Buletin Cosmic #160
Buletin Cosmic #160
OSIRIS-REx ajunge cu bine acasă, la fel și echipajul Soiuz MS-23; lansare orbitală din Iran și un eșec pentru lansatorul chinezesc Ceres-1
Știri din spațiu, pe scurt
Duminică, 24 septembrie, la ora 10:42 UTC, capsula sondei OSIRIS-REx, cu probe de sol aduse de pe asteroidul (101955) Bennu, s-a desprins de sondă și s-a îndreptat spre Pământ, la 7 ani de la începutul misiunii și după peste 7 miliarde de kilometri parcurși în spațiu. După separarea de capsulă, sonda OSIRIS-REx și-a repornit propulsoarele principale, pentru a evita planeta noastră și pentru a se înscrie pe o orbită ce o va duce în apropierea asteroidului (99942) Apophis, în 2029 —ocazie cu care misiunea a fost redenumită OSIRIS-APEX. Aterizarea capsulei cu probele prelevate de pe Bennu a avut loc în deșertul din statul american Utah și se pare că au fost unele probleme cu parașuta primară, care nu s-a deschis, în timp ce parașuta secundară s-a deschis la o altitudine mai mare (6000 m) decât cea planificată inițial (1500 m). Însă, cu toate astea, capsula a ajuns intactă la sol și a fost ulterior transportată la Centrul Spațial Johnson din Houston (unde a fost deschisă, pentru evaluarea conținutului). Se pare că sonda a adus pe Pământ de 5-6 ori mai mult material decât estimările inițiale, adică în capsulă sunt aproximativ 250 de grame de sol. 75% din masa probei din interiorul capsulei va fi depozitată pe termen lung, pentru analize viitoare, pentru a putea beneficia de tehnici analitice încă neinventante, și doar 25% din probă va ajunge în laboratoare în perioada imediat următoare.
Telescopul spațial James Webb a identificat carbon (sub formă de dioxid de carbon) pe suprafața satelitului jovian Europa. Această descoperire are implicații asupra posibilității existenței vieții în oceanul intern al Europei. Știm deja că acest ocean este unul masiv (se crede că există de două ori mai multă apă pe Europa decât pe Pământ), sărat și cald, condiții potrivite pentru viața așa cum o cunoaștem aici pe Pământ. Iar acum, cercetătorii au motive să creadă că acest ocean este sursa carbonului de la suprafața satelitului și nu o sursă externă. Se pare că acest carbon a fost depozitat apărut relativ recent, deși vorbim totuși de o scară de timp geologică.
După 371 de zile petrecute în spațiu, Frank Rubio, Serghei Prokopiev și Dimitri Petelin au revenit miercuri, 27 septembrie, înapoi pe Pământ, la bordul capsulei Soiuz MS-23. Cei trei au petrecut în spațiu un timp dublul față de cel planificat inițial, din cauza problemelor cu capsula Soiuz MS-22, care nu a mai putut fi folosită pentru întoarcere cu echipaj pe Pământ (aceasta a aterizat fără echipaj la bord). După desprinderea de Stația Spațială Internațională, capsula Soiuz MS-22 a efectuat, la ora 10:24 UTC, o manevră de frânare, care avea să o înscrie sonda pe o traiectorie balistică spre stepa din Kazahstan. Separarea modulului de aterizare a avut loc la 10:52 UTC și parașuta s-a deschis la ora 11:03 UTC, iar capsula a atins pământul la ora
11:17 UTC, conform planului. În urma acestei misiuni (a treia într-un clasament general al celor mai lungi misiuni spațiale), Frank Rubio a devenit, fără voia lui, americanul care a petrecut cea mai lungă misiune orbitală. Odată cu plecarea capsulei Soiuz MS-23, a început Expediția 70 la bordul Stației Spațiale Internaționale, iar astronautul danez Andreas Mogensen a devenit comandantul stației.
