Buletin Cosmic #152
Motoare de rachetă cu propulsie nucleară și detonare rotativă, un nou test Starship și o apropiere periculoasă a doi sateliți inactivi aflați pe orbită terestră joasă, plus alte știri din spațiu.
Știri din spațiu
Marte
Roverul Perseverance a lăsat în urma sa toate cele 10 tuburi de rezervă cu probe de sol marțian. Recipientele vor fi folosite doar dacă se va întâmpla ceva neprevăzut cu roverul Perseverance și acesta nu se va putea întâlni cu viitorii roboți trimiși pentru a colecta probele de sol marțian și a le aduce pe Pământ, în cadrul viitoarei misiuni Mars Sample Return.
În 19 ianuarie, elicopterul marțian Ingenuity a efectuat cel de-al 40-lea zbor: s-a ridicat 10 metri deasupra solului și s-a deplasat 178 de metri, în 91.62 de secunde. Vă reamintesc că planul inițial al NASA era ca Ingenuity să execute 5 zboruri în atmosfera rarefiată a planetei Marte. Succesul acestui mic vehicul a convins NASA să folosească elicoptere similare cu Ingenuity în viitoarea misiune marțiană, pentru a transporta recipientele cu sol marțian (colectate de roverul Perseverance și lăsate în urma sa) spre vehiculul care le va urca pe orbita marțiană, de unde vor fi trimise spre Pământ, la bordul unei capsule europene.
Imagine surprinsă de camera montată la bordul elicopterului aflat în zbor, în 19 ianuarie (Sol 681), ora locală 16:52:37; sursa foto: NASA/JPL.
ESA
Josef Aschbacher, directorul general al ESA, întrebat dacă există posibilitatea ca astronauții europeni să zboare spre stația spațială chineză Tiangong, a declarat următoarele: "We have neither the budgetary nor the political, I would say, greenlight or intention to engage in a second space station". Declarația a fost făcută în cadrul briefingului anual al directorului general Agenției Spațiale Europene. Alte declarații ale lui Josef Aschbacher în cadrul acestui eveniment: lansarea sondei JUICE este programată pentru 14 aprilie, lansarea telescopului spațial EUCLID este programată pentru această vară, astronautul european Andreas Mogensen va decola spre Stația Spațială Internațională în luna august (la bordul capsulei Dragon, în misiunea Crew-7), iar la finalul lunii februarie ar trebui să avem un raport al ultimului eșec al rachetei Vega-C. Debutul Ariane 6 rămâne programat pentru finalul acestui an (săptămâna trecută a avut loc un nou test reușit al propulsorului Vulcain 2.1).
NASA
După jumătate de secol de pauză, NASA și DARPA reiau planurile pentru realizarea unui propulsor nuclear (nuclear thermal propulsion —NTP). Un astfel de motor urmează să fie testat pe orbită în 2027 și va fi probabil folosit în viitoarele expediții marțiene, pentru că utilizarea lui ar scurta semnificativ durata drumului până la planeta vecină: NASA va construit motorul, iar DARPA vehiculul care va fi propulsat de noul motor. Spre deosebire de propulsia chimică clasică, în cazul unui motor cu propulsie nucleară este folosit un reactor nuclear care funcționează ca o sursă de căldură pentru un gaz (de obicei hidrogen), care este încălzit și apoi evacuat, generând tracțiune într-un mod mult mai eficient decât în cazul motoarelor clasice.
NASA a testat recent cu succes un motor de rachetă cu detonare rotativă: spre deosebire de restul motoarelor folosite în prezent (care folosesc combustia pentru a genera propulsie, adică energia eliberată în urma reacției cu un oxidant, de obicei oxigenul), motorul testat recent la centrul spațial Marshall folosește energia eliberată în urma procesului de detonare (adică ruperea legăturilor chimice dintr-un compus). Acest tip de motoare sunt mai compacte și mai eficiente (cu până la 25%), însă modelarea și controlarea procesului de detonare rămân două dintre problemele care îngreunează cercetarea în acest domeniu.
NASA va anunța în câteva săptămâni/luni componența echipajului misiunii Artemis-II, dar CNN are deja o listă cu nume de astronauți care ar putea fi selectați pentru a da un ocol Lunii anul viitor (trei astronauți americani și unul canadian se vor afla la bordul următoarei capsule Orion): Randy Bresnik, Victor Glover, Jeremy Hansen, Christina Koch, Anne McClain, Jessica Meir, Stephanie Wilson și/sau Reid Wiseman.
