Noi detalii ale misiunii Mars Sample Return

NASA a anunțat simplificat misiunea Mars Sample Return: în loc să trimită pe Marte încă un rover care să aducă probele de sol deja prelevate, Perseverance va fi cel care va aduce probele spre platforma staționară, de unde vor fi transferate cu un braț robotic într-o capsulă ce urmează să fie trimisă spre orbită. Iar de acolo, spre Pământ.

NASA a precizat că Perseverance este într-o stare suficient de bună încă să poată face acest lucru. Dar, pentru backup, vor fi trimise spre Marte două elicoptere similare cu Ingenuity, pentru a ajuta la transportul probelor(!). Elicopterele vor avea o rază de acțiune de 700 de metri, dar NASA speră ca platforma staționară să nu fie mai departe de 50 de metri de locul unde probele de sol vor fi depozitate.

Lansarea Earth Return Orbiter (sonda orbitală care va aștepta probele pe orbita lui Marte și care le va aduce pe Pământ) urmează să aibă loc în toamna lui 2027, iar în vara anului următor va fi lansat Retrieval Lander (platforma staționară cu brațul robotic și cele două elicoptere tip Ingenuity). Probele urmează să ajungă pe Pământ în 2033.

This illustration shows a concept for multiple robots that would team up to ferry to Earth samples collected from the Mars surface by NASA's Mars Perseverance rover. — Schiță a componentelor misiunii Mars Sample Return: elicopter(e) similare cu Ingenuity, roverul Perseverance, o sondă orbitală, o platformă staționară cu un braț robotic pentru colectarea probelor și o rachetă care va trimite probele pe orbită; *sursa imagine: NASA*

România contribuie la misiunea Mars Sample Return

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Turbomotoare (COMOTI) din București și compania GMV Romania participă la realizarea brațului robotic european care urmează să fie folosit pe Marte, în viitoarea misiune Mars Sample Return. Brațul robotic, lung de 2.5 metri, va transfera probele de sol marțian, prelevate în această perioadă de roverul american Perseverance, în vehiculul interplanetar care urmează să le ridice pe orbită marțiană și de acolo acestea vor fi transferate în capsula care le va aduce pe Pământ în 2033. Agenția Spațială Europeană a contractat grupul Leonardo pentru proiectarea, realizarea și testarea brațului, un consorțiu de companii din Spania, Franța, Romania, Danemarca, Grecia, Elveția și Elveția.

Rusia, Stația Spațială Internațională și viitoarea stație spațială rusă

Iuri Borisov a declarat că Rusia va părăsi Stația Spațială Internațională după 2024, când Rusia va avea propria stație spațială. Având în vedere că planurile actuale sugerează că primul modul al viitoarei stații spațiale rusești (ROSS) nu va fi lansat mai devreme de 2028, nu cred că este greu de imaginat că Rusia probabil va rămâne parte a Stației Spațiale Internaționale până în 2031, când NASA și ceilalți parteneri urmează să deorbiteze avanpostul orbital.

De altfel, Rusia nu are motive să se retragă prematur din acest proiect: în absența unei stații spațiale proprii sau a colaborării în cadrul ISS, programul spațial rusesc cu echipaj este inexistent, pentru că Rusia nu are altă destinație pe orbita terestră joasă, iar un program de explorare a Lunii este și mai puțin probabil decât o stație spațială (adică mult mai costisitor). Mai mult decât atăt, Rusia nu poate lansa rachete (și capsule) Soiuz spre Stația Spațială Chineză, din cauza înclinației orbitale a Stației Spațiale Chineze; ar fi putut face asta din Guiana Franceză, dar acum nu se mai poate, din motive pe care le știm.

Vladimir Soloviev, o persoană importantă din RSC Energia și din întreg programul spațial rus, oferă mai multe detalii cu privire la planurile Rusiei pentru ROSS, într-un interviu recent. Astfel, conform lui Soloviev, ROSS va fi plasată inițial la 334 km altitudine și înclinație orbitală 96.8 grade iar ulterior va ajunge la 372 km altitudine și înclinație orbitală 96.9, ceea ce îi va permite să observe marea majoritate a teritoriului Rusiei (și nu numai). ROSS va fi dotată cu senzori multispectrali (optic, infraroșu, ultraviolet, radio) pentru observații ale suprafeței terestre și pentru observații ale mișcărilor diverselor obiecte din apropierea celor doi poli ai Pământului. Stația spațială va funcționa în cea mai mare parte a timpului fără echipaj la bord. Cosmonauții o vor vizita câte 1-2 luni/an pentru operațiuni de întreținere sau pentru experimente științifice care au nevoie de intervenția echipajului, ceea ce scade semnificativ costurile asociate cu întreținerea stației spațiale. În plus, energia electrică pe care ar fi consumat-o echipajul poate să fie folosită pentru experimentele științifice.

