Lansarea rachetei SLS se amână

NASA a avut două tentative de lansare a rachetei SLS (luni, 29 august și sâmbătă, 3 septembrie), însă datorită unor scurgeri de hidrogen în ambele cazuri, lansarea s-a amânat. Scurgerea de hidrogen detectată sâmbătă a fost una semnificativă, mult mai mare decât cea de luni: s-a manifestat de 3 ori, când debitul de hidrogen a trecut de la valori mici la valori mari (necesare pentru ca alimentarea să permită lansarea în fereastra disponibilă pentru zbor). În jurul rachetei, o concentrație de 4% hidrogen în aer este considerată o concentrație periculoasă, iar sâmbătă s-a atins o concentrație de 2-3 ori mai mare în jurul conductei de alimentare cu hidrogen.

Data următoarea tentative depinde atât de poziția Lunii, când și de unele aspecte tehnice: racheta SLS are un sistem de auto-distrugere, pirotehnic, pentru cazul în care traiectoria acesteia după lansare este diferită de cea normală; sistemul se numește FTS (flight termination system) și este activat de niște baterii care sunt certificate pentru 25 de zile; asta înseamnă că racheta nu poate sta pe rampă mai mult de 25 de zile, pentru că bateriile trebuie schimbate, iar acest lucru se face doar în hangarul VAB (vehicle assembly building). Din acest motiv, fereastra din 25-27 septembrie nu poate fi atinsă, decât dacă se negociază o prelungire a certificării bateriilor FTS (tocmai s-a negociat o extindere de la 20 la 25 de zile, nu este clar încă dacă o altă prelungire este posibilă). Bateriile nu pot fi accesate cât timp racheta este pe rampa de lansare, iar mutarea în hangarul VAB, investigațiile din hangar și transportul înapoi pe rampă durează câteva săptămâni. În schimb, NASA ar dori să mai efectueze câteva teste în condiții criogenice, care se pot executa doar pe rampa de lansare, nu și în hangarul VAB.

Următoarele ferestre disponibile sunt în perioada 19 septembrie - 04 octombrie —cu excepția zilelor de 29 și 30 septembrie (greu de crezut că va putea fi țintită această perioadă) și perioada 17 octombrie -31 octombrie, —cu excepția zilelor de 24, 25, 26 și 28 octombrie; se aplică și alte restricții legate de componente (FTS, Orion etc). Mai trebuie luată în considerare și misiunea SpaceX a capsulei Dragon Crew-5, care va fi lansată de pe o rampă alăturată, LC-39A (momentan programată pentru începutul lunii octombrie) și care are prioritate.

Bill Nelson, administratorul NASA, a spus că Artemis-2 rămâne planificată pentru 2024 și Artemis-3 pentru 2025. Răspunzând la o întrebare legată de costurile celor două amânări, Bill Nelson a spus că "două amânări costă mai puțin decât o lansare eșuată".

Avioane spațiale chinezești

În 4 august, cândva între orele 16:00 și 18:00 UTC, o rachetă Changzheng-2F a lansat, de la centrul spațial Jiuquan, pe orbită terestră joasă, un avion spațial secret, probabil denumit Shenlong. Cel puțin acestea sunt zvonurile, pentru că misiunea pare să fie una despre care nu avem foarte multe detalii publice, așa că tot ce scriu aici sunt supoziții bazate pe zvonuri din spațiul public. Avionul spațial Shenlong este probabil asemănător cu varianta americană X-37B, însă nu există imagini cu avionul spațial chinezesc disponibile publicului. Având în vedere că unul dintre avioanele X-37B se află pe orbită (și tocmai a depășit 800 de zile de când se află acolo), în aceste momente avem două avioane spațiale în jurul Pământului.

În septembrie 2020, aparent același tip de vehicul a fost lansat pe orbită tot de o rachetă Changzheng-2F și a revenit, după mai puțin de două zile petrecute în spațiu, pe o pistă de aterizare a unei baze militare din zona Lop Nur. Imaginile din ultima perioadă furnizare de sateliții comerciali par să confirme o activitate crescută în jurul pistei de aterizare de la Lop Nur, ceea ce ar putea însemna că avionul spațial va reveni pe Pământ în următoarea perioadă. Nu știm dacă avionul spațial lansat anul acesta este același cu cel lansat în 2020 sau este vorba despre un al doilea vehicul.

