Buletin Cosmic #148

Dennis Tito recidivează, DART nimerește din plin asteroidul, SpaceX vrea să salveze telescopul spațial Hubble, plus alte știri din spațiu

Un octogenar în jurul Lunii

Dennis Tito, primul turist care în 2001 a plătit 20 de milioane de dolari pentru a ajunge la bordul Stației Spațiale Internaționale cu ajutorul unei capsule Soiuz, vrea să ajungă, împreună cu soția sa, în jurul Lunii. SpaceX a anunțat că zborul va avea loc cu o rachetă Starship, dar încă nu avem un orizont de timp pentru această misiune.

Elon Musk se pregătește să lanseze prima rachetă Starship pe orbită cândva în luna noiembrie, însă mai sunt câțiva pași pe care SpaceX trebuie să îi facă pentru a putea trimite în siguranță un echipaj în jurul Lunii. Mai mult decât atât, Dennis Tito va trebui să-și aștepte rândul, pentru că miliardarul japonez a anunțat încă din 2018 că dorește să facă parte dintr-o misiune SpaceX în jurul Lunii, împreună cu un echipaj de pasageri aleși de el (ceea ce e normal, având în vedere că el plătește toate biletele pentru acest zbor). Nici Dennis Tito nu va zbura singur, el va fi însoțit de soția sa Akiko, împreună cu alți 10 pasageri a căror nume încă nu sunt cunoscute (sau, cel mai probabil, încă nu au fost selectați). Zborul în jurul Lunii va dura aproximativ o săptămână. Însă Elon Musk va trebui să se grăbească, pentru că Dennis Tito are 82 de ani și dacă va zbura în această misiune, va fi persoana cu cea mai înaintată vârstă care va ajunge pe orbita Pământului. În prezent, recordul este deținut de John Glenn, care, după ce a fost primul american care a ajuns pe orbită, a zburat și la bordul navetei spațiale Discovery, în misiunea STS-95, din 1998, când avea 77 de ani. Ultima dată când un echipaj de astronauți a efectuat un zbor în jurul Lunii (împreună cu o aselenizare) și s-a îndepărtat atât de mult de Pământ, a fost în decembrie 1972, odată cu ultima misiune a programului Apollo (Apollo 17).

După ce va demonstra că o rachetă Starship poate ajunge pe orbita Pământului, SpaceX trebuie să mai efectueze câteva lansări pentru a testa sistemul de transfer al combustibilului dintr-o navă Starship (iertați-mi pleonasmul), după care trebuie să efectueze un zbor spre suprafața Lunii folosind o versiune modificată a vehiculului Starship, să testeze sistemele de menținere a vieții de la bord și în cele din urmă, să ia parte la misiunea Artemis-3, în care un Starship modificat va fi folosit pentru ca astronauții NASA să poată coborî pe suprafața Lunii. Asta nu se va întâmpla mai devreme de 2025. E drept, misiunile lui Maezawa și Tito sunt mai puțin complexe, pentru că nu includ și aselenizarea, așa că echipajele celor doi ar putea să zboare în jurul Lunii înainte ca astronauții din misiunea Artemis-3 să ajungă pe suprafața lunii. Însă asta dacă totul merge conform planului cu Starship, un vehicul care promite să revoluționeze complet industria aerospațială, pentru că SpaceX speră să-l poată recupera după fiecare zbor și să ofere lansări orbitale la prețuri semnificativ mai mici decât cele din prezent.

Nu au fost făcute public detaliile cu privire la costurile misiunii lui Denis Tito. În 2001, NASA nu a fost încântată de prezența unui turist la bordul avanpostului orbital, însă lucrurile s-au schimbat de atunci: după o pauză cauzată de absența navetelor spațiale, când astronauții au avut prioritate să zboare în capsulele Soiuz (singurele vehicule are zburau spre Stația Spațială Internațională), turiștii reîncep să zboare din nou spre Stația Spațială Internațională, în misiuni agreate de NASA și derulate fie de SpaceX, fie de compania Axiom Space (care folosește tot vehicule Dragon produse de SpaceX).

