Buletin Cosmic #150
Misiunea InSight ia sfârșit, Perseverance continuă să adune probe, noutăți despre misiunile spațiale chinezești, plus un moment poetic selenar.
Știri, pe scurt
Compania europeană Airbus a anunțat că se va alătura consorțiului care va asambla viitoarea stație spațială Starlab, consorțiu format până acum de companiile americane Voyager Space / Nanoracks și Lockheed Martin. Starlab va fi una dintre variantele propuse de sectorul comercial pentru a continua exploatarea orbitei terestre joase, în parteneriat cu NASA, după retragerea Stației Spațiale Internaționale. În primele imagini, de acum 1 an, modulul stației spațiale era unul gonflabil, însă în ultimul clip făcut public de Nanoracks, se pare că acesta a fost înlocuit cu unul clasic. Având dimensiuni relativ mici, este posibil ca în viitor să vedem pe orbită mai multe stații spațiale Starlab; prima lansare este programată pentru 2027. Alte propuneri pentru viitoare stații spațiale pentru era post-ISS vin de la Blue Origin (cu proiectul Orbital Reef), Northrop Grumman sau Axiom Space.
Roverul chinezesc Zhurong a intrat în hibernare în 18 mai 2022, pentru a supraviețui iernii marțiene din Utopia Planitia și trebuia să se trezească în luna decembrie 2022, însă nu sunt vești că acest lucru s-ar fi întâmplat. În schimb, avem noutăți cu privire la roverul Yutu-2, care a aselenizat în 3 ianuarie 2019 în craterul Von Kármán (aflat pe partea îndepărtată a Lunii) și care continuă să fie funcțional: până în prezent a parcurs 1455 de metri pe suprafața lunară. Și se pare că și landerul Chang’e-3 continuă să fie activ, la peste 9 ani după aselenizarea din Mare Imbrium.
Perseverance a lăsat până acum în urma sa 5 probe de sol marțian. Urmează alte 5, pentru un total de 10 probe care vor constitui o rezervă de siguranță, în cazul în care întâlnirea dintre Perseverance și viitorul rover marțian, care va fi trimis să colecteze probele pentru a le aduce pe Pământ, nu va merge conform planului. Puteți urmări situația probelor colectate de Perseverance pe site-ul oficial al misiunii.
Lansată în 04 august 2022 de o rachetă Falcon 9, sonda sud-coreeană Danuri (Korea Pathfider Lunar Orbiter —KPLO) a reușit inserția pe orbita Lunii în 16 decembrie, după care au urmat o serie de manevre pentru ajustarea orbitei. În prezent, sonda se află pe orbită circulară, la o altitudine de 100 km și înclinație orbitală de 90 de grade. Recent, au fost publicate o serie de fotografii realizate de Danuri la finalul lunii decembrie.
Belarus a trimis 6 persoane la centrul spațial Gagarin din Moscova, pentru a finaliza, până în septembrie 2023, antrenamentele pentru a deveni cosmonauți. Sau cosmonaute, pentru că toate cele 6 persoane sunt femei. Lucru cel puțin interesant, având în vedere că URSS/Rusia a avut, în toată istoria programului său spațial, doar 5 femei cosmonaut. Cele 6 viitoare cosmonaute sunt: Victoria Fidrus, Marina Vasilevskaya (stewardese ale companiei Belavia), Olga Gerasimova (medic obstetrician), Daria Mikhnyuk (expert criminalist), Anastasia Lenkova (chirurg pediatru) și Olga Mastitskaya (cercetătoare).
După ce Lockheed Martin a renunțat la intenția de a cumpăra compania Aerojet Rocketdyne pentru 4.4 miliarde de dolari, se pare că acum L3Harris se pregătește să cumpere Aerojet Rocketdyne cu 4.7 miliarde de dolari.
NASA va plăti unei companii private 57 de milioane de dolari pentru a dezvolta tehnologii care să permită construirea de drumuri pe Lună (dar și rampe de lansare sau de aterizare, habitate pentru echipaj etc), folosind tehnici de imprimare 3D, pentru viitoarele misiuni Artemis. Și nu, compania câștigătoare nu este Bechtel, ci ICON. Bechtel va construi cel de-al doilea turn necesar pentru lansarea versiunii upgradate a rachetei SLS, Block 1B.
Prima lansare test a programului Gaganyaan a fost devansată(!) din mijlocului lui 2024 în ultimul trimestru din 2023; după un al doilea zbor test, fără echipaj, în al doilea trimestru din 2024, la finalul anului viitor India ar putea deveni a patra națiune care va lansa un echipaj propriu pe orbită.