Singurele indicii pe care le avem în legătură cu acest avion spațial sunt imaginile cu cele două jumătăți ale conul protector al acestuia, recuperat de localnicii unui oraș din China și expus public în curtea unei școli(!). Protuberanțele din conul protector sugerează că anvergura aripilor este mai mare decât diametrul rachetei (care este de 4.20 metri), apropiindu-se astfel destul de mult de anvergura aripilor avionului X-37B (4.55 metri).

Un alt avion spațial chinezesc a decolat (vertical), în 26 august, de la centrul spațial Jiuquan și, după un zbor suborbital, a aterizat pe pista aeroportului Alxa Right Banner, aflată la 1200 km distanță de rampa de lansare. Este al doilea zbor al unui astfel de vehicul, după cel din iulie anul trecut. Nu au fost făcute publice mai multe informații și nu avem imagini cu vehiculul suborbital. Este vorba despre un alt avion spațial decât cel lansat în 4 august, care se află în continuare pe orbită.

Viitorul rachetei Antares

Northrop Grumman va colabora cu Firefly Aerospace pentru a realiza o nouă versiune a rachetei Antares, denumită Antares-330, a cărei prime trepte va fi propulsată de 7 motoare Miranda. În prezent, racheta Antares-230 este folosită exclusiv pentru lansarea capsulei Cygnus cu provizii spre Stația Spațială Internațională, însă racheta folosește motoare RD-181 produse în Rusia.

Prima variantă a rachetei, Antares 130, folosea motoare Aerojet-AJ26, derivate din motoarele rusești NK-33, însă, după o lansare eșuată în octombrie 2014, motoarele au fost înlocuite cu actualele RD-181. Firefly a testat anul trecut un lansator orbital nou, denumit Firefly Alpha, însă lansarea din 3 septembrie 2021 nu a decurs prea bine și la 15 secunde după pornirea motoarelor, controlul rachetei a fost pierdut și vehiculul a fost distrus. Prima treaptă a rachetei Firefly Alpha este propulsată de 4 motoare Reaver-1, însă compania Firefly proiectează în prezent un nou lansator, denumit Firefly Beta, care va fi propulsat de aceleași motoare Miranda ce urmează să fie montate viitoarei rachete Antares-330.

Primul zbor al noii rachete Antares 330 cu motoare Miranda este programat pentru a doua parte a anului 2024 (în traducere liberă, probabil 2025), la aproximativ 2 ani distanță după epuizarea stocului de motoare RD-181 existent, motiv pentru care Northrop Grumman a contractat deja compania SpaceX pentru a putea lansa capsula Cygnus folosind racheta Falcon-9, între retragerea Antares-230 și debutul noii rachete Antares-330.

Noi contracte CCDev

NASA a contractat încă alte 5 zboruri Crew Dragon de la SpaceX pentru a trimite astronauți la bordul Stației Spațiale Internaționale —ISS (misiuni de la Crew-10 la Crew-14, precedentele fiind deja contractate), parte a contractului CCDev (Commercial Crew Development), pentru o sumă de 1.43 miliarde de dolari.

Acest lucru înseamnă că NASA va plăti 71 milioane de dolari pentru fiecare astronaut din capsulă pentru zborurile SpaceX. Noul contract ar trebui să acopere toate zborurile americane cu echipaj necesare Stației Spațiale Internaționale până în la finalul anului 2030 (când ISS va fi pregătită pentru a fi retrasă din uz).

Cu restul de 6 zboruri contracte cu Boeing, înseamnă că SpaceX va avea 14 zboruri cu echipaj spre ISS, iar Boeing, 6 (folosind capsula Starliner). SpaceX va încasa un total de 4.9 miliarde de dolari pentru aceste 14 misiuni, în timp ce Boeing va încasa 5.1 miliarde pentru 6 misiuni. Și chiar și așa, se pare că Boeing pierde bani în urma acestor contracte cu NASA.

Știri din spațiu, pe Hotnews.ro

Din luna august, am început un parteneriat cu HotNews.ro, așa că am scris și acolo câteva știri:

