Buletin Cosmic #157
Despre un posibil obiect interstelar, un nou rover lunar, un experiment românesc la bordul ISS, a doua aselenizare a landerului indian Vikram și alte noutăți din spațiu din ultima săptămână.
Fragmente interstelare recuperate din Pacific?
Probabil că nu, dar povestea este una care merită spusă. În 08 ianuarie 2014, sateliții militari americani au detectat trei explozii puternice, succesive, cauzate de un obiect care a intrat în atmosferă cu aproximativ 60 km/s (conform USSF, deși valoarea este contestată de unii cercetători). Abia în aprilie 2022, Forțele Spațiale Americane au confirmat evenimentul și se pare că obiectul respectiv, denumit ulterior CNEOS 2014-01-08 (IM1), ar putea să fie unul interstelar, adică a avut originea într-un alt sistem stelar, spre deosebire de restul meteoriților identificați și studiați până acum (72214 la număr), a căror origine este sistemul nostru solar. Până în prezent, au mai fost observate doar două obiecte interstelare, 1I ʻOumuamua și 2I/Borisov, însă ambele au trecut la mare distanță de Pământ și nu au putut fi studiate îndeaproape.
Avi Loeb, astronomul care a sugerat prima dată că CNEOS 2014-01-08 ar putea avea origine interstelară, a pornit o campanie de căutare a fragmentelor acestui obiect, care ar fi ajuns pe fundul Oceanului Pacific. Întreaga expediție (finanțată de Charles Hoskinson, un magnat din domeniul cryptomonedelor) este documentată online chiar de Avi Loeb.
Recent, același Avi Loeb, astronom la Universitatea Harvard, a publicat un articol în care afirmă că a găsit câteva sferule în zona explorată, sferule care spune el ar proveni din obiectul interstelar CNEOS 2014-01-08 (IM1), pentru că valorile concentrației de beriliu (Be), lantan (La) și uraniu (U) sunt peste media concentrațiilor acestor elemente chimice în (meteoriții din) sistemul nostru solar. Articolul este deocamdată publicat pe platform arXiv și nu a trecut prin rigorile prin care trec articolele peer-reviewed, așa că cel mai înțelept ar fi să așteptăm și alte confirmări ale datelor prezentate de controversatul Avi Loeb. Poate merită adăugat faptul că Avi Loeb sugerează că obiectul 1I ʻOumuamua ar putea să nu fie un obiect natural, ci o sondă trimisă de o civilizație îndepărtată(!).
Deja au apărut în mediul online și alte ipoteze care să explice cel puțin îmbogățirea în Be și U a sferulele găsite pe fundul oceanului: responsabile de acest lucru, dacă se confirmă valorile publicate de Avi Loeb și echipa sa, ar putea fi și teste nucleare desfășurate în zona Insulelor Marshall de armata americană, între 1946 și 1958. Au fost atunci 67 de teste nucleare, care ar fi putut genera surplusul de beriliu și uraniu (probabil și lantan) identificat în sferule. Pe de altă parte, aceste sferule ar putea fi găsite oriunde pe fundul oceanului și nu ar fi deloc caracteristice unui obiect interstelar. Iar ipoteza că obiectul CNEOS 2014-01-08 (IM1) este cu adevărat unul interstelar este, cum spuneam și mai sus, contestată de unii cercetători.
Știri din spațiu, pe scurt:
🇷🇴 Nu prea înțelegem exact cum se formează picăturile nici aici pe Pământ, darămite în spațiu. Și picăturile sunt importante, de la administrarea de medicamente astronauților, până la înțelegerea producerii unui incendiu sau a interacțiunii dintre diverse materiale. Pentru a clarifica aceste aspecte, la bordul Stației Spațiale Internaționale, în modulul european Columbus, ESA va găzdui un experiment, denumit Dropcoal (prescurtarea de la Drop Coalescence). De ce vă spun toate aceste detalii? Pentru că echipamentul necesar pentru acest experiment de la bordul ISS a fost construit de compania românească RISE (Romanian InSpace Engineering). Echipamentul va ajunge pe orbită în 2024.