Stația Spațială Internațională
Conform lui Joel Montalbano, directorul programului Stației Spațiale Internaționale din cadrul NASA, primul zbor al capsulei Boeing CST-100 Starliner cu echipaj la bord este programat pentru mijlocul lunii aprilie: Barry Wilmore și Sunita Williams vor petrece 8 zile la bordul ISS, dacă misiunea se desfășoară conform planului. În al doilea trimestru al anului va avea loc și misiunea Axiom Ax-2, din care știm că fac parte Peggy Whitson și John Shoffner, dar și două persoane din Arabia Saudită, al căror nume nu a fost deocamdată dezvăluite.
Echipajul Crew-6 se pregătește pentru decolarea la bordul capsulei Dragon din 26 februarie 2022, la bordul unei rachete Falcon 9; acesta este format din Stephen Bowen, aflat la al 4-lea zbor, împreună cu trei astronauți care zboară pentru prima dată în spațiu: americanul Warren Hoburg, Sultan Al Neyadi (din Emiratele Arabe Unite) și rusul Andrey Fedyaev
SpaceX
În 23 ianuarie, Starship (adică Booster 7 + Ship 24) au fost alimentată cu peste 4500 tone de combustibil, în ceea ce s-a numit Wet Dress Rehersal —WDR, adică o repetiție generală a vehiculului înaintea unei lansări. Testul a fost un succes și a reușit din prima încercare. După acest test, Starship a fost demontată din vârful Boosterului 7, pentru că urmează în următoarele săptămâni și un test al celor 33 de motoare Raptor ale primei trepte (Super Heavy).
SpaceX a început deja construcția unui turn lângă rampa SLC-40 de la Cape Canaveral, pentru a permite în scurt timp lansări ale capsulei Dragon, similar cu turnul existent pe rampa LC-39A. Din toamnă, capsule Dragon în varianta cargo vor putea fi lansate și de pe rampa SLC-40, nu doar de pe LC-39A și de anul viitor probabil și capsule Dragon cu echipaj.
China
După lansarea din 8 ianuarie la bordul unei rachete Changzheng-7A, satelitul Shijian-23 a ajuns în 15 ianuarie pe orbita geostaționară, după care, o zi mai târziu, un obiect s-a desprins din acesta, însă nu este deocamdată clar dacă a fost un propulsor care a ajutat satelitul să ajungă pe orbită, sau este un subsatelit. Nu este pentru prima dată când un satelit chinezesc ar face acest lucru, după lansarea satelitului Shijian-21 din 2021, un subsatelit desprins din acesta a fost văzut andocând cu un alt satelit chinezesc inactiv. Shijian-23 a fost unul dintre cei mai mari sateliți lansați de China.
Spațiul interplanetar
NASA renunță la eforturile de a desface complet panoul solar cu probleme al sondei Lucy: misiunea poate continua și dacă panoul solar nu este complet desfăcut și fixat, pentru că NASA crede că 98% din suprafața acestuia este utilizabilă, iar asta nu va afecta negativ misiunea. Între timp, echipa de la sol a mai găsit un asteroid, pe lângă cei 9 selectați înainte de lansare, denumit temporar Dinkinesh —pe care Lucy să-l survoleze în data de 1 noiembrie 2023. Dacă misiunea va reuși, Lucy va fi sonda interplanetară care a survolat cele mai multe corpuri cerești diferite.
JPL și NASA investighează de ce JunoCam, principala cameră de la bordul sondei Juno, nu a capturat toate imaginile planificate în timpul celui mai recent survol al lui Jupiter, care a avut loc în 22 ianuarie 2023. În timpul survolului din decembrie, camera a avut o problemă cu regimul termic, când temperatura a crescut la valori anormal de mari. Dacă în decembrie problema s-a manifestat pentru 36 de minute, în timpul survolului din ianuarie, problema a durat 23 de ore, ceea ce înseamnă că primele 214 imagini pe care sonda trebuia să le surprindă sunt compromise. După scăderea temperaturii camerei, JunoCam a surprins totuși 44 de imagini din timpul survolului. Sonda Juno, lansată în 2011, se află din 2016pe o orbită alungită în jurul lui Jupiter, pentru a reduce la minimum timpul petrecut aproape de planeta gigant, din cauza radiațiilor periculoase din jurul acesteia. Următorul survol al lui Jupiter, al 49-lea, este programat pentru 1 martie.
Una din imaginile care au fost trimise spre Pământ, în urma celui mai recent survol al lui Jupiter, realizat de sonda Juno aflată la o altitudine de 124735 km; sursa foto: NASA. În 27 ianuarie 2023, asteroidul 2023BU a trecut pe lângă Pământ, la o distanță de doar 3589 km de suprafața plantei noastre, la doar 6 zile după ce a fost descoperit de Ghenadi Borisov. Din fericire, asteroidul are un diametru de cel mult 8 metri, ceea ce înseamnă că nu ar fi provocat daune nici dacă ar fi intrat în atmosferă (ar fi creat cel mult câteva fragmente care ar fi ajuns pe Pământ sub formă de meteoriți).