Anul viitor, Turcia va trimite un astronaut la bordul Stației Spațiale Internaționale (într-un zbor de scurtă durată), în urma unui acord semnat cu compania americană Axiom Space, în cadrul misiunii Axiom-4 (aș fi spus "astronaut privat", dacă aventura sa nu ar fi finanțată de guvernul de la Ankara). Până atunci, în aceste zile, între 25-29 septembrie, în Turcia s-au adunat peste 70 de foști, actuali și viitori astronauți, într-un eveniment organizat de oficialitățile turce, care își doresc creșterea interesului local pentru explorarea spațiului cosmic și a atenției mediului internațional asupra proiectelor spațiale ale Turciei. La eveniment a fost invitat și cosmonautul român Dumitru-Dorin Prunariu.
Noi probleme pentru racheta europeană Ariane 6: pentru că în ultimele teste au fost identificate anomalii în sistemul hidraulic pentru controlul tracțiunii motorului Vulcain 2.1, testul de lungă durată al motorului, programat pentru 3 octombrie, a fost amânat până la identificarea tuturor cauzelor.
Compania americană Stoke Space dorește să realizeze o rachetă complet reutilizabilă, motiv pentru care au început să lucreze la o treaptă secundară reutilizabilă, inovatoare, care este dotată nu doar cu motoare care permit revenirea la sol (alimentate cu hidrogen și oxigen lichid), dar și cu un scut termic, proiectat să protejeze capsula în timpul viitoarelor reveniri prin atmosferă. Recent, această treaptă secundară, denumită Hopper, a fost testată și se pare că Stoke Space este mulțumită de rezultatele obținute până acum. Testul poate fi urmărit online și este unul destul de spectaculos. După acest test, compania se va concentra pe dezvoltarea primei trepte a rachetei, care va fi propulsată de motoare cu metan.
Un raport independent, publicat recent, afirmă că programul Mars Sample Return (prin care NASA, împreună cu ESA, doresc să aducă pe Pământ aproximativ 500 de grame de probe de sol marțian) va depăși bugetul alocat și nici nu se va încadra în intervalul de timp stabilit inițial. NASA vrea să înceapă misiunea în 2028 și să folosească un buget de 4.4 miliarde de dolari, însă raportul precizează că o proiecție mai realistă este anul 2030 pentru începutul misiunii și un buget între 8-11 miliarde de dolari.
Între timp, în 25 septembrie, pe Marte, roverul Perseverance a colectat a 22-a probă, dintr-un total de 38 de probe pe care urmează să le colecteze până la sosirea vehiculului din cadrul misiunii Mars Sample Return, pentru a le aduce pe Pământ.
O nouă săptămână, un nou zbor și un nou record pentru elicopterul marțian Ingenuity: acesta a zburat pentru a 60-a oară, parcurgând 340 de metri în 133 de secunde la o altitudine de 16 metri, iar asta înseamnă 8 m/s, cea mai mare viteză înregistrată de Ingenuity până în prezent.
Deși a început o nouă zi lunară în zona în care se află roverul Pragyan și landerul Vikram, cele două vehicule nu au reușit să comunice cu Pământul. Misiunea lor nu a fost planificată să dureze mai mult de o zi lunară (din cauza temperaturilor scăzute din timpul nopții lunare), dar ISRO spera să poate relua legătura radio cu Vikram și Pragyan.
Blue Origin, compania fondată de Jeff Bezos, va avea un nou CEO: după ce a condus compania timp de 6 ani, Bob Smith (fost angajat al Honeywell Aerospace) va fi înlocuit cu Dave Limp (fost angajat al Amazon). Acesta nu va avea o sarcină ușoară la Blue Origin, pentru că a trecut mai mult de 1 an de la ultimul zbor al capsulei suborbitale New Shepard (zbor încheiat cu un eșec), New Glenn continuă să întârzie, iar compania lucrează și la un lander lunar pentru NASA și la viitoarea stație spațiale Orbital Reef.