🇷🇴 Următorul satelit românesc, ROM-3, va fi lansat în spațiu în 31 octombrie, odată cu misiunea Transporter-9. ROM-3 este mai mare decât ROM-2 și echipa elevilor de la Liceul Internațional de Informatică București este încrezătoare că au rezolvat problemele pe care ROM-2 le-a avut cu camera foto.
Globalstar, compania care oferă servicii de conexiune directă la satelit pentru noile modele de iPhone, a contractat compania RocketLab pentru lansări de noi sateliți, iar din 2025 va folosi serviciile SpaceX pentru a-și îndeplini obligațiile contractuale față de Apple; 95% din costurile legate de asamblarea, lansarea și utilizarea sateliților vor fi suportate de Apple.
Arianespace anunță că în data de 1 septembrie a efectuat cu succes un test static al treptei secundare a rachetei Ariane 6: motorul Vinci a fost pornit pentru 680 de secunde, timp în care au fost testate și alte subsisteme necesare pentru buna funcționare a treptei superioare. În 5 septembrie, la Guiana Franceză, a fost efectuat un test static al primei trepte a rachetei Ariane 6, în care motorul Vulcain2.1 a fost activat pentru 4 secunde. Un test de 470 de secunde (durata de zbor a treptei primare) este programat pentru luna octombrie.
Un fond de pensie din SUA (care deține acțiuni la compania Amazon) îl acționează în instanță pe Jeff Bezos, dar și compania Amazon, pentru prejudicii aduse prin faptul că Bezos a exclus folosirea rachetei Falcon 9 pentru lansarea sateliților din Proiectul Kuiper, iar acest lucru a dus la și mai multe amânări în ceea ce privește planurile lui Bezos de a avea o constelație concurentă cu Starlink.
Lunar Reconnaissance Orbiter (LRO, sondă aflată pe orbita selenară din 2009) a identificat un nou crater pe suprafața Lunii, cel mai probabil format de impactul sondei rusești Luna-25 din 19 august (în 17 iunie 2020, ultima dată când zona respectivă a fost fotografiată de LRO, craterul respectiv nu era format).
Pe Marte, în 25 august (Sol894), elicopterul Ingenuity a efectuat cel de-al 56-lea zbor! Acesta s-a înălțat până la 12 metri și a parcurs 410 metri înainte să revină cu bine la sol; întregul zbor a durat 140 de secunde.
NASA se pregătește deja să studieze cât mai bine asteroidul Apophis, care într-o zi de vineri, 13 aprilie 2029, se va apropia la 30000 km de Pământ. Una din opțiuni este ca sonda OSIRIS-REx, care la finalul acestei luni va livra o capsulă cu mostre de pe asteroidul Bennu —după care își va continua drumul prin spațiul cosmic, să fie deviată pentru a-l studia și pe Apophis. Însă acest scenariu, OSIRIS-REx va ajunge la Apophis după 2029. Pentru a studia asteroidul înainte de apropierea de Pământ, NASA ar putea folosi o sondă second-hand, pe Janus (de fapt doi, pentru că este vorba despre o pereche de sonde, Janus A și Janus B). Aceștia au fost construiți pentru a fi lansați simultan cu sonda Psyche și urmau să fie trimiși să survoleze câte un asteroid binar ((175706) 1996 FG3 și (35107) 1991 VH). Amânarea lansării Psyche —programată acum pentru 5 octombrie, înseamnă că Janus nu își mai poate întâlni ținta, așa că a fost pus la păstrare într-un hangar. Pentru că sondele sunt practic construite, pregătirile pentru lansare nu ar trebui să dureze prea mult și Janus A și Janus B ar putea fi trimise spre Apophis, înainte ca Apophis să ajungă în apropierea Pământului.