Prima fază a ROSS ar începe în 2028, odată cu lansarea modulului NEM, folosind racheta Angara A5M, de la centrul spațial Vostochny. Acest lucru este credibil, pentru că NEM este aproape finalizat, conform unor planuri precedente, acesta trebuia atașat Stației Spațiale Internaționale, dar Roscosmos a anunțat că Nauka va fi ultima contribuție a Rusiei la ISS. După NEM urmează un modul de mici dimensiuni (modul nod, similar cu actualul modul Prichal andocat la Nauka) cu 6 porturi de andocare și un alt modul principal, asemănător cu NEM, modul care încheie prima fază a asamblării ROSS (până în 2030). Câte un echipaj de cosmonauți va fi lansat de la Baikonur la bordul capsulelor Soiuz, folosind rachete Soyuz-2.1b (varianta mai puternică a rachetei Soiuz-2.1a folosită astăzi pentru lansări spre ISS). Navele Progress vor fi folosite pentru aprovizionarea viitoarei stații.

A doua fază a asamblării ROSS, după 2030, va însemna două noi module atașate stației și înlocuirea capsulei Soiuz cu capsula Oriol, aflată în prezent în dezvoltare. ROSS va beneficia și de o platformă externă, care va putea fi folosită pentru experimente sau pentru lansări de sateliți de mici dimensiuni.

Primele imagini de la telescopul spațial James Webb

Telescopul spațial James Webb ne-a arătat, în primul set de imagini trimise pentru publicul larg, cum arată o stea care moare (Optul Explodat), cum arată o pepinieră stelară din care se vor naște noi stele (Nebuloasa Carina), cum arată galaxii vechi de peste 13 miliarde de ani a căror lumină este distorsionată de alte galaxii mai aproapiate(SMACS 0723) sau cum dansează gravitațional un grup de galaxii aflate la 290 de milioane ani-lumină distanță (Cvintetul lui Stephen); am văzut și un spectru al atmosferei exoplanetei WASP-96 b, care indică prezența apei într-o planetă aflată la 1000 de ani-lumină de noi. Toate imaginile prelucrate pentru publicul larg pot să fie accesate pe unul din site-urile oficiale ale misiunii.

The image is divided horizontally by an undulating line between a cloudscape forming a nebula along the bottom portion and a comparatively clear upper portion. Speckled across both portions is a starfield, showing innumerable stars of many sizes. The smallest of these are small, distant, and faint points of light. The largest of these appear larger, closer, brighter, and more fully resolved with 8-point diffraction spikes. The upper portion of the image is blueish, and has wispy translucent cloud-like streaks rising from the nebula below. The orangish cloudy formation in the bottom half varies in density and ranges from translucent to opaque. The stars vary in color, the majority of which, have a blue or orange hue. The cloud-like structure of the nebula contains ridges, peaks, and valleys – an appearance very similar to a mountain range. Three long diffraction spikes from the top right edge of the image suggest the presence of a large star just out of view. For more details, download the Text Description. — Una din primele imagini trimise de telescopul spațial James Webb: stâncile cosmice (NGC 3324) din Nebuloasa Carina; *sursă imagine: NASA/ESA/CSA/STScl*

Acord între NASA și Roscosmos privind schimbul de astronauți

NASA și Roscosmos au semnat un acord prin care astronauți americani vor zbura spre ISS la bordul capsulelor Soiuz, în schimbul cosmonauților lansați cu capsule Dragon; astfel Frank Rubio va fi lansat cu capsula Soiuz MS-22 (împreună cu Serghei Prokopiev și Dimitri Petelin), iar Anna Kikina va decola la bordul capsulei Dragon, în misiunea Crew-5 (alături de Nicole Mann, Josh Cassada și Koichi Wakata) —ambele lansări fiind programate pentru luna septembrie; mai mult, Loral O'Hara va zbura în capsula Soiuz MS-23, iar Andrei Fediaev în capsula Dragon din viitoarea misiune Crew-6 (în primăvara anului viitor); acordul prevede că cel puțin un cosmonaut și un american se va afla în permanență la bordul ISS, chiar dacă ceilalți vor fi nevoiți să revină de urgență pe Pământ la bordul unuia dintre vehiculele andocate. Acordul a fost anunțat la câteva ore după ce Dimitri Rogozin a fost schimbat de la conducerea Roscosmos și înlocuit cu Iuri Borisov (iar Roscosmos a înlăturat deja cântecele lui Dimitri Rogozin de pe site-ul instituției)

