Buletin Cosmic #153
Buletin Cosmic #153
JUICE pleacă spre Jupiter, avem numele membrilor echipajului Artemis-2, lansarea Vulcan întârzie din cauza unei "anomalii", iar Virgin Orbit intră în insolvență.
Artemis și Luna
Într-o conferință de presă organizată luni, 3 aprilie, NASA a anunțat numele membrilor echipajului Artemis-2, care urmează să pornească anul viitor într-o aventură în jurul Lunii: Christina Koch, Jeremy Hansen, Victor Glover și Reid Wiseman. Dintre cei patru, Jeremy Hansen este canadian și se va participa astfel la prima sa misiune spațială, în timp ce Christina Koch este cea mai experimentată dintre cei patru: la 44 de ani are în palmares 6 activități extravehiculare și 328 de zile petrecute în spațiu, la bordul Stației Spațiale Internaționale. Deși Europa nu are un reprezentant în această misiune, directorul ESA a precizat că începând cu 2026, cel puțin 3 astronauți europeni vor face parte din misiunile Artemis.
Înainte de anunțul privind componența echipajului Artemis-2, am aflat și că treapta primară a următoarei rachete SLS, care urmează să fie folosită pentru lansarea capsulei cu echipajul Artemis-2 anul viitor, este deja asamblată, la centrul Michoud al NASA din New Orleans. Practic, treapta primară urmează acum să primească setul de patru motoare RS-25, pentru a putea trece la următoarea fază a asamblării ceea ce va fi a doua rachetă SLS (motoare care au ajuns deja la Michoud în septembrie anul trecut: E2047 a zburat în 15 misiuni ale navetei spațiale, inclusiv în STS-135, ultima misiune, E2059 a zburat în 5 misiuni ale navetei spațiale, iar E2062 și E2063 sunt motoare RS-25 noi, care însă conțin subsisteme care au fost folosite în trecut în misiuni spațiale.
Landerul HAKUTO-R M1, al companiei nipone ispace, se pregătește să aselenizeze în 25 aprilie, ora 16:40 UTC. Sonda se află în prezent pe orbită în jurul Lunii (100 × 2300 km). Dacă aselenizarea nu va avea loc în 25 aprilie, următoarele tentative ar putea ave loc în 26 aprilie, 1 mai sau 3 mai.
Spațiul interplanetar
După o amânare de 24 de ore din cauza vremii nefavorabile de la Kourou (Guiana Franceză), o rachetă Ariane 5 a lansat sonda Jupiter Icy Moons Explorer (JUICE) spre Jupiter, unde va ajunge în vara anului 2031. Această misiune este una dintre cele mai importante misiuni interplanetare europene, urmând ca sonda să investigheze trei sateliți jovieni: Europa, Ganymede și Callisto, urmând ca spre finalul misiunii (2035) să devină prima sondă care va orbita un satelit din sistemul solar (Ganymede), altul decât Luna. A fost penultima lansare a rachetei europene Ariane 5.
Rachete mici, rachete mari
Pentru că nu a reușit să convingă noi investitori să susțină compania într-o perioadă în care se confruntă cu probleme financiare grave, Virgin Orbit își încetează activitatea pe perioadă nedeterminată, concediază 85% din personal (675 de persoane) și intră în insolvență. Virgin Orbit a investit aproape 1 miliard de dolari în dezvoltarea rachetei LauncherOne, dar cum piața lansatoarelor de calibru mic este una extrem de competitivă și pentru că în cazul LauncherOne nu există variante pentru a crește încărcătura utilă lansată în spațiu, interesul pentru acest lansator a fost unul scăzut. Chiar dacă avionul Cosmic Girl putea decola de pe majoritatea aeroporturilor comerciale din lume, acest avantaj se pare că nu a fost suficient pentru a contracara celelalte dezavantaje. Cu toate acestea, la câteva zile după anunțul falimentului, compania a anunțat pe Twitter că lucrează la asamblarea următoarei rachetei LauncherOne.
