Ce urmează în următoarele zile:

În funcție de evoluția furtunii tropicale care se îndreaptă spre Florida, NASA va decide astăzi, duminică, 25 septembrie, dacă va retrage racheta SLS în hangar sau dacă va încerca totuși să profite de fereastra de lansare din 03 octombrie; deși testul criogenic efectuat în 21 septembrie s-a încheiat cu succes și deși a fost primită aprobarea pentru lansare și din partea Space Force chiar dacă bateriile sistemului de terminare de urgență a zborului nu au fost reîncărcate, NASA nu poate lansa racheta SLS în 27 septembrie din cauza condițiilor meteo nevaforabile;
Sonda spațială DART va lovi (intenționat) asteroidul Dimorphos, în prima misiune de apărare planetară; asteroidul nu este unul periculos pentru planeta noastră, dar acest impact ne va ajuta să înțelegem mai bine cum ne vom putea apăra în viitor de alți asteroizi care ar putea să fie periculoși; ESA va lansa în octombrie 2024 sonda HERA, a cărei misiune va fi să investigheze de aproape craterul format de impactul cu sonda DART; până atunci, două telescoape spațiale și o sondă spațială vor încerca să surprindă impactul: Hubble, James Webb și respectiv Lucy (aflată în drum spre asteroizii troieni jovieni); impactul sondei DART cu Dimorphos va avea loc marți, 27 septembrie, ora 02:14 (ora României);
Echipajul capsulei Soiuz MS-21 (Oleg Artemiev, Denis Matveev și Serghei Korsakov) se pregătesc să revină pe Pământ joi, 29 septembrie;
Echipajul capsulei Dragon “Endurance“ (Nicole Mann, Josh Cassada, Koichi Wakata și Anna Kikina) se pregătește pentru lansarea spre Stația Spațială Internațională, în cadrul misiunii Crew-5, lansare programată deocamdată pentru 03 octombrie; este pentru prima dată când un cosmonaut rus (Anna Kikina) zboară cu o capsulă Dragon, ea făcând parte dintr-un program de schimb de locuri, după ce astronautul american Frank Rubio a fost lansat spre ISS la bordul capsulei Soiuz MS-22 în 21 septembrie; este în același timp și pentru prima dată când un cosmonaut rus va fi lansat cu un vehicul orbital american, după ce Nikolai Budarin a ajuns pe Stația Spațială Internațională în misiunea STS-133 a navetei spațiale Endeavor (2002)

Noutăți de la Congresul Astronautic Internațional de la Paris

Arianespace are planuri interesante pentru următorii ani: compania europeană a prezentat SUSIE —Smart Upper Stage for Innovative Exploration, o treaptă superioară pentru Ariane 6, care nu doar că poate fi reutilizată, dar ar avea două variante, una cargo și una pentru echipaj (5 astronauți). Probabil treapta superioară va putea fi adaptată și pentru alte lansatoare. Mai mult decât atât, a fost prezentat și proiectul unui propulsor cu combustibil lichid, care poate fi folosit și ca atare, pentru încărcături ușoare, sau ca booster auxiliar pentru viitoare variante Ariane 6 (sau o familie nouă de lansatoare ușoare, medii, masive și supermasive). Îi mulțumesc lui Tiberiu Savin pentru informațiile trimise direct de la Paris, din timpul prezentării Arianespace.
SUSIE - o capsulă reutilizabilă propusă de Arianespace pentru viitoare zboruri orbitale cu echipaj; (sursă foto: Tiberiu Savin)
Următoarea misiune orbitală a companiei Axiom Space (Ax-2) va lansa spre Stația Spațială Internațională prima femeie din Arabia Saudită, conform unui acord semnat între compania americană și agenția spațială saudită (misiunea Ax-2 este comandată de astronauta Peggy Whitson, o veterană a zborurilor cu naveta spațială); de asemenea, a fost semnat un acord și cu agenția spațială din Turcia, pentru lansarea primului cetățean turc pe orbită, probabil în misiunea Ax-3;
China plănuiește o interesantă misiune interplanetară, Tianwen-4, care urmează să fie lansată cândva în jurul anului 2030: două sonde, care după un survoluri ale Pământului și ale lui Venus, ar urma să se îndrepte una spre sistemul jovian și să intre pe orbită în jurul satelitului Calipso (sonda va avea panouri solare de mari dimensiuni, asemănătoare cu actuala sondă americană Juno), iar o a doua sondă, de mai mici dimensiuni și fără panouri solare (probabil cu izotopi radioactivi ca sursă de energie la bord), care să efectueze un survol al lui Uranus;
Sonda selenară chineză Chang’e-7, urmează să fie lansată în 2026 și va conține un rover și un lander care vor fi trimise spre polul sud lunar; Chang’e-8 (lander și rover) va fi lansată înainte de 2030; pentru misiunile complexe selenare care urmează, China are nevoie de un nou satelit releu, așa că în 2024 va lansa Queqiao-2, satelitul folosit pentru comunicarea cu sondele aflate pe fața nevăzută a Lunii;