Alte știri, pe scurt:

Primul satelit moldovenesc a ajuns în spațiu, la bordul capsulei Dragon CRS-25 lansată astăzi de o rachetă Falcon 9. El a fost transferat la bordul Stației Spațiale Internaționale, după andocarea capsulei Dragon, și urmează să fie lansat în viitorul apropiat pe orbită proprie;
Compania europeană Eutelsat va fuziuna prin absorbție cu compania britanică OneWeb, într-o încercare de a face mai bine față concurenței cu SpaceX și Starlink; OneWeb a avut probleme financiare în 2020, când a fost cumpărată de guvernul britanic, însă actuala situație din Ucraina nu a ajutat deloc compania britanică; Eutelsat oferă servicii de internet folosind proprii sateliți de telecomunicație, însă de acum va putea să își extindă portofoliul și cu servicii de internet de mare viteză și latență scăzută, oferite de sateliții OneWeb aflați pe orbită terestră josă; Eutelsat va cheltui 3.4 miliarde de dolari pentru achiziționarea OneWeb;
Josef Aschbacher, directorul general al Agenției Spațiale Europene (ESA), a anunțat oficial încheierea colaborării cu Roscosmos în cadrul misiunii ExoMars; misiunea a fost suspendată din 17 martie, așa că decizia de ieri este una finală; ESA a anunțat că va căuta soluții pentru ca roverul Rosalind Franklin să ajungă în cele din urmă pe suprafața lui Marte.
În ciuda amenințărilor fostului director al Roscomos care vizau colaborarea dintre Rusia și Europa la bordul Stației Spațiale Internaționale, joi, 21 iulie, Oleg Artemiev și Samantha Cristoforetti au efectuat o activitate extravehiculară pentru continuare operațiunilor de punere în funcțiune a brațului robotic european atașat modulului Nauka; cu această ocazie, cei doi au lansat și 10 sateliți de mici dimensiuni, aparținând unor universități din Rusia; astfel, Cristoforetti a devenit prima femeie din Europa care a efectuat o activitate extravehiculară și doar a treia femeie care a efectuat o astfel de misiune într-un costum spațial rusesc Orlan;
Imediat după separarea de treapta superioară Photon (eveniment care a avut loc în 4 iulie), sonda CAPSTONE, care se îndreaptă spre Lună, a început să comunice cu rețeaua Deep Space Network, după care telemetria sondei se pare că s-a oprit brusc și NASA nu a mai putut stabili o legătură radio cu CAPSTONE timp de câteva zile; Rocket Lab a declarat că din punctul lor de vedere, misiunea a decurs fără probleme: lansarea rachetei Electron din 28 iunie a fost una nominală, iar motorul HyperCurie al treptei superioare Photon (produsă tot de Rocket Lab) a funcționat impecabil, înscriind sonda pe traiectoria corectă; mai mult decât atât, Rocket Lab a declarat că va folosi combustibilul rămas la bordul Photon pentru o misiune secundară a treptei superioare, iar în viitor, alte trepte Photon urmează să fie folosite și pentru alte misiuni interplanetare; din fericire, NASA a reușit să restabilească legătura cu sonda CAPSTONE în 6 iulie și de atunci misiunea decurge normal;
NASA a publicat ferestrele disponibile pentru Artemis-1 și momentan sunt trei variante, în funcție de condițiile meteorologice și de starea rachetei SLS: lansare în 29 august și revenirea pe Pământ a capsulei Orion în 10 octombrie (misiune de 42 de zile), lansare în 2 septembrie și revenirea pe Pământ a capsulei Orion în 11 octombrie (misiune de 39 de zile) sau lansare în 5 septembrie și revenirea pe Pământ a capsulei Orion în 17 octombrie (misiune de 42 de zile);
Compania Relativity va primi 1.2 miliarde de dolari pentru lansarea sateliților OneWeb de nouă generație, începând cu 2025, la bordul rachetei reutilizabile Terran-R; Relativity urmează să testeze în acest an lansatorul orbital Terran-1;
Viitorul telescop spațial al NASA, Nancy Grace Roman, va fi lansat în octombrie 2026, folosind o rachetă Falcon Heavy; contractul cu SpaceX pentru această misiune este în valoare de 255 milioane de dolari;

