sateliții de telecomunicații MEASAT-3d și GSAT-24, de pe rampa ELA-3 a centrului spațial de la Kourou, din Guiana Franceză; mai sunt programate doar 9 lansări ale venerabilului lansator european, înainte ca acesta să fie înlocuit, începând cu 2023, de Ariane 6.

#068/2022: În 23 iunie, ora 02:22, o rachetă Changzheng-2D a lansat trei sateliți Yaogan 35-02 de pe rampa LC-3 a centrului spațial Xichang, probabil pentru armata chineză;

#069/2022: În 27 iunie, ora 15:46, o rachetă Changzheng 4C a lansat pe orbită heliosincronă satelitul Gaofen 12-03, de pe rampa LC-3 a centrului spațial Jiuquan;

#070/2022: În 28 iunie, ora 09:55, o rachetă Electron a companiei Rocket Lab, a lansat satelitul CAPSTONE spre Lună, folosind treapta superioară Photon, dezvoltată tot de compania Rocket Lab; pentru că din motive birocratice rampa de pe coasta de est a Statelor Unite nu este încă gata, lansarea a avut loc tot de la Mahia, Noua Zeelandă;

#071/2022: În 29 iunie, ora 21:04, o rachetă Falcon 9 a lansat satelitul luxemburghez de telecomunicații SES-22 pe orbită geostaționară, de pe rampa SLC-40 a complexului Cape Canaveral; treapta primară B1073 s-a aflat la cel de-al 3-lea zbor și a fost recuperată și de această dată pe barja Just Read the Instructions;

#072/2022: În 30 iunie, ora 12:30, o rachetă PSLV-CA (în configurația fără boostere auxiliare) a lansat 9 sateliți pe orbită terestră joasă, de pe rampa SLP a centrului spațial Satish Dhawan; a fost a doua lansare din India din acest an și a 15-a lansare a rachetei PSLV în configurația CA.

Până în prezent (30 iunie 2022), în acest an au avut loc 75 de tentative de lansări orbitale, din care 3 s-au încheiat cu un eșec (2 în SUA și 1 în China); SUA conduce clasamentul cu 37 de reușite, urmată de China cu 21 de reușite și Rusia cu 8 lansări, toate reușite. Europa și India au fiecare câte 2 lansări, în timp ce Iran și Coreea de Sud încheie clasamentul, fiecare cu câte 1 lansare.