Alte știri pe scurt

Sonda europeană Solar Orbiter s-a apropiat duminică, 04 septembrie 2022, până la 6420 km de Venus, ajustându-și astfel traiectoria în jurul Soarelui (crescându-și astfel înclinația orbitei). Este al treilea survol efectuat de Solar Orbiter asupra planetei Venus.
ROM-2, al doilea satelit românesc, are lansarea programată anul viitor, cu o rachetă Falcon-9, într-o misiune de tip rideshare și este un proiect al unui grup de elevi de la International Computer High School din București
În 12 august a avut loc lansarea primului satelit din Republica Moldova, TUMnanoSAT un cubesat al Universității Tehnice din Chișinău, lansare care a avut loc cu sprijinul JAXA; satelitul a fost lansat de la bordul ISS, unde a ajuns cu ajutorul capsulei Dragon CRS-25.
Ingenuity încă funcționează! După 2 luni de repaus, datorat iernii marțiene din craterul Jezero, elicopterul a efectuat în 20 august un zbor simplu (deplasare pe orizontală de doar 2 metri), pentru ca NASA să-i poată evalua starea de sănătate, dar și pentru a se curăța de praf. Ingenuity s-a ridicat de la sol până la doar 5 metri și întregul zbor a durat 33 de secunde.
NASA a publicat lista celor 13 zone din jurul polului sud lunar, din care, cu 18 luni înainte de misiunea Artemis-3, va selecta destinația primului echipaj care se va întoarce pe Lună după 1972. Acesta va petrece 6 zile și jumătate pe suprafața Lunii, înainte să revină, cu ajutorul unei rachete Starship, pe orbita Lunii și de acolo, la bordul capsulei Orion, înapoi pe Pământ;
SKY Perfect JSAT, o companie japoneză care deține mai mulți sateliți de telecomunicații, a anunțat semnarea unui contract pentru lansarea satelitului Superbird-9 (construit de Airbus), pe orbită geosincronă, în 2024. Contractul a fost semnat cu SpaceX și se pare că racheta folosită pentru lansare va fi Starship;
Vasul Jacklyn al companiei Blue Origin, botezat după numele mamei lui Jeff Bezos, vas care urma să fie folosit pentru recuperarea primei trepte a rachetei New Glenn, a ajuns în portul Brownsville din Texas, pentru a fi casat;
După doar 2 lansări reușite din ultimele 7 tentative, compania Astra a anunțat recent că suspendă toate lansările orbitale până în 2023 și renunță la racheta Rocket-3, pentru a se putea concentra pe următoarea iterație, Rocket-4;
Începând cu 25 august, serviciile de internet prin sateliții Starlink pe teritoriul României costă 230 de lei/lună, o reducere de aproape 50%, de la 530 de lei prețul practicat inițial; mai mult, costul inițial al achiziționării echipamentului necesar, care constă într-o antenă satelit mobilă și un router, scade și el la 2400 de lei;
RocketLab anunță că a testat cu succes un motor Rutherford, recuperat din racheta lansată în 02 mai 2022, când a fost prima tentativă de a captura în zbor prima treaptă a rachetei Electron; din păcate elicopterul a fost nevoit să abandoneze până la urmă racheta, care a ajuns în Pacific, însă cel puțin unul dintre motoare se pare că poate fi folosit din nou;
În 01 septembrie a avut loc prima activitate extravehiculară efectuată de echipajul Shenzhou-14: taikonauții Chen Dong și Liu Yang continuă integrarea modulului Wentian cu restul Stației Spațiale Chineze; a fost a 6-a activitate extravehiculară efectuată de un echipaj de taikonauți, începând cu 2008 (în misiunea Shenzhou-7).
Oleg Artemiev și Denis Matveev au efectuat două activități extravehiculare (în 17 august și 02 septembrie), pentru a activa brațul robotic european ERA (European Robotic Arm) și pentru continuarea conectării modulului Nauka de restul Stației Spațiale Internaționale; ieșirea în spațiu din 17 august a fost întreruptă după doar 4 ore și 1 minut, datorită unor probleme electrice la costumul spațial al lui Artemiev, probleme remediate pentru ieșirea din 02 septembrie;

Oameni în spațiu

La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 67:

Kjell Lindgren (US/NASA, Dragon Crew-4), din 27.04.2022;
Robert Hines (US/NASA, Dragon Crew-4), din 27.04.2022;
Samantha Cristoforetti (EU/ESA, Dragon Crew-4), din 27.04.2022;
Jessica Watkins (US/NASA, Dragon Crew-4), din 27.04.2022;
Oleg Artemiev (RU/Roscosmos, Soiuz MS-21), din 18.03.2022;
Denis Matveev (RU/Roscosmos, Soiuz MS-21), din 18.03.2022;
Serghei Korsakov (RU/Roscosmos, Soiuz MS-21), din 18.03.2022.

La bordul Stației Spațiale Chineze se află următorul echipaj:

Chen Dong (CN/CNSA, Sheznhou-14), din 05.06.2022;
Liu Yang (CN/CNSA, Sheznhou-14), din 05.06.2022;
Cai Xuzhe (CN/CNSA, Sheznhou-14), din 05.06.2022.