Oameni în spațiu

La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 67:

Kjell Lindgren (US/NASA, Dragon Crew-4), din 27.04.2022;
Robert Hines (US/NASA, Dragon Crew-4), din 27.04.2022;
Samantha Cristoforetti (EU/ESA, Dragon Crew-4), din 27.04.2022;
Jessice Watkins (US/NASA, Dragon Crew-4), din 27.04.2022;
Oleg Artemiev (RU/Roscosmos, Soiuz MS-21), din 18.03.2022;
Denis Matveev (RU/Roscosmos, Soiuz MS-21), din 18.03.2022;
Serghei Korsakov (RU/Roscosmos, Soiuz MS-21), din 18.03.2022.

La bordul Stației Spațiale Chineze se află următorul echipaj:

Chen Dong (CN/CNSA, Sheznhou-14), din 05.06.2022;
Liu Yang (CN/CNSA, Sheznhou-14), din 05.06.2022;
Cai Xuzhe (CN/CNSA, Sheznhou-14), din 05.06.2022.

Imaginea săptămânii:

Samantha Cristoforetti, în prima sa activitate extravehiculară, alături de cosmonautul Oleg Artemiev (21 iulie 2022); *sursă imagine: ESA/NASA*

Rezumatul lansărilor orbitale din ultima lună

#073/2022: După mai multe amânări din cauza condițiilor meteo, racheta Atlas V în configurația 541 a reușit în cele din urmă să lanseze vineri, 01 iulie, la ora 23:15 UTC, doi sateliți militari spre orbită geosincronă, în misiunea USSF-12; lansarea a avut loc de pe rampa SLC-41 de la centrul spațial Cape Canaveral, din Florida; Wide Field of View (WFOV) este un satelit care testează un nou senzor în infraroșu pentru viitoarea generație de sateliți de identificare a rachetelor balistice, în timp ce Ring este un satelit care transportă mai multe experimente, parte a programului de test pentru Forțele Spațiale Americane (USSF);

#074/2022: A 5-a lansare orbitală a unei rachete LauncherOne a avut loc sâmbătă, 02 iulie, ora 06:53 UTC, după ce miercuri lansarea a fost amânată după ce temperatura combustibilului din rachetă era în afara intervalului nominal; așa cum ne-a obișnuit deja Virgin Orbit, racheta a fost lansată folosind un avion Boeing 747-400 modificat (și denumit Cosmic Girl), care a decolat de la portul aerospațial Mohave, California; misiunea s-a numit Straight Up și a conținut 7 sateliți, aparținând NASA și USSF, care au ajuns cu bine pe orbită terestră joasă (altitudine 500 km, înclinație orbitală 45 de grade);

#075/2022: În 07 iulie, ora 09:18 UTC, o rachetă Soiuz-2.1b cu o treaptă superioară Fregat a lansat satelitul de geolocație GLONASS-K 16L (K1 No.4) de pe rampa 43/4 a cosmodromului Plesetsk;

#076/2022: Tot în 07 iulie, dar la ora 13:11 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 53 de noi sateliți Starlink (4.21), de pe rampa SLC-40 a complexului spațial Cape Canaveral; a fost folosită pentru această lansare treapta primară B1058.13, care a fost recuperată pe barja Just Read the Instructions;

#077/2022: În 11 iulie, ora 01:39 UTC, alți 46 de sateliți Starlink (3.1) au ajuns pe orbită cu ajutorul unei rachete Falcon 9, de pe rampa SLC-4E a bazei spațiale Vandenberg din California; a fost a 50-a lansare Starlink, pentru care s-a folosit o treaptă primară B1063, aflată la cel de-al 6-lea zbor și recuperată pe barja Of Course I Still Love You.

#078/2022: În 12 iulie, ora 16:30 UTC, o rachetă Changzheng-3B/E a lansat satelitul Tianlian II-03 pe orbită geosincronă, de pe rampa LC-2 a centrului spațial de la Xichang; satelitul face parte dintr-o rețea de relee de comunicații, similară cu rețeaua americană TDRSS sau cea europeană EDRS;

#079/2022: O rachetă Electron a lansat în 13 iulie, ora 06:30 UTC, satelitul RASR-3 pe orbită terestră joasă, pentru NRO (misiunea NROL-162), de pe rampa LC-1A de la centrul spațial din Mahia, Noua Zeelenadă

#080/2022: Și tot miercuri, 13 iulie, ora 13:13 UTC, a avut loc inaugurarea noului lansator orbital european de calibru ușor Vega-C, de la centrul spațial din Guiana Franceză, de pe rampa ELV; după o amânare de câteva zile și alte două amânări în ziua lansării, racheta a urcat pe orbită satelitul italian LARES-2 și alți 6 sateliți de mici dimensiuni; este prima rachetă orbitală la care și România a avut un rol în proiectarea și dezvoltarea acesteia, în virtutea apartenenței noastre la ESA.