Relativity Space anunță o serie de modificări aduse viitoarei rachetei Terran-R, dar și retragerea Terran-1, după un singur zbor în care racheta nu a reușit să-și trimită treapta secundară pe orbită. Compania crede că a acumulat destule date pentru a se concentra exclusiv pe Terran-R. Aceast nou lansator nu va debuta în 2024, așa cum s-a anunțat inițial, ci în 2026, iar treapta secundară nu va fi reutilizată, cel puțin nu în primii ani. Terran-R va putea urca 23.5 tone pe orbita terestră joasă, folosind o treaptă primară proiectată pentru 20 de zboruri, propulsată de 13 motoare Aeon-R (și nu 7, așa cum se anunțase inițial); în varianta în care prima treaptă nu va fi recuperată, Terran-R va putea urca 33.5 tone pe orbita terestră joasă, fiind astfel comparabilă cu New Glenn sau Vulcan, sau 5.5 tone spre orbită geostaționară. De asemenea, procentul componentelor printate 3D va scădea, cel puțin în primii ani, și racheta Terran-R va conține și secțiuni fabricate din aluminiu.
Vești proaste pentru racheta Vulcan: în timpul unor teste efectuate la centrul spațial Marshall al NASA, treapta superioară Centaur V a suferit “o anomalie” (adică a explodat). Asta înseamnă că lansarea rachetei Vulcan, planificată pentru 4 mai, se amână până la clarificarea situației, deși este puțin probabil ca treapta superioară Centaur V pregătită pentru zborul inaugural să fie afectată de această problemă (anomalia a fost detectată la o treaptă superioară Centaur V folosită pentru teste). Tory Bruno, CEO al United Launch Alliance, a făcut public un clip video cu momentul exploziei.
Săptămâna viitoare, marți, 17 aprilie, la ora 23:36 UTC, este programată o nouă lansare Falcon Heavy, de pe rampa LC-39A de la centrul spațial Kennedy din Florida. Nici una dintre cele trei trepte primare Falcon 9 nu vor fi recuperate de această dată, pentru că satelitul ViaSat-3 are o masă de aproximativ 6.4 tone și va trebuie să ajungă pe orbită geostaționară. În timp ce treapta centrală este una nouă (B1068), cele două trepte laterale au mai fost folosite până acum de două (B1053), respectiv șapte ori (B1052). Va fi a 6-a lansare Falcon Heavy, din februarie 2018.
Stația Spațială Internațională
Poziția oficială a Roscosmos, prin vocea lui Andrei Ielchaninov (director adjunct al agenției spațiale ruse), este că avariile vehiculelor Soiuz MS-22 și Progress MS-21 au fost cauzate de “obiecte externe, cel mai probabil micrometeoroizi, exclus deșeuri orbitale”. Evident, Roscosmos nu poate învinovăți industria rusă —care a produs și asamblat capsulele, și nici deșeurile orbitale —pentru că ar fi o critică directă asupra testului balistic anti-satelit din 15 noiembrie 2021. Rămâne totuși un mister cum doi micrometeoroizi au lovit, la un interval de câteva săptămâni, doar două vehicule rusești, în aceleași subsisteme, chiar dacă vehiculele erau andocate la porturi diferite ale Stației Spațiale Internaționale. Vestea bună este că noua conducere a Roscosmos are un discurs coerent, mult mai normal decât cel din nefasta perioadă Rogozin.
În 28 aprilie, Sultan Al Neyadi va deveni primul astronaut arab care efectuează o activitate extravehiculară. Împreună cu astronautul american Stephen Bowen, acesta va participa la înlocuirea unui echipament de comunicație defect, aflat în exteriorul Stației Spațiale Internaționale. Originar din Emiratele Arabe Unite, Sultan Al Neyadi este parte a echipajului Crew-6 și se află la bordul ISS din 3 martie 2023, pentru o misiune de aproximativ 6 luni.
În 06 aprilie, astronautul Frank Rubio și cosmonauții Serghei Prokopiev și Dimitri Petelin s-au îmbarcat la bordul capsulei Soiuz MS-23, care s-a decuplat de modulul Poisk la ora 08:45 UTC, pentru a re-andoca, 38 de minute mai târziu, la modulul Prichal. Manevra a fost necesară pentru degaja zona din jurul modulului Poisk și a nu interfera cu viitoarele activități extravehiculare planificate pentru perioada următoare.
Spre surpriza nimănui, NASA și Boeing au anunțat că prima lansare a capsulei CST-100 Starliner cu echipaj a fost amânată din nou și nu va avea loc mai devreme de 21 iulie (2023). Birocrația din jurul capsulei ar trebui să se finalizeze în aprilie, dar certificarea parașutei folosită la revenirea capsulei la sol va întârzia lansarea (o altă cauză este și traficul spre/dinspre Stația Spațială Internațională). Asta înseamnă că distanța dintre primul zbor cu echipaj al capsulei Dragon (SpaceX) și cel al capsulei CST-100 Starliner (Boeing) va fi mai mare de 1100 de zile. La bordul capsulei se vor afla astronauții Sunita Williams și Butch Wilmore.