ISRO a anunțat că misiunea roverului Pragyan s-a încheiat cu succes în 02 septembrie (după ce a parcurs aproximativ 101 metri pe suprafața selenară) și că acum acesta a intrat în hibernare. Datele culese de rover au fost trimise spre Pământ prin intermediul landerului Vikram (și a sondei orbitale Chandrayaan-2). Bateria roverului este încărcată complet și rămâne de văzut dacă acesta se va trezi și va reuși să funcționeze din nou din 22 septembrie, după noaptea lunară. Pentru că nu are o sursă de încălzire la bord, acumulatorii vor fi expuși la temperaturi de -130°C, iar asta înseamnă că șansele ca roverul să revină din hibernare sunt minime.
Și landerul Vikram a intrat în hibernare, luni, 04 septembrie, ora 02:30 UTC, însă nu înainte de a aseleniza a doua oară! Duminică, 03 septembrie (probabil în jurul orei 13:00 UTC), landerul indian a făcut un mic salt: și-a pornit motoarele pentru câteva secunde și s-a înălțat aproximativ 40 de cm deasupra solului lunar, de unde a revenit în siguranță înapoi pe suprafața Lunii, la 30-40 cm de poziția inițială. Această manevră nu se afla printre obiectivele principale ale misiunii, însă datele culese vor fi folosite în viitoarele sonde care vor aduce pe Pământ eșantioane de sol selenar. A fost al doilea salt al unei sonde aflate pe suprafața lunară, după Surveyor-6 (în 1967).
După eșecul Luna-25, Rusia anunță că plănuiește o misiune care să aducă pe Pământ eșantioane de sol de pe satelitul marțian Phobos. Este vorba despre un proiect mai vechi al NPO Lavochkin, denumit Boomerang SC și ar reprezenta o primă misiune dintr-un proiect marțian mai larg, denumit Expediția M. Misiunea ar implica un vehicul are ar avea patru componente: un modul de propulsie, care să plaseze vehiculul pe orbita marțiană, de unde sonda să aterizeze pe Phobos; aici ar urma să preleveze probe de sol. Un alt modul de propulsie ar trimite sonda spre orbita Pământului și de aici o capsulă ar aduce probele de sol pe Pământ. Misiunea este planificată cândva după 2025, ceea ce înseamnă că nu face parte din setul de misiuni aprobate oficial. Ar fi a doua tentativă a Rusiei de a trimite o sondă spre Phobos: în 2011, sonda Fobos-Grunt nu a reușit să părăsească orbita Pământului, prăbușindu-se în ocean la câteva săptămâni după lansare. NPO Lavochkin este compania de stat care a realizat, printre altele, sonde Fobos-Grunt și Luna-25.
Echipajul misiunii Crew-6 a revenit pe Pământ: duminică, 03 septembrie, la ora 09:19 UTC, sasul care despărțea capsula Dragon Endeavour de modulul Harmony s-a închis, iar ulterior capsula s-a despărțit de Stația Spațială Internațională, la ora 11:05 UTC. Astronauții Stephen Bowen, Warren Hoburg, Sultan Al Neyadi și Andrei Fediaev, după ce au petrecut aproape 185 de zile în spațiu, au revenit pe Pământ luni, 04 septembrie, la ora 04:17 UTC, în largul orașului Jacksonville, din Florida (iar localnicii au avut parte de un adevărat spectacol, după cum se poate vedea în câteva clipuri video).
Oameni în spațiu:
La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 69:
Serghei Prokopiev, 🇷🇺 Roscosmos, Soiuz MS-22, din 21.09.2022;
Dimitri Petelin, 🇷🇺 Roscosmos, Soiuz MS-22, din 21.09.2022;
Francisco Rubio, 🇺🇸 NASA, Soiuz MS-22, din 21.09.2022;
Jasmin Moghbeli, 🇺🇸 NASA, Dragon Crew-7, din 26.08.2023
Andreas Mogensen, 🇩🇰 ESA, Dragon Crew-7, din 26.08.2023
Satoshi Furukawa, 🇯🇵 JAXA, Dragon Crew-7, din 26.08.2023
Konstantin Borisov, 🇷🇺 Roscosmos, Dragon Crew-7, din 26.08.2023
La bordul Stației Spațiale Chineze se află următorul echipaj:
Fei Junlong (🇨🇳 CNSA, Shenzhou-15), din 30.12.2022.