Perseverance a identificat concentrații ridicate de compuși organici în craterul marțian Jezero

Roverul marțian Perseverance a identificat într-o probă analizată recent (o rocă sedimentară denumită “Wildcat Ridge” din craterul Jezero) cea mai mare concentrație de substanțe organice măsurată până acum pe Marte (în trecut, atât Curiosity, cât și Perseverance, au mai identificat prezența substanțelor organice, dar nu la concentrații atât de mari). NASA nu a oferit deocamdată detalii despre ce fel de substanțe organice au fost găsite, dar spune că pentru mai multe detalii va trebui să așteptăm până când proba va ajunge pe Pământ, în viitoarea misiune planificată pentru 2028-2033. Până acum, Perseverance a adunat 12 probe, pe care urmează să le lase în urma sa pe suprafața planetei Marte, pentru a fi colectate de un viitor rover, care le va trimite pe Pământ, pentru analize mult mai detaliate.

Unlike that previous discovery, this latest detection was made in an area where, in the distant past, sediment and salts were deposited into a lake under conditions in which life could potentially have existed. […] The presence of these specific molecules is considered to be a potential biosignature – a substance or structure that could be evidence of past life but may also have been produced without the presence of life. […] Further conclusions regarding what is contained in the Wildcat Ridge sample will have to wait until it’s returned to Earth for in-depth study as part of the agency’s Mars Sample Return campaign.

Roca marțiană *Wildcat Ridge*, investigată recent de roverul Perseverance, din care au fost prelevate probe care urmează să ajungă pe Pământ, nu mai devreme de 2033 (*sursă foto: NASA/JPL*)

Apple și T-Mobile vor oferi servicii de telecomunicații prin satelit

După anunțul T-Mobile referitor la colaborarea cu SpaceX prin care sateliții din constelația Starlink să ofere conectivitate acolo unde lipsește semnalul rețelei celulare, compania Globalstar a confirmat că sateliții săi vor putea să ofere posesorilor de viitoare telefoane iPhone 14 conectivitate redusă în cazuri de urgență.

Serviciul, gratuit pentru primii doi ani, va fi deocamdată disponibil doar în SUA și Canada și va putea fi folosit și în situații mai puțin urgente, de exemplu pentru a trimite, în timp real, poziția utilizatorului unor contacte.

Sateliții constelației Globalstar (48 operaționali, plus câțiva de rezervă) se află la 53 de grade înclinație orbitală (asta înseamnă că zonele polare nu sunt acoperite) și orbitează Pământul la 1400 km altitudine (aproape de altitudinea sateliților OneWeb). Se pare că 85% din capacitatea rețelei Globalstar va fi dedicată serviciilor oferite prin terminalele Apple, ceea ce poate însemna că vom vedea noi utilizări ale acestei colaborări într-un viitor nu foarte îndepărtat.

Zbor ratat pentru racheta New Shepard

O rachetă New Shepard a companiei Blue Origin a avut o problemă la propulsorul principal BE-3 în timpul celei mai recente misiuni, din 12 septembrie, la 1 minut și 4 secunde după lansare (8.8 km altitudine, imediat după max-q).

Sunt două vești bune: (i) la bord nu se afla de acestă dată un echipaj și (ii) sistemul de separare de urgență al capsulei de rachetă a funcționat foarte bine, ceea ce înseamnă că dacă ar fi fost oameni la bord, aceștia ar fi ajuns cu bine la sol, chiar dacă racheta s-a dezintegrat. Practic, Blue Origin a obținut un test nedorit al acestui sistem de întrerupere de urgență a zborului.

În zborul de astăzi s-a folosit capsula CC2.0-1 RSS H.G. Wells și propulsorul PM4-3, elemente diferite de cele folosite pentru zboruri cu oameni la bord.

New Shepard a efectuat până acum 6 zboruri spațiale cu echipaj, dar și câteva zboruri spațiale cu experimente la bordul capsulei New Shepard.