Denis și Akiko Tito (sursă foto: CBS News)

Succes pentru misiunea DART

Nu doar că impactul sondei DART cu asteroidul Dimorphos a avut loc cu succes (și transmis în direct, aproape în timp real), dar în urma impactului, perioada de rotație a asteroidului Dimorphos (în jurul lui asteroidului Didymos) s-a modificat, cu nu mai puțin de… 32 de minute! Poate pare puțin, dar este o valoare de aproape de 3 ori mai mare decât estimările inițiale! Perioada asteroidului este acum de 11 ore și 23 de minute, redusă de la 11 ore și 55 de minute (incertitudinea este de ±2 minute). Este o veste bună, pentru că înseamnă că asteroizii pot fi deviați mai ușor decât credeam până acum.

Imagine realizatăde telescopul spațial Hubble în 8 octombrie, surprinde o coadă a lui Dimorphos lungă de aproximativ 10000 de kilometri (credit imagine: NASA/ESA/STScI/Hubble, sursă imagine: NASA).

SpaceX vrea să salveze telescopul spațial Hubble

Jared Isaacman, cel care a închiriat anul trecut o capsulă Dragon pentru un zbor orbital împreună cu alți 3 turiști spațiali (misiunea Inspiration-4), pregătește tot împreună SpaceX misiunea Polaris Dawn, în care va avea loc prima activitate extravehiculară realizată de un turist spațial (misiunea a fost amânată pentru martie 2023). Însă Isaacman nu se oprește aici: el dorește ca într-o viitoare misiune Polaris, într-un parteneriat cu NASA, o capsulă Dragon să fie folosită pentru a relungi perioada de viață de telescopului spațial Hubble, fie prin ridicarea altitudinii, fie chiar prin executarea unor operațiuni de service asupra telescopului spațial. Deocamdată, NASA și SpaceX au anunțat demararea unui studiu pentru a putea identifica modalități prin care acest lucru ar putea fi realizat în viitorul apropiat, dar este posibil ca Isaacman să viziteze cu ajutorul unei capsule Dragon telescopul spațial Hubble deja în a doua misiunea Polaris (programată fie la finalul anului viitor, fie în 2024).

Michael Good și Mike Massimino, aflați în interiorul telescopului spațial Hubble, la capătul brațului robotic Robotarm, în timpul ultimei misiuni de service, STS-125, realizată de naveta spațială Atlantis (2009)

Primul succes pentru Firefly Alpha

După mai multe amânări și după o primă lansare ratată în 03 septembrie 2021, Firefly Aerospace a reușit în cele din urmă să lanseze cu succes racheta Alpha! Firefly Aerospace va folosi pentru lansări orbitale rampa SLC-2W de la centrul spațial Vandenberg și racheta Alpha poate urca 1000 kg la 200 km altitudine sau 630 kg la 500 km (orbită heliosincronă). Racheta are performanțe similare cu actualul lansator indian PSLV sau cu fostul lansator american Delta II, acoperind un segment de piață dintre lansatoarele ușoare (Electron) și cele medii/grele (Falcon 9). Este un an bun pentru Firefly Aerospace, mai ales după semnarea acordului cu Northrop Grumman privind furnizarea primei trepte pentru viitoarea rachetă Antares-330.

Firefly Alpha a declarat că misiunea a fost un succes, deși se pare că toți sateliții au revenit distructiv prin atmosferă mai repede decât a fost planificat (probabil din cauză că au fost inserați pe o orbită mai joasă decât cea planificată inițial). Totuși, aceștia par să fi îndeplinit obiectivele pentru care au fost lansați.

Primul zbor al rachetei Firefly Alpha, care în septembrie 2021 s-a încheiat cu un eșec; din fericire, a doua tentativă de lansare a rachetei a fost una reușită. Sursă foto: Firefly Alpha.

A fost lansat ultimul satelit KH-11?