#081/2022: În 15 iulie, ora 00:44 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat capsula Dragon C208 în misiunea CRS-25 de aprovizionare a Stației Spațiale Internaționale; lansarea a avut loc de pe rampa LC-39A a centrului spațial Kennedy, iar SpaceX a folosit treapta primară B1067.5 a rachetei Falcon 9, recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas; capsula Dragon a andocat la modulul Harmony/IDA-3 în 16 iulie, ora 15:20 UTC; la bord nu s-au aflat doar provizii pentru echipaj, dar și 6 sateliți de mici dimensiuni, printre care și TUMnanoSAT, primul satelit din Republica Moldova care ajunge în spațiu;

#082/2022: Tot în 15 iulie, dar de la ora 22:57 UTC, a avut loc lansarea unei rachete Changzheng-2C de pe rampa LC-9 a centrului spațial Taiyuan, care a urcat pe orbită heliosincronă doi sateliți SuperView Neo-2 pentru observații SAR (synthetic aperture radar);

#083/2022: În 17 iulie, ora 14:20 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat alți 53 de sateliți Starlink (4.22), de această dată de pe rampa SCL-40 a complexului spațial Cape Canaveral din Florida; pentru această misiune s-a folosit treapta primară B1051, aflată la cel de-al 13-lea zbor, recuperată ulterior pe barja Just Read the Instructions; la bordul rachetei s-a aflat și cel de-al 1000-lea satelit Starlink lansat de SpaceX;

#084/2022: În 22 iulie, ora 17:39 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 46 de sateliți Starlink (3.2) de pe rampa SLC-4E a bazei spațiale Vandenberg din California; lansarea s-a făcut cu treapta primară B1071, aflată la cel de-al 4-lea zbor, recueprată pe barja Of Course I Still Love You; a fost cea mai scurtă perioadă de timp dintre două lansări de la Vandenberg, doar 11 zile și 16 ore de la ultima lansare și a fost a 32-a lansare orbitală SpaceX din acest an, ocazie cu care a fost doborât recordul din 2021, când în întreg anul calendaristic, SpaceX a reușit 31 de lansări orbitale;

#085/2022: Duminică 24 iulie, ora 06:22 UTC, o rachetă Changzheng-5B a lansat modulul Wentian de pe rampa LC-1 a centrului spațial Wenchang; la ora 19:13 UTC, acesta a andocat la modulul Tianhe al Stației Spațiale Chineze; din nou, treapta primară a rachetei Changzheng-5B, care cântărește aproximativ 20 de tone, a rămas pe orbită și a revenit necontrolat prin atmosferă sâmbătă, 30 iulie în jurul orei 16:45, dezintegrarea sa fiind observată din mai multe regiuni din Malaezia;

#086/2022: Tot în 24 iulie, însă de la ora 13:38 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat alți 53 de sateliți Starlink (4.25) de pe rampa LC-39A a complexului spațial Kennedy din Florida; treapta primară folosită a fost 1062.8, recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas;

#087/2022: În 27 iulie, la ora 04:12, a avut loc zborul inaugural al rachetei Lijian-1, operată de compania privată chineză CAS Space (Guangzhou Zhongke Aerospace Exploration Technology Co., Ltd. sau Zhongke Aerospace), urcând pe orbită heliosincronă 5 sateliți de mici dimensiuni; racheta are patru trepte, toate cu combustibil solid;

#088/2022: În 29 iulie, ora 13:28 UTC, o rachetă Changzheng-2D a lansat pe orbită 3 sateliți militari Yaogan 35-03 de pe rampa LC-3 a centrului spațial Xichang.

Până în prezent (30 iulie 2022), în acest an au avut loc 91 de tentative de lansări orbitale, din care 3 s-au încheiat cu un eșec (2 în SUA și 1 în China); SUA conduce clasamentul cu 46 de reușite, urmată de China cu 26 de reușite și Rusia cu 9 lansări, toate reușite. Europa are trei lansări, India 2 lansări, în timp ce Iran și Coreea de Sud încheie clasamentul, fiecare cu câte 1 lansare.

Buletin Cosmic

Buletin Cosmic #145