Deng Qingming (🇨🇳 CNSA, Shenzhou-15), din 30.12.2022.
Zhang Lu (🇨🇳 CNSA, Shenzhou-15), din 30.12.2022.
Lansări orbitale recente:
137-2023: După mai multe amânări din cauza condițiilor meteo nefavorabile, racheta niponă H-IIA a lansat miercuri, 06 septembrie, ora 23:43 UTC, de pe rampa LA-Y1 a centrului spațial Tanegashima, telescopul spațial XRISM, dedicat observării universului în domeniul razelor X; împreună cu acest telescop, la bordul rachetei s-a aflat și un mir rover lunar, denumit SLIM, care va ajunge pe orbita Lunii în aproximativ 4 luni (aselenizarea va avea loc la aproximativ 1 lună după inserția orbitală).
136-2023: Miercuri, 06 septembrie 2023, ora 18:14 UTC, o rachetă Changzheng-4C a lansat de la centrul spațial Jiuquan, satelitul militar Yaogan-33-03. A fost a 41-a lansare orbitală din China în 2023.
135-2023: Marți, 05 septembrie, ora 09:34 UTC, o rachetă Ceres-1 (Gushenxing-1) a companiei chineze Galactic Energy (Beijing Xinghe Dongli Space Technology Co. Ltd.) a lansat 4 sateliți Tianqi spre orbită terestră heliosincronă; a fost prima lansare chineză privată care a avut loc de pe o platformă maritimă (DeFu 15002, aflată în Marea Galbenă). A fost a 4-a lansare Ceres-1 în ultimele 6 săptămâni și a 9-a lansare de succes (din 9 tentative) de la debutul rachetei în 2020.
134-2023: O rachetă Falcon 9 a lansat 21 de noi sateliți Starlink (6.12) v2 Mini, de pe rampa LC-39A a centrului spațial Kennedy, vineri, 04 septembrie, ora 02:47 UTC; a fost al 10‑lea zbor al treptei primare B1073, care a fost recuperată pe barja Just Read the Instructions.
133-2023: După mai multe amânări, în 02 septembrie, o rachetă Falcon 9 a lansat misiunea SDA-0B (a doua lansare din programul Tranche-0 al Space Development Agency —SDA). Lansarea a avut loc la ora 14:25 UTC, de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg. Treapta primară B1063 a zburat pentru a 13-a oară și a fost recuperată la sol (LZ-4).
132-2023: Sâmbătă, ora 06:20 UTC, o rachetă PSLV-XL a lansat, de la centrul spațial indian Satish Dhawan, sonda Aditya-L1; aceasta urmează să fie prima sondă indiană trimisă spre punctul Lagrange Soare-Pământ L1, de unde va studia Soarele; cu o masă de 1.4 tone, sonda are la bord 7 instrumente științifice pentru observații continue și amănunțite ale Soarelui, pentru cel puțin 5 ani de acum înainte.
131-2023: O rachetă Falcon 9 a lansat 22 de noi sateliți Starlink (6.13) v2 Mini, de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral, vineri, 01 septembrie, ora 02:21 UTC; a fost al 8‑lea zbor al treptei primare B1077, care a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.
130-2023: În 31 august, la ora 07:36 UTC, o rachetă Changzheng-2D a lansat pe orbită terestră joasă, de la centrul spațial Xichang, 3 sateliți Yaogan-39, pentru observații ale suprafeței Pământului. A fost a 39-a lansare din China în 2023.
Detalii și statistici despre toate zborurile orbitale, găsiți pe site-ul www.parsec.ro.
Știrile despre spațiu, în ordine cronologică și înainte să fie grupate în newsletterul săptămânal, precum cel de față, pot fi citite pe Substack Notes.