Rusia
În 27 ianuarie, ora 09:58 UTC, am fost foarte aproape de o nouă coliziune orbitală, între doi sateliți inactivi: o treaptă superioară SL-8 (ID NORAD 16511, lansată în 23 ianuarie 1986 de la cosmodromul militar Plesetsk) a trecut la câțiva metri (estimările sunt undeva între 6 și 50 de metri) de satelitul Kosmos-2361 (ID NORAD 25590, lansat în 24 decembrie 1998 de la cosmodromul Baikonur, un satelit din familia Parus), la o altitudine de 984 km. Viteza relativă a celor două corpuri în acel moment era de aproximativ 11 km/s. Un eventual impact între cele două obiecte ar fi cauzat mii de fragmente noi, care ar fi rămas pe orbită timp de decenii. Între 950 și 1050 km altitudine se află peste 160 de trepte superioare nefolosite și la fel de mulți sateliți inactivi (adică peste 300 de obiecte care nu mai pot fi controlate), care doar între iunie și septembrie 2022 au generat 1400 de apropieri periculoase.
Dimitri Baranov, directorul RSC Progress, a declarat că debutul noii rachetei rusești Soiuz-5 va avea loc în 2024 (inițial era așteptat în ultimul trimestru din 2023). Deși se numește Soiuz, racheta nu are nici o legătură cu ramilia de rachete Soiuz derivată din R-7 și a fost dezvoltată pentru a înlocui lansatorul ucrainean Zenit.
Același Dimitri Saranov a declarat că discuțiile privind recuperare a trei rachete Soiuz -ST din Guiana Franceză sunt în acest moment înghețate. Acestea au rămas în Guiana Franceză după ce Roscosmos și-a retras personalul de la centrul spațial european, anul trecut. La un moment dat se zvonea că acestea vor fi trimise în Rusia dacă OneWeb își va recupera sateliții confiscați în Baikonur; merită notat că rachetele Soiuz-ST, deși sunt rachete Soiuz-2, ele au o serie de modificări și nu pot fi lansate pe alte rampe.
Știri din spațiu, la HotNews.ro
NASA va testa pe orbită un motor nuclear pentru viitoare misiuni spre Marte
Prima exoplanetă descoperită de telescopul spațial James Webb
Oameni în spațiu
La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 68:
Serghei Prokopiev (RU/Roscosmos, Soiuz MS-22), din 21.09.2022;
Dimitri Petelin (RU/Roscosmos, Soiuz MS-22), din 21.09.2022;
Francisco Rubio (US/NASA, Soiuz MS-22), din 21.09.2022;
Nicole Aunapu Mann (US/NASA, Dragon Crew-5), din 05.10.2022;
Josh Cassada (US/NASA, Dragon Crew-5), din 05.10.2022;
Koichi Wakata (JP/JAXA, Dragon Crew-5), din 05.10.2022;
Anna Kikina (RU/Roscosmos, Dragon Crew-5), din 05.10.2022;
La bordul Stației Spațiale Chineze se află următorul echipaj:
Fei Junlong (CN/CNSA, Shenzhou-15), din 30.12.2022.
Deng Qingming (CN/CNSA, Shenzhou-15), din 30.12.2022.
Zhang Lu (CN/CNSA, Shenzhou-15), din 30.12.2022.
Lansări orbitale din ultima perioadă
2023-013: Joi, 26 ianuarie, de la ora 09:32 UTC, o rachetă Falcon 9, cu treapta primară B1067 aflată la al 9-lea zbor, a urcat pe orbită alți 56 de sateliți Starlink, de pe rampa SLC-40 de la centrul spațial Cape Canaveral din Florida. Treapta primară a fost recuperată pe barja Just Read the Instructions aflată la 660 km de coasta Floridei.
2023-012: Joi, 26 ianuarie, la ora 01:50 UTC, o rachetă niponă H-IIA a lansat pe orbită heliosincronă satelitul militar IGS R-7, de la centrul spațial Tanegashima, din Japonia.
2023-011: Marți, 24 ianuarie, la ora 23:00 UTC, după o serie de amânări, a avut loc prima lansare a unei rachete Electron a companiei RocketLab de pe teritoriul american, de pe rampa LC-2 a complexului orbital Wallops din Virginia (coasta de est a Statelor Unite, Mid-Atlantic Regional Spaceport —MARS). Lansarea (Virginia is for Launch Lovers) a fost una reușită, care a urcat pe orbită terestră joasă trei sateliți privați HawkEye 360 (Hawk 6A, 6B, 6C).