Ultima rachetă Delta IV Heavy lansată de la Vandenberg (de pe coasta de vest a Statelor Unite) a urcat pe orbită un satelit secret pentru National Reconnaissance Office (NRO), —misiunea NROL-91. Având în vedere că a fost folosită o rachetă Delta IV Heavy, este probabil un satelit de spionaj de mari dimensiuni, de tip Crystal/KH-11. Acești sateliți sunt folosiți pentru observații optice și probabil sunt asemănători cu telescopul spațial Hubble, doar că sunt îndreptați spre Pământ. Lansarea a avut loc în 24 septembrie și a fost una spectaculoasă, pentru că hidrogenul în exces este eliberat în jurul rachetei și acesta se aprinde în momentul pornirii celor trei motoare RS-68A. Având în vedere că ultimele două zboruri Delta IV Heavy rămase sunt dedicate unor sateliți care urmează să ajungă pe orbită geostaționară, este posibil ca lansarea de astăzi să fie ultima a unui satelit de tip Crystal/KH-11. Delta IV Heavy este a doua cea mai puternică rachetă operațională din lume, după Falcon Heavy.

Racheta Delta IV Heavy, în ultima sa lansare de pe rampa SLC-6 de la centrul spațial Vandenberg din California (susa: United Launch Alliance)

Alte știri, pe scurt:

• miercuri, 5 octombrie la ora 16:00 UTC, 4 astronauți au decolat spre Stația Spațială Internațională, la bordul unei capsule Dragon, în misiunea SpaceX Crew-5; ca de obicei, capsula a fost propulsată de o rachetă Falcon 9, iar la bord s-au aflat Nicole Mann (NASA), Josh Cassada (NASA), Koichi Wakata (JAXA) și Anna Kikina (Roscosmos); este pentru prima dată după 2002 când un cosmonaut rus a fost lansat în spațiu la bordul unui vehicul american;

• echipajul SpaceX Crew Dragon-4 (Kjell Lindgren, Robert Hines, Samantha Cristoforetti și Jessica Watkins) au revenit cu bine pe Pământ în 15 octombrie, după aproape 6 luni petrecute la bordul Stației Spațiale Internaționale; capsula Dragon a fost recuperată cu bine din apele Oceanului Atlantic, din largul coastei Floridei (în apropiere de Jacksonville);

• vineri, 4 noiembrie, racheta SLS va părăsi hangarul VAB de la Kennedy Space Center și se va îndrepta spre rampa de lansare LC-39B; următoarea tentativa de lansare a misiunii Artemis-1 este programată pentru luni, 14 noiembrie, de la ora 16:07 UTC; fereastra se întinde pe o perioadă de 69 de minute. NASA a rezervat și alte două date de rezervă: 16 noiembrie (17:04 UTC, cu o fereastră de 120 de minute) și 19 noiembrie (17:45 UTC, cu o fereastră de 120 de minute);

• începând cu duminică, 2 octombrie, sonda marțiană indiană Mangalyaan (MOM) a încetat să mai comunice cu Pământul și agenția spațială indiană a anunțat zilele trecute că sonda nu va mai putea fi reactivată. Lansată în 5 noiembrie 2013, urma să fie activă timp de 6 luni, însă misiunea ei s-a întins pe parcursul a 8 ani. Mangalayaan-2, următoarea sondă marțiană indiană, urmează să fie lansată cel mai devreme în 2024;

• începând din 1 octombrie, Stația Spațială Chineză (CSS) are forma literei “L”: cu ajutorul brațului robotic, modulul Wentian a fost mutat la tribordul modulului Tianhe, eliberând astfel portul de andocare pentru modulul Mengtian (care urmează să fie lansat în această toamnă). După andocarea modulului Mengtian, taikonauții de la bordul CSS vor avea disponibil un spațiu de 110 metri cubi (Stația Spațială Internațională are un volum presurizat de peste 900 de metri cubi;

• telescopul spațial TESS, cu care NASA a găsit până acum 250 de exoplanete, a intrat în 10 octombrie în safe-mode și toate măsurătorile științifice au fost suspendate, însă 3 zile mai târziu, acesta a revenit la normal;

• Orb Fab, compania care promite că va dezvolta soluții pentru realimentarea cu combustibil a sateliților geostaționari, a primit un contract de 13.3 milioane de dolari de la US Space Force pentru a continua acest proiect și pentru ca în 2025 primul satelit militar american să fie realimentat cu hidrazină;