Știri din spațiu, pe Hotnews.ro

Alte știri, pe scurt

Sonda CAPSTONE, care se îndreaptă spre orbita selenară, are din nou probleme; poate vă aduceți aminte că mediat după lansarea din 28 iunie, a refuzat să mai transmită telemetrie, dar situația a revenit la normal după câteva ore; acum, după o nouă manevră de corecție a orbitei (care a avut loc săptămâna trecută), sonda se pare că se rotește necontrolat și computerul de bord se resetează periodic; NASA a comunicat că se află în safe-mode, dar într-o stare "stabilă", însă eforturile pentru redresarea acesteia continuă;
Lansat în 17 mai 2020, avionul spațial X-37B a depășit pragul celor 800 de zile petrecute pe orbită, misiunea OTV-6 fiind deja cea mai longevivă, după ce misiunea precedentă, OTV-5, s-a încheiat după avionul spațial a aterizat la 780 de zile după lansare;
O echipă de cercetători japonezi au publicat un articol cu datele obținute prin studierea fragmentelor asteroidului Ryugu, fragmente aduse pe Pământ de sonda Hayabusa2 la finalul anului 2020;
Axiom Space va primi 228.5 milioane de dolari de la NASA pentru a proiecta și construi costumele spațiale care urmează să fie folosite de astronauții misiunii Artemis-III, când aceștia vor păși pe Lună;
Conform lui Elon Musk, prima tentativă de lansare a rachetei Starship este programată pentru luna noiembrie;
Misiunea Polaris Dawn (zbor orbital comercial, organizat de SpaceX, în care urmează să aibă loc prima activitate extravehiculară realizată de un turist spațial) a fost amânată pentru martie 2023;
NASA așteaptă din partea partenerilor comerciali propuneri cu privire la viitorul lander lunar, ce urmează să fie folosit după misiunea Artemis-III (în care deja s-a stabilit că va fi folosit vehiculul Starship al SpaceX);
ESA va trimite pe Lună o cameră foto, denumită LandCam-X, care ar putea fi folosită pentru viitoarele aselenizări. LandCam-X va ajunge pe Lună la bordul landerului comercial Griffin; acesta ar urma să ajungă pe Lună în noiembrie 2024, lansat cu o rachetă Falcon Heavy, iar misiunea este derulată de compania Astrobotic; landerul Griffin va coborî pe suprafața Lunii împreună cu roverul VIPER al NASA, undeva în jurul polului sud lunar; LandCam-X este similară cu camera care trebuia să zboare la bordul misiunii rusești Luna-25 (deocamdată programată pentru lansare în iulie 2023), însă ESA s-a retras din misiunea Luna-25 și a căutat variante alternative pentru ca instrumentele științifice europene să ajungă totuși pe Lună;
Marți, 19 septembrie, a murit Valeri Poliakov, deținătorul recordului pentru cea mai lungă ședere continuă în spațiu: 437 de zile, la bordul fostei stații spațiale Mir; a avut 80 de ani;
Taikonauții Chen Dong și Cai Xuzhe, aflați la bordul Stației Spațiale Chineze, au efectuat sâmbătă, 17 septembrie, cea de-a doua activitate extravehiculară a misiunii Shenzhou-14, la două săptămâni după activitatea extravehiculară, efectuată de Chen Dong și Liu Yang;
Sonda CAPSTONE, care se îndreaptă spre orbita selenară, are din nou probleme: poate vă aduceți aminte că mediat după lansarea din 28 iunie, a refuzat să mai transmită telemetrie, dar situația a revenit la normal după câteva ore; acum, după o nouă manevră de corecție a orbitei, sonda se pare că se rotește necontrolat și computerul de bord se resetează periodic; NASA a comunicat că se află în safe-mode, dar într-o stare "stabilă", însă eforturile pentru redresarea acesteia continuă;
RocketLab a prezentat câteva noutăți ale rachetei Neutron, astfel: numărul de motoare Archimedes pentru prima treaptă Neutron a fost mărit de la 7 anunțate inițial la 9 motoare (de putere mai mică și a fost modificată și structura motoarelor), au modificat conul protector, care acum are 2 părți mobile (în loc de 4); motoarele Archimedes, vor fi testate la centrul Stennis al NASA, în aceeași zona în care urmau să fie testate motoarele J-2X pentru racheta Ares V (însă programul Constellation, din care făcea parte Ares V a fost în cele din urmă anulat).

Oameni în spațiu

La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 67/68:

Kjell Lindgren (US/NASA, Dragon Crew-4), din 27.04.2022;
Robert Hines (US/NASA, Dragon Crew-4), din 27.04.2022;
Samantha Cristoforetti (EU/ESA, Dragon Crew-4), din 27.04.2022;
Jessica Watkins (US/NASA, Dragon Crew-4), din 27.04.2022;
Oleg Artemiev (RU/Roscosmos, Soiuz MS-21), din 18.03.2022;
Denis Matveev (RU/Roscosmos, Soiuz MS-21), din 18.03.2022;
Serghei Korsakov (RU/Roscosmos, Soiuz MS-21), din 18.03.2022;
Serghei Prokopiev (RU/Roscosmos, Soiuz MS-22), din 21.09.2022;
Dimitri Petelin (RU/Roscosmos, Soiuz MS-22), din 21.09.2022;
Francisco Rubio (US/NASA, Soiuz MS-22), din 21.09.2022;

La bordul Stației Spațiale Chineze se află următorul echipaj:

Chen Dong (CN/CNSA, Sheznhou-14), din 05.06.2022;
Liu Yang (CN/CNSA, Sheznhou-14), din 05.06.2022;
Cai Xuzhe (CN/CNSA, Sheznhou-14), din 05.06.2022.

