Buletin Cosmic #155
știri din spațiu, direct la tine în inbox, în fiecare săptămână
Știri din spațiu, pe scurt:
Miercuri, la ora 12:33 UTC, landerul Vikram al misiunii indiene Chandrayaan-3 a aselenizat, undeva în apropierea Polului Sud și India a devenit a patra națiune care reușește să trimită un vehicul pe suprafața Lunii, după SUA, URSS și China. Succesul Indiei vine după un eșec de acum 4 ani, al sondei Chandrayaan-2. Nu avem prea multe detalii despre locul în care a ajuns landerul Vikram (împreună cu roverul Pragyan), dar cele două vehicule vor trebui să se grăbească pentru a aduna date științifice, pentru că au la dispoziție doar 14 zile pentru a face acest lucru (ele nu au fost proiectate pentru a supraviețui nopții lunare).
După un zbor de opt zile și două corecții orbitale executate cu bine, sâmbătă, 19 august, sonda Luna-25 se afla pe orbita Lunii, pe o orbită 113x90 km. O manevră de modificare a orbitei, în vederea pregătirii aselenizării, a scos sonda de pe orbita nominală, ceea ce a dus la prăbușirea acesteia pe Lună. Conform lui Iuri Borisov, motoarele au funcționat timp de 127 de secunde, în loc de 84 de secunde, ceea ce a făcut ca periapsa orbitei să devină negativă. În ultimele trei decenii, Rusia post-sovietică a lansat trei misiuni spațiale interplanetare: Mars96 (1996), Phobos-Grunt (2011), Luna-25 (2023), toate trei au eșuat.
Rocket Lab are informații noi (și poze) cu privire la viitorul lansator Neutron: racheta urmează să fie inaugurată anul viitor, dar Peter Beck (CEO al Rocket Lab) recunoaște că debutul rachetei ar putea fi amânat pentru 2025; conform ultimelor date va putea urca 8 tone pe orbită, în varianta în care prima treaptă revine pe rampa de lansare, 13 tone dacă prima treaptă este recuperată pe o barjă și 15 tone dacă prima treaptă nu ar mai fi recuperată (Rocket Lab estimează că versiunea recuperată pe barjă va fi cea mai folosită).
Vladimir Kozhevnikov, directorul adjunct al RSC Energia, a declarat recent că noua capsulă Oriol va fi inaugurată în 2028, atât varianta cargo, cât și variante pentru echipaj; Oriol (Orel, Federatsia) va fi folosită pentru viitoarea stație spațială rusă ROS, cât și pentru viitoarele misiuni selenare rusești cu echipaj, urmând să fie lansată de racheta Angara.
Polonia va trimite un astronaut la bordul Stației Spațiale Internaționale (ISS), conform unui acord semnat în 9 august între Agenția Spațială Europeană (ESA) și compania Axiom Space. Va fi al doilea astronaut european al ESA care va zbura într-o misiune Axiom Space, după suedezul Marcus Wandt. Cel mai probabil acest lucru se va întâmpla cândva la mijlocul anului viitor, în cadrul misiunii Axiom-4, misiune aprobată recent de NASA, însă despre care nu se cunosc detalii privind componența echipajului. Este de așteptat ca din Axiom-4 să facă parte și un astronaut maghiar, însă zborul acestuia nu face parte dintr-un acord semnat cu ESA. După două misiuni Axiom derulate cu succes spre ISS (în 2022, respectiv 2023), misiunea Axiom-3 va avea loc la începutul lui 2024, urmând să îi lanseze spre ISS pe Michael López-Alegría (SUA), Walter Villadei (Italia), Alper Gezeravci (Turcia) și Marcus Wandt (Suedia).
Nava cargo Progress MS-22 s-a decuplat de modulul Zvezda al ISS în data de 20 august, ora 23:50 UTC; Progress MS-22 a fost andocat la ISS din 11 februarie 2023 și în acest timp a fost folosită de 8 ori pentru a ajusta orbita stației spațiale. Manevra de frânare pentru revenirea prin atmosferă a fost programată pentru dimineața zilei de 21 august, la ora 02:58 UTC. Decuplarea de ISS a fost necesară pentru a face loc navei cargo Progress MS-24.