Imaginea săptămânii

Racheta SLS pe rampa de lansare LC-39B de la Centrul Spațial Kennedy, din Florida, SUA, așteptând lansarea misiunii Artemis-1 (sursă: NASA)

Rezumatul lansărilor orbitale din ultima perioadă

#089/2022: În 02 august, la ora 20:25 UTC, de la cosmodromul militar Plesetsk, Rusia a lansat un satelit folosind o rachetă Soiuz-2.1v (fără boostere ajutătoare, având treapta primară propulsată de motoare NK-33, spre deosebire de restul rachetelor Soiuz); satelitul lansat (Kosmos-2558) a ajuns nu doar în același plan orbital cu satelitul USA-326 (lansat în 02 februarie 2022), dar lansarea a avut loc când USA-326 trecea pe deasupra cosmodromului Plesetsk, adică aceeași manevră care se face când se lansează capsule care urmează să andocheze cu ISS: lansarea se face când ISS trece pe deasupra rampei de lansare, ceea ce ne face să credem că Rusia va folosi Kosmos-2558 pentru a investiga satelitul USA-326;

#090/2022: În 04 august, ora 03:08 UTC, o Chanzheng-4B a lansat pe orbită terestră joasă satelitul TECIS (satelit de observare a suprafeței Pământului), de pe rampa LC-9 a Centrului Spațial Taiyuan;

#091/2022: În 04 august, ora 05:00 UTC o rachetă Electron a lansat satelitul RASR-4, parte a misiunii NROL-199 (denumită de RocketLan și Antipodean Adventure), a doua misiune pentru NRO programată de Rocket Lab pentru luna august; lansarea a avut loc de pe rampa LC-1B din Matia, Noua Zeelendă;

#092/2022: În 04 august, ora 10:29 UTC o rachetă Atlas V în configurația 421 a lansat pe orbită geosincronă satelitul SBIRS GEO-6, un satelit militar pentru observații în infraroșu are suprafeței Pământului; lansarea a avut loc de pe rampa SLC-41 a Centrului Spațial Cape Canaveral din Florida, SUA;

#093/2022: În 04 august, ora 16:00 UTC o rachetă Changzheng-2F a lansat un avion spațial secret, care încă se află pe orbită, al doilea astfel de vehicul chinezesc, după cel lansat în septembrie 2020 (și care a petrecut 2 zile pe orbită, înainte se revină pe Pământ);

#094/2022: În 04 august, ora 23:08 UTC o rachetă Falcon 9 a lansat spre misiunea Korea Pathfinder Lunar Orbiter (KPLO sau Danuri), o sondă sud-coreeană care urmează să ajungă pe orbita Lunii în decembrie 2022; lansarea a avut loc de pe rampa SLC-40 a Centrului Spațial Cape Canaveral și SpaceX a folosit treapta primară B1052.6, recuperată ulterior pe barja Just Read the Instructions;

#F04/2022: În 07 august, la ora 03:48 UTC, India a inaugurat un nou lansator orbital, Small Satellite Launch Vehicle (SSLV); acesta are patru trepte, din care primele trei cu combustibil solid, iar a patra treaptă cu combustibil lichid; treapta primară și treapta a treia au fost dezvoltate special pentru acest lansator, în timp ce treapta secundară este derivată din treapta a treia a rachetei PSLV. Racheta poate lansa 500 de kilograme pe orbită terestră joasă sau 300 de kilograme pe orbită heliosincronă și urmează să fie folosită pentru lansări de sateliți de mici dimensiuni, urmând să înlocuiască o parte din lansările destinate pentru PSLV, la un preț mai redus față de aceasta. Din păcate însă, prima lansare nu a fost una reușită: ISRO a declarat că primele trei trepte au funcționat corespunzător, însă telemetria a fost pierdută la scurt timp după activarea ultimei trepte, iar din cauza unui senzor defect, manevra de inserție orbitală nu s-a făcut corect: satelitul EOS-02 a ajuns pe o orbită instabilă, 356 x 76 km, în locul unei orbite circulare la 356 km altitudine, prăbușindu-se la scurt timp după lansare în ocean.