Imaginea ediției
Inițial, s-a crezut că este vorba despre un artefact al procesării unei imagini surprinse de telescopul spațial Hubble. De fapt, s-a dovedit a fi ceva ce până acum nimeni nu a mai observat vreodată în Univers: o dâră de stele, lungă de 200 de mii de ani lumină, stele create de gazul lăsat în urmă de o gaură neagră supermasivă, intergalactică, expulzată dintr-o galaxie. Un studiu a fost publicat în revista The Astrophysical Journal Letters.
Oameni în spațiu
La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 69:
Serghei Prokopiev RU/Roscosmos, Soiuz MS-22, din 21.09.2022;
Dimitri Petelin RU/Roscosmos, Soiuz MS-22, din 21.09.2022;
Francisco Rubio US/NASA, Soiuz MS-22), din 21.09.2022;
Stephen Bowen US/NASA, Dragon Crew-6, din 03.03.2023
Warren Hoburg US/NASA, Dragon Crew-6, din 03.03.2023
Sultan Al Neyadi EAU/MBRSC, Dragon Crew-6, din 03.03.2023
Andrei Fediaev RU/Roscosmos, Dragon Crew-6, din 03.03.2023
La bordul Stației Spațiale Chineze se află următorul echipaj:
Fei Junlong (CN/CNSA, Shenzhou-15), din 30.12.2022.
Deng Qingming (CN/CNSA, Shenzhou-15), din 30.12.2022.
Zhang Lu (CN/CNSA, Shenzhou-15), din 30.12.2022.
Lansări recente
2023-053: În 14 aprilie 2023, ora 12:14 UTC, o rachetă Ariane 5 a lansat de pe rampa ELA3 de la centrul spațial Kourou din Guiana Franceză sonda interplanetară europeană JUICE, pe care a plasat-o pe o traiectorie spre Jupiter, unde urmează să studieze 3 dintre sateliții jovieni: Europa, Ganymede și Callisto.
2023-052: În 07 aprilie 2023, ora 04:30 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat de pe rampa SLC-40 de la centrul spațial Cape Canaveral, satelitul de telecomunicații Intelsat IS-40e/TEMPO pe orbită geostaționară de transfer; pentru acesta zbor, s-a folosit treapta primară B1076 aflată la al 4-lea zbor, care a revenit pe barja Shortfall of Gravitas, aflată în Oceanul Atlantic, la aproximativ 600 km de coasta Floridei.
2023-051: După 3 eșecuri consecutive, racheta Hyperbola-1 (Shuang Quxian 1) a companiei chineze i-space (a nu se confunda cu compania niponă ispace) a avut în sfârșit parte de o lansare reușită: în 07 aprilie, ora 04:00, de pe rampa 43/95B a centrului spațial Jiuquan, racheta a urcat pe orbită o încărcătură test.
2023-050: În 02 aprilie 2023, ora 14:29 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat de pe rampa SLC-4E a complexului spațial de la Vandenberg din California 10 sateliți militari în cadrul misiunii Tranche 0 Flight 1 pentru noua Space Development Agency —SDA; sateliții au ajuns la 1000 km altitudine, înclinație orbitală 80°; pentru această lansare SpaceX a folosit treapta primară B1075 aflată la cel de-al doilea zbor, care după lansare a revenit la sol, pe Landing Zone 4.
2023-049: În 02 aprilie 2023, la ora 08:48 UTC, a debutat cu succes racheta chineză Tianlong-2 a companiei Space Pioneer, de la centrul spațial Jiuquan din China; la bord s-a aflat satelitul Aitaikong Kexue (Jinta), care a fost plasat pe orbită heliosincronă; racheta Tianlong-2 este are trei trepte, cu prima treaptă propulsată de 3 motoare YF-102, în timp ce a doua treaptă are un singur motor Tianhuo-11, dezvoltat chiar de compania Space Pioneer, ambele motoare folosind kerosen (RP-1) și oxigen lichid pentru propulsie.
Lista completă a lansărilor orbitale se găsește pe site-ul parsec.ro