Un adaptor al unei rachete Vega (denumit Vega Secondary Payload Adapter —VESPA), abandonat pe orbită în urma unei lansări din 2013, care urma să fie înlăturat de pe orbită de Clearspace-1 (o viitoare misiune care își propune să înlăture de pe orbită deșeuri orbitale), a fost lovit de un... deșeu orbital. VESPA se află pe o orbită 660x790 km și o înclinație orbitală de 98.72 grade. Obiectul, de 113 kg și cu un diametru de 2 metri, pare să fi rămas în mare parte intact. Misiunea Clearspace-1 urmează să fie lansată pe orbită în 2026 de o rachetă Vega-C, iar satelitul, dezvoltate de o companie elvețiană, se va cupla cu deșeuri orbitale, cu care să plonjeze împreună, distructiv, prin atmosferă (în cazul de față, cu VESPA, dacă analiza care se va desfășura în perioada următoare va concluziona că misiunea mai este una viabilă).
Oameni în spațiu
La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 69:
Serghei Prokopiev RUS/Roscosmos, Soiuz MS-22, din 21.09.2022;
Dimitri Petelin RUS/Roscosmos, Soiuz MS-22, din 21.09.2022;
Francisco Rubio SUA/NASA, Soiuz MS-22, din 21.09.2022;
Stephen Bowen SUA/NASA, Dragon Crew-6, din 03.03.2023
Warren Hoburg SUA/NASA, Dragon Crew-6, din 03.03.2023
Sultan Al Neyadi EAU/MBRSC, Dragon Crew-6, din 03.03.2023
Andrei Fediaev RUS/Roscosmos, Dragon Crew-6, din 03.03.2023
La bordul Stației Spațiale Chineze se află următorul echipaj:
Fei Junlong (CHN/CNSA, Shenzhou-15), din 30.12.2022.
Deng Qingming (CHN/CNSA, Shenzhou-15), din 30.12.2022.
Zhang Lu (CHN/CNSA, Shenzhou-15), din 30.12.2022.
Lansări orbitale recente
2023-125: Miercuri, 23 august, la ora 01:08 UTC, o rachetă Soiuz-2.1a a lansat spre orbită terestră joasă nava cargo Progress MS-24, de pe rampa 31/6 a centrului spațial de la Baikonur. Progress MS-24 transportă aproape 3 tone de provizii, combustibil și echipamente științifice spre Stația Spațială Internațională. Andocare cu modulul Zvezda este programată pentru vineri, 25 augsut, la ora 03:50 UTC.2023-124: Marți, 22 august, o rachetă Falcon 9 a lansat 21 de noi sateliți Starlink (7.1) v2 Mini, de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg, la ora 09:37 UTC; a fost al 15-lea zbor al treptei primare B1061, care a fost recuperată pe barja Of Course I Still Love You; prima lansare de sateliți Starlink aflați la o înclinație orbitală de 43°.2023-123: Duminică, 20 august, o rachetă chineză Changzheng-4C a lansat, la ora 17:45 UTC, de la centrul spațial Jiuquan, satelitul de observare al Pământului Gaofen 12-04, pe orbită heliosincronă.2023-122: Joi, 17 august, o rachetă Falcon 9 a lansat 22 de noi sateliți Starlink (6.10) v2 Mini, de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral, la ora 03:36 UTC; a fost al 13-lea zbor al treptei primare B1067, care a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas, aflată la aproximativ 640 km de Cape Canaveral.2023-121: Luni, 14 august, la ora 05:32 UTC, o rachetă Kuaizhou-1A a companiei chineze ExPace a lansat cu succes, de la centrul spațial Xichang, pe orbită terestră joasă, 5 sateliți HeDe-3 pentru monitorizarea traficului maritim, pentru compania HEAD Aerospace; a fost a 36-a lansare orbitală din China în acest an.Detalii și statistici despre zborurile orbitale găsiți pe site-ul www.parsec.ro.