Toate cele 10 segmente ale boosterelor auxiliare cu combustibil solid necesare pentru misiunea Artemis-II au ajuns, în 25 septembrie, la centrul spațial Kennedy, din Florida, livrate pe calea ferată din Corinne, Utah (în apropiere de Salt Lake City), unde au fost produse de compania Northrop Grumman. Fiecare segment cântărește 180 de tone și câte un vagon plin cu beton separă două segmente, pentru a optimiza sarcinile exercitate de vagoane asupra căii ferate. Segmentele urmează să fie asamblate în interiorul Vehicle Assembly Building, pentru misiunea Artemis-II, programată pentru finalul anului viitor.
Oameni în spațiu:
La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 70:
Jasmin Moghbeli, 🇺🇸 NASA, Dragon Crew-7, din 26.08.2023;
Andreas Mogensen, 🇩🇰 ESA, Dragon Crew-7, din 26.08.2023;
Satoshi Furukawa, 🇯🇵 JAXA, Dragon Crew-7, din 26.08.2023;
Konstantin Borisov, 🇷🇺 Roscosmos, Dragon Crew-7, din 26.08.2023;
Oleg Kononenko, 🇷🇺 Roscosmos, Soiuz MS-24, din 15.09.2023;
Nikolai Chub, 🇷🇺 Roscosmos, Soiuz MS-24, din 15.09.2023;
Loral O’Hara, 🇺🇸 NASA, Soiuz MS-24, din 15.09.2023.
La bordul Stației Spațiale Chineze se află următorul echipaj:
Fei Junlong (🇨🇳 CNSA, Shenzhou-15), din 30.12.2022;
Deng Qingming (🇨🇳 CNSA, Shenzhou-15), din 30.12.2022;
Zhang Lu (🇨🇳 CNSA, Shenzhou-15), din 30.12.2022.
Lansări orbitale recente
150-2023: Miercuri, 27 septembrie, în jurul orei 06:00 UTC, o rachetă iraniană Qased a lansat pe orbită terestră joasă (probabil 450 km altitudine), al treilea satelit Noor (Noor-3), de la baza militară Sharoud. A fost a treia lansare orbitală cu succes a rachetei Qased (propulsată de combustibil solid).
149-2023: Marți, 26 septembrie, ora 20:15 UTC, o rachetă chineză Changzheng-4C a lansat satelitul Yaogan 33-04 pe orbită terestră joasă, pentru observații ale suprafeței Pământului, de la centrul spațial Jiuquan.
148-2023: Luni, 25 septembrie, ora 08:48 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 22 de noi sateliți Starlink v2 Mini (7.3), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 6‑lea zbor al treptei primare B1075, care a fost recuperată pe barja Of Course I Still Love You.
147-2023: Duminică, 24 septembrie, ora 03:38 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 22 de noi sateliți Starlink v2 Mini (6.18), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 17‑lea zbor al treptei primare B1060 (a doua treaptă primară care a fost folosită de 17 ori, după B1058), care a fost recuperată pe barja Just Read the Instructions.
F09-2023: După o serie impresionantă de 9 lansări consecutive finalizate cu succes (și un ritm susținut în ultima perioadă, cu 4 lansări în ultimele 2 luni, inclusiv una de pe o platformă maritimă), compania chineză Galactic Energy are parte de primul eșec al lansatorului Ceres-1: o tentativă de lansare a satelitului Jilin-1 Gaofen-04B (misiune denumită Sonata Toamnei), care a avut loc în 21 septembrie, ora 04:59 UTC, s-a soldat cu pierderea încărcăturii de la bord. Nu au fost publicate informații cu privire la natura problemei lansatorului Ceres-1 (Gushenxing-1), însă problemele par să fi fost la treapta primară a rachetei.
Detalii și statistici despre toate zborurile orbitale, găsiți pe site-ul www.parsec.ro.
Știrile despre spațiu, în ordine cronologică și înainte să fie grupate în newsletterul săptămânal, precum cel de față, pot fi citite pe Substack Notes.