• duminică, exact la un an după lansare, sonda Lucy a efectuat un survol al Pământului, pentru a-și ajusta traiectoria spre asteroizii troieni jovieni; deși încă se confruntă cu probleme referitoare la deschiderea incompletă a unui panou solar, misiunea sondei continuă;

• debutul lansatorului orbital Vulcan, succesorul rachetelor Atlas V și Delta IV, este amânat până în 2023; United Launch Alliance spune că amânarea a fost cerută de Astrobotic, clientul care va lansa la bordul primei rachete Vulcan un rover care se îndreaptă spre Lună; unul din cele două motoare BE-4 au fost livrate de Blue Origin, urmând ca în această toamnă să ajungă la ULA și cel de-al doilea motor, pentru a putea începe integrarea lor în prima treaptă a rachetei Vulcan;

• roverul marțian Zhurong a identificat dovezi ale unor inundații pe Marte, chiar în locul unde a amartizat; rezultatele obținute de rover au fost publicate în Nature;

• China caută parteneri internaționali, în propriul proiect de explorare a Lunii, denumit International Lunar Research Station, care își propune să trimită taikonauți pe suprafața Lunii după 2030; este interesant că deși numele Rusiei a fost asociat cu acest proiect încă de la început, în prezent China nu mai face nici o referire la o posibilă colaborare cu Rusia.

Oameni în spațiu

La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 68:

1. Serghei Prokopiev (RU/Roscosmos, Soiuz MS-22), din 21.09.2022;

2. Dimitri Petelin (RU/Roscosmos, Soiuz MS-22), din 21.09.2022;

3. Francisco Rubio (US/NASA, Soiuz MS-22), din 21.09.2022;

4. Nicole Aunapu Mann (US/NASA, Dragon Crew-5), din 05.10.2022;

5. Josh Cassada (US/NASA, Dragon Crew-5), din 05.10.2022;

6. Koichi Wakata (JP/JAXA, Dragon Crew-5), din 05.10.2022;

7. Anna Kikina (RU/Roscosmos, Dragon Crew-5), din 05.10.2022;

La bordul Stației Spațiale Chineze se află următorul echipaj:

1. Chen Dong (CN/CNSA, Shenzhou-14), din 05.06.2022;

2. Liu Yang (CN/CNSA, Shenzhou-14), din 05.06.2022;

3. Cai Xuzhe (CN/CNSA, Shenzhou-14), din 05.06.2022.

Imaginea săptămânii

Satelitul jovian Europa, fotografiat în timpul unui survol de sonda Juno, în 29 septembrie 2022 (sursă foto: NASA)

Rezumatul lansărilor orbitale din ultima perioadă

#117/2022: În 24 septembrie, ora 22:25 UTC, ultima rachetă Delta IV Heavy lansată de compania United Launch Alliance de la centrul spațial Vandenberg urca pe orbită terestră joasă un satelit de spionaj pentru National Reconaissance Office, în cadrul misiunii NROL-91 (având în vedere că următoarele lansări rămase ale rachetei Delta IV Heavy vor avea loc din Florida, probabil aceasta a fost și ultima lansare a unui satelit de spionaj de tip Crystal/KH-11).

#118/2022: Tot în 24 septembrie, ora 22:55 UTC, însă de această dată de la centrul spațial Taiyuan, o rachetă Kuaizhou-1A a lansat doi sateliți Shiyan (14 și 15) pe orbită heliosincronă; a fost a 4-a lansare Kuziahou-1A cu succes, după eșecul din 15 decembrie 2021 și a 21-a lansare a acestei rachete.

#119/2022: În 24 septembrie, ora 23:32 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat un nou grup de 52 de sateliți Starlink (4.35) de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral; pentru această lansare, SpaceX a folosit boosterul 1073, aflat la cel de-al 4-lea zbor, care a fost recuperat pe barja A Shoftfall of Gravitas;

#120/2022: În 26 septembrie, ora 13:38 UTC, o rachetă chineză Changzheng-2D a lansat 3 sateliți Yaogan 36-01 (A, B și C) pe orbită terestră joasă, de pe rampa LC-3 a centrului spațial Xichang.