După 2 ani de funcționare și peste 1300 de cutremure detectate pe Marte, sonda staționară InSight a încetat să mai comunice cu Pământul la finalul lunii decembrie; panourile solare au fost acoperite de praf, iar astfel energia electrică disponibilă la bordul capsulei a scăzut constant în ultimul perioadă, până când comunicațiile cu Pământul au devenit imposibile. Astfel, NASA a declarat misiunea încheiată.
Aici pe Pământ am intrat în noul an la 1 ianuarie, dar știți când a început noul an marțian? Dacă nu știți, a aflați că asta s-a întâmplat în 26 decembrie; numerotarea anilor marțieni a început în 1955 și este făcută pentru a-i ajuta pe cercetători în studiul planetei vecine.
Walter Cunnigham, astronautul american care a făcut parte din echipajul Apollo 7 (alături de Wally Schirra și Donn Eisel), a murit marți, 3 ianuarie , la vârsta de 90 de ani. Cunnigham a fost ultimul supraviețuitor al echipajului Apollo 7: Eisele a murit în 1987 (la doar 57 de ani), iar Schirra în 2007 (la 87 de ani).
Se spune că odată ce vezi Pământul de pe orbită, ceva se schimbă în interiorul tău; însă nu pentru toată lumea sentimentele trăite în spațiu sunt euforice și pozitive: William Shatner (James T. Kirk) încă resimte o adâncă tristețe după experiența oferită de Blue Origin. Poate totuși este mai bine că până acum au fost trimiși în spațiu piloți și ingineri.
Oameni în spațiu
La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 68:
Serghei Prokopiev (RU/Roscosmos, Soiuz MS-22), din 21.09.2022;
Dimitri Petelin (RU/Roscosmos, Soiuz MS-22), din 21.09.2022;
Francisco Rubio (US/NASA, Soiuz MS-22), din 21.09.2022;
Nicole Aunapu Mann (US/NASA, Dragon Crew-5), din 05.10.2022;
Josh Cassada (US/NASA, Dragon Crew-5), din 05.10.2022;
Koichi Wakata (JP/JAXA, Dragon Crew-5), din 05.10.2022;
Anna Kikina (RU/Roscosmos, Dragon Crew-5), din 05.10.2022;
La bordul Stației Spațiale Chineze se află următorul echipaj:
Fei Junlong (CN/CNSA, Shenzhou-15), din 30.12.2022.
Deng Qingming (CN/CNSA, Shenzhou-15), din 30.12.2022.
Zhang Lu (CN/CNSA, Shenzhou-15), din 30.12.2022.
Lansări orbitale
2023-001: SpaceX a reușit prima lansare orbitală din 2023: în 03 ianuarie, ora 14:55 UTC, o rachetă Falcon 9 a urcat pe orbită heliosincronă (525 km altitudine, înclinație 97.6 grade) un număr de 114 sateliți de mici dimensiuni, într-o nouă misiune ridesharing, Transporter-6. Pentru această lansare s-a folosit treapta primară B1060, aflată la cel de-al 15-lea zbor, fiind a doua treaptă primară Falcon 9 care ajunge la acest număr. La aproximativ 8 minute și jumătate după lansare, treapta primară s-a întors la sol, pe Landing Zone 1. Lansarea a avut loc de pe rampa SLC-40 de la Centrul Spațial Cape Canaveral din Florida și a fost a 200-a lansare reușită de SpaceX și a 195-a lansare a unei rachete Falcon 9.
Momentul artistic
I-am spus lui ChatGPT să “write a poem in manner of Shakespeare about the heroic travels of uncrewed Orion capsule to the Moon’s orbit, during Artemis-1 mission”. Iată ce a ieșit: >
In the year 2022, when winter’s chill
Gave way to spring’s first gentle breeze
The Artemis-1 mission did begin
An uncrewed voyage, with great speed and ease
The voyage was not without its challenges
As they pushed through the void, with nerves of steel
But with each obstacle, their courage shines
And onward they did valiantly appeal
Through space it journeyed, with speed and grace
Towards the Moon, its destination fair
A mighty machine, built with skill and pace
To take it to the lunar orbit, there
The voyage was not without its challenges
As it pushed through the void, with engines strong
But with each obstacle, its courage shines
And onward it did valiantly belong
At last, it reached the Moon’s majestic sphere
And entered its orbit, proud and bold
A triumph of human spirit and engineering, dear
The Orion capsule, a hero of old
So here’s to Artemis-1 and Orion
Heroes of the cosmos, brave and true
Their journey to the Moon, a great dominion
A tale of courage and daring, ever anew.