#095/2022: În 09 august, ora 04:11 UTC, o rachetă Ceres-1 a companiei comerciale Galactic Energy, a fost lansată de la Centrul Spațial Jiuquan, având la bord trei sateliți (Tajin-1-01, Taijin-1-02 și Donghai-1), care au ajuns pe orbită heliosincronă;

#096/2022: În 09 august, ora 05:52 UTC, o rachetă Soyuz-2.1b, folosind o treaptă superior Fregat, a lansat de pe rampa 31/6 a Centrului Spațial Baikonur satelitul iranian Khayyam, împreună cu alți 14 cubesats; toți sateliții au ajuns pe orbită terestră joasă;

#097/2022: În 10 august, ora 04:50 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 52 de sateliți Starlink (4.26), de pe rampa LC-39A a Centrului Spațial Kennedy din Florida; pentru această misiune s-a folosit treapta primară B1073.3 (primele două misiuni au avut loc în ultimele 3 luni), care a fost ulterior recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas;

#098/2022: Și tot în 10 august, ora 04:50 UTC, o rachetă Changzheng-6 a lansat doi sateliți (Jilin-1 Gaofen-03D și Jilin-1 Hingwai-01A) spre orbită geosincronă, de pe rampa LC-16 a Centrului Spațial de la Taiyuan;

#099/2022: În 12 august, ora 21:40 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat alți 46 de sateliți Starlink (3.3) de pe rampa SLC-4E a Centrului Spațial Vandenberg, folosind treapta primară B1061.10, care a fost recuperată pe barja Of Course I Still Love You;

#100/2022: În 19 august, ora 17:37 UTC, o rachetă Changzheng-2D a lansat 3 sateliți Yaogan-35 pe orbită terestră joasă, de pe rampa LC-3 a Centrului Spațial Xichang; a fost al 103-lea zbor fără probleme pentru o rachetă din familia Changzheng (recordul precedent a fost de 102 zboruri, între 1996 și 2011);

#101/2022: Tot în 19 august, ora 19:21 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 53 de sateliți Starlink (4.27), de pe rampa SLC-40 a Centrului Spațial Cape Canaveral, folosind treapta primară B1062.9, recuperată ulterior pe barja A Shortfall of Gravitas;

#102/2022: În 23 august, ora 02:36 UTC, o rachetă Kuaizhou-1A a companiei private ExPace a lansat pe orbită terestră joasă 2 sateliți Chuangxin-16 (A și B) de la Centrul Spațial Xichang;

#103/2022: În 24 august, ora 03:01 UTC, o rachetă Changzheg-2D a lansat satelitul Beijing-3B pe orbită heliosincronă, de pe rampa de lansare LC-9 a Centrului Spațial Taiyuan;

#104/2022: În 28 august, ora 03:41 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 54 de sateliți Starlink (4.23), de pe rampa SLC-40 a Centrului Spațial Cape Canaveral, folosind treapta primară B1069.2, ulterior recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.

#105/2022: În 31 august, ora 05:40 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 46 de sateliți Starlink (3.4), de pe rampa SLC-4E a Centrului Spațial Vandenberg, folosind treapta primară B1063.7, ulterior recuperată pe barja Of Course I Still Love You;

#106/2022: Vineri, 02 septembrie, ora 23:44 UTC, o rachetă Changzheng-4C a lansat satelitul Yaogan 33-02 pe orbită heliosincronă, de pe rampa SLS-2 a centrului spațial Jiuquan;

#107/2022: Luni, 05 septembrie, ora 02:09 UTC, o rachetă Falcon-9 a lansat 51 de sateliți Starlink (4.20), dar și satelitul Varuna-TDM al companiei Boeing. Lansarea a avut loc de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida. Satelitul Varuna a fost lansat împreună cu vehiculul Sherpa-LTC2, folosit pentru ridicarea orbitei satelitului până la 1000 km. Pentru această lansare, SpaceX a folosit treapta primară B1052.7, care a zburat la doar 31 de zile distanță de misiunea precedentă (KPLO). Aceasta a fost din nou recuperată pe barja Just Read the Instructions, din Oceanul Atlantic. A fost a 40-a lansare Falcon-9 din 2022, ceea ce înseamnă că în acest an, SpaceX a lansat câte o rachetă la fiecare 6.2 zile. SpaceX a lansat până acum 3259 de sateliți Starlink (deși nu toți sunt funcționali sau pe orbită).

Până în prezent (06 septembrie 2022), în acest an au avut loc 111 de tentative de lansări orbitale, (ne îndreptăm spre un nou record în acest an) din care 4 s-au încheiat cu un eșec (2 în SUA și 1 în China și 1 în India); SUA conduce clasamentul cu 55 de reușite, urmată de China cu 34 de reușite și Rusia cu 11 lansări, toate reușite. Europa are 3 lansări, India 2 lansări reușite, în timp ce Iran și Coreea de Sud încheie clasamentul, fiecare cu câte 1 lansare.

Buletin Cosmic

Buletin Cosmic #146