#121/2022: Tot în 26 septembrie, ora 23:50 UTC, o rachetă Changzheng-6 a lansat trei sateliți Shiyan (16A, 16B și 17) de pe rampa LC-16 a centrului spațial de la Taiyuan; nu se cunoaște rolul acestor sateliți; a fost a treia lansare din China, din două locații diferite, într-un interval de 50 de ore.

#122/2022: În 01 octombrie, la ora 07:01 UTC, avea loc lansarea celei de-a doua rachete Firefly Alpha, de pe rampa SLC-2W de la centrul spațial Vandenberg (misiunea FLTA002, To The Black); spre deosebire de prima tentativă de lansare, de această dată sateliții au ajuns pe orbită, însă se pare că aceștia au fost plasați pe o orbită mai joasă decât cea planificată inițial, pentru că au revenit distructiv în atmosferă mult mai repede decât ne așteptam; însă clienții Firefly Aerospace au declarat că sateliții și-au îndeplinit toate obiectivele, așa că lansarea poate să fie considerată una de succes;

#123/2022: În 04 octombrie, la ora 21:36 UTC, o rachetă Atlas V în configurația 531, lansa doi sateliți de telecomunicații SES (20 și 21) de pe rampa SLC-41 de la centrul spațial Cape Canaveral; a fost ultimul zbor al rachetei Atlas V în configurația 531, deși mai sunt planificate încă alte 21 de lansări ale acestei rachete.

#124/2022: În 05 octombrie, la ora 16:00 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat, de pe rampa LC-39A de la centrul spațial Kennedy, un nou echipaj de astronauți spre Stația Spațială Internațională, folosind capsula Dragon “Endurance”: Nicole Aunapu Mann, Josh Cassada, Koichi Wakata și Anna Kikina (Crew-5); andocarea a avut loc 29 de ore mai târziu la portul frontal al modulului Harmony; pentru această misiune, SpaceX a folosit boosterul B1077, aflat la primul său zbor, recuperat pe barja Just Read the Instructions.

#125/2022: La doar câteva ore după lansarea precedentă, în 05 octombrie ora 23:10 UTC, SpaceX lansa cu o rachetă Falcon 9 un nou grup de 52 de sateliți Starlink (4.29), însă de pe coasta de vest a SUA, de pe rampa SLC-4E de la centrul spațial Vandenberg, lansare pentru care a folosit treapta primară B1071 aflată la cel de-al 5-lea zbor și recuperată pe barja Of Course I Still Love You, din Oceanul Pacific.

#126/2022: În 07 octombrie, ora 13:10 UTC, o rachetă Changzheng-11H a lansat doi sateliți Centispace-1 (S5 și S6) pe orbită terestră joasă, de pe o platformă marină din Marea Galbenă; a fost al 14-lea zbor al rachetei Changzheng-11 și al 4-lea de pe paltforma marină (configurația 11H).

#127/2022: În 07 octombrie, la ora 17:09 UTC, o rachetă Electron a lansat pe orbită heliosincronă satelitul GAzelle (Argos-4) de pe rampa LC-1B din Mahia, Noua Zeelandă, în misiunea “It Argos Up from Here”; pentru această lansare, treapta superioară a rachetei Electron a fost dotată cu un dispenser experimental, denumit Orbital Test Bed (OTP).

#128/2022: În 08 octombrie, la ora 23:05 UTC, de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral, o rachetă Falcon 9 a lansat doi sateliți de telecomunicații, Galaxy 33 și Galaxy 34 ai companiei Intelsat, care au ajuns pe orbită geosincronă; pentru această lansare s-a folosit treapta primară B1060, ajunsă la cel de-al 14-lea zbor, devenind astfel a doua treaptă primară Falcon 9 care ajunge la această performanță (după B1058); treapta a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.

#129/2022: Tot în 08 octombrie, la ora 23:43 UTC, o rachetă Changzheng-2D lansa de pe rampa SLS-2 a centrului spațial Jiuquan, satelitul ASO-S (sau Kuafu-1) pe orbită heliosincronă, satelit folosit pentru observarea activității solare; inițial datele obținute de acest observator solar au fost accesibile publicului, după care accesul a fost restricționat.