Imaginea săptămânii

În 19 septembrie, treapta superioară SuperHeavy B7 a efectuat un test static în care au fost pornite 7 din cele 33 de motoare Raptor; lansarea spre orbită este programată deocamdată pentru luna noiembrie; *sursă foto: SpaceX*

Rezumatul lansărilor orbitale din ultima perioadă

#108/2022: În 06 septembrie, ora 02:24 UTC, o rachetă Kuaizhou-1A a companiei ExPace a lansat doi sateliți CentiSpace-1 pe orbită terestră joasă, de la centrul spațial Jiuquan; a fost a 17-a lansare a unei rachete Kuaizhou-1A;

#109/2022: La doar 1 oră și 55 de minute după lansarea precedentă, deci în 06 septembrie, ora 04:19 UTC, o rachetă Changzheng-2D a lansat 3 sateliți Yaogan-35 de pe rampa LC-3 a centrului spațial Xichang; aceștia au ajuns la 500 km altitudine și 35 de grade înclinație orbitală și se crede că ar fi vorba despre sateliți de observație a Pământului;

#110/2022: În 07 septembrie, la ora 21:45 UTC, o rachetă Ariane 5 ECA a lansat pe orbită geosincronă satelitul de telecomunicații Eutelsat Konnect VHTS, de pe rampa ELA-3 a centrului spațial Kourou din Guiana Franceză; satelitul, cu o masă de 6.4 tone, este cel mai masiv satelit construit de compania europeană Thales;

#111/2022: În 11 septembrie, la ora 01:20 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 34 de sateliți Starlink (4.2) de pe rampa LC-39A a centrului spațial Kennedy din Florida; împreună cu sateliții Starlink, pe orbită au ajuns și satelitul Bluewalker-3; a fost al 14-lea zbor pentru treapta primară B1058 (din mai 2020), care după lansare a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas; treapta secundară a rachetei a stabilit și ea un record: au fost nevoie de nu mai puțin de 5 porniri ale motorului pentru a plasa satelitul Bluewalker-3 pe orbita corectă;

#112/2022: O rachetă Changzheng-7A a fost lansată în 13 septembrie, ora 13:18 UTC de pe rampa LC-2 a centrului spațial Wenchang, pentru a plasa pe orbită geostaționară satelitul militar Zhongxing-1E (denumit și ChinaSat-1E); a fost al 4-lea zbor al rachetei Changzheng-7A, de la debutul acesteia din 2020;

#113/2022: În 15 septembrie, ora 20:38 UTC, o rachetă Electron a urcat pe orbită heliosincronă satelitul nipon StriX-1, de pe rampa LC-1B de la centrul spațial Mahia din Noua Zeelendă;

#114/2022: În 19 septembrie, ora 00:18 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 54 de sateliți Starlink (4.34) de pe rampa SLC-40 a complexului de la Cape Canaveral din Florida; lansarea a venit după 4 amânări datorită vremii nefavorabile; SpaceX a folosit pentru această lansare treapta primară cu numărul B1067, aflată la al 6-lea zbor, recuperată ulterior pe barja Just Read the Instructions;

#115/2022: În 20 septembrie, ora 23:15 UTC, o rachetă Changzheng-2D a lansat satelitul meteorologic Yunhai-1 03 pe orbită heliosincronă, de pe rampa SLS-2 a centrului spațial Jiuquan;

#116/2022: În 21 septembrie, pra 13:54 UTC, o rachetă Soiuz-2.1a a urcat pe orbită capsula Soiuz MS-22 “Țiolkovski“, avându-i la bord pe Serghei Prokopiev, Dimitri Petelin și Francisco Rubio; trei ore mai târziu, capsula a andocat la modulul rusesc Rassvet.

Până în prezent (24 septembrie 2022), în acest an au avut loc 120 de tentative de lansări orbitale, (ne îndreptăm spre un nou record în acest an) din care 4 s-au încheiat cu un eșec (2 în SUA și 1 în China și 1 în India); SUA conduce clasamentul cu 58 de reușite, urmată de China cu 38 de reușite și Rusia cu 12 lansări, toate reușite. Europa are 4 lansări, India 2 lansări reușite, în timp ce Iran și Coreea de Sud încheie clasamentul, fiecare cu câte 1 lansare.

Buletin Cosmic

Buletin Cosmic #147