#130/2022: În 10 octombrie, la ora 02:52 UTC, o rachetă Soiuz-2.1b (cu o treaptă primară Fregat), a lansat un nou satelit GLONASS-K (17L sau K1 No.5) de pe rampa 43/3 a centrului spațial militar Plesetsk; satelitul a ajuns cu bine o orbită terestră medie (19100 km altitudine).

#F05/2022: În 12 octombrie, de la ora 00:50 UTC, a avut loc prima lansare din Japonia din acest an, însă nu a fost una reușită: racheta Epsilon, lansată de pe rampa LP-Mu a centrului spațial Uchinoura, urma să urce pe orbită terestră joasă 8 sateliți de mici dimensiuni (misiunea RAISE-3), însă o problemă cu treapta a treia a rachetei a făcut ca încărcătura utilă să fie pierdută în Oceanul Pacific; din fericire, acest eșec nu va avea un impact prea mare asupra viitoarelor lansări Epsilon, pentru că a fost ultima lansare în această configurație, viitoarea rachetă Epsilon-S urmând să beneficieze de o treaptă superioară nouă; este al 5-lea eșec din 2022 al unei lansări orbitale.

#131/2022: În 12 octombrie, ora 15:00 UTC, de pe rampa 81/24 a centrului spațial Baikonur, a avut loc lansarea rachetei Proton-M, dotată cu treapta superioară DM-03, pentru a plasa satelitul AngoSat-2 pe orbită geosincronă; acesta este înlocuitorul satelitului angolez AngoSat-1, care a suferit probleme tehnice la câteva ore după lansarea din 2017; este probabil ultima lansare comercială din Rusia din viitorul apropiat, lansarea fiind programată cu câteva zile înainte de invazia militară din 24 februarie.

#132/2022: Tot în 12 octombrie, ora 22:53 UTC, o rachetă Changzheng-2C lansa satelitul de observații terestre Huanjing-2E pe orbită heliosincronă, de pe rampa LC-9 a centrul spațial Taiyuan.

#133/2022: În 14 octombrie, ora 19:12 UTC, de pe rampa LC-3 a centrului spațial Xichang, o rachetă Changzheng-2D a lansat 3 sateliți militari pentru observații terestre Yaogan-36-02 (A, B și C) pe orbită terestră joasă

#134/2022: În 15 octombrie, ora 05:22 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat pe orbită geosincronă satelitul european de telecomunicații Hotbird-13F (al companiei Eutelsat), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral; pentru această lansare, SpaceX a folosit treapta primară B1069 aflată la al 3-lea zbor, recuperată ulterior pe barja Just Read the Instructions, aflată la 781 km distanță de rampa de lansare.

#135/2022: În 15 octombrie, ora 14:45 UTC, de la cosmodromul militar Plesetsk, rampa 35/1, a avut loc a doua lansare a rachete Angara-1.2, care a urca pe orbită heliosincronă satelitul militar EO MKA No.3 (redenumit Kosmos-2560 odată ce a ajuns cu bine pe orbită); satelitul a fost plasat pe o orbită similară cu cea a satelitului Kosmos-2555; după separarea de satelit, treapta superioară a rachetei Angara-1.2 a revenit prin atmosferă deasupra Pacificului, conform planului.

Câteva statistici

• Până în prezent (16 octombrie 2022), în acest an au avut loc 140 de tentative de lansări orbitale, din care 5 s-au încheiat cu un eșec (2 în SUA, 1 în China, 1 în India și 1 în Japonia).

• SUA conduce clasamentul lansărilor orbitale din 2022, cu 67 de reușite, urmată de China cu 45 de reușite și Rusia cu 15 lansări, toate reușite. Europa are 4 lansări, India 2 lansări reușite, în timp ce Iran și Coreea de Sud încheie clasamentul, fiecare cu câte 1 lansare.

• SpaceX a avut 47 de lansări în 2022, adică în medie, o lansare la fiecare 6.1 zile. Situația boosterelor Falcon 9 Block 5 este prezentată în diagrama de mai jos.