Buletin Cosmic #161
Ilie a primit avizul de la minister, astronauții din programul Artemis vor purta Prada, vești proaste cu privire la stațiile spațiale comerciale post-ISS și alte știri asortate din spațiul cosmic
Ilie vine cu vești bune de la Ministerul Educației!
Cu Ilie prin galaxie, carte de astronomie a primit recent avizul Ministerului Educației (OM 6433/28.09.2023) și de acum poate să fie folosită ca material auxiliar în clasele primare (I-IV) — suport de curs pentru materia opțională Start în aventura cunoașterii universului. Cartea este elaborată conform programei concepute în parteneriat cu Agenția Spațială Română (prin proiectul ESERO) și cu Comitetul Național Român pentru Astronomie. Cu Ilie prin galaxie, carte de astronomie poate fi comandată online, pe site-ul Editurii Corint, sau poate fi găsită la majoritatea librăriilor din țară.
Știri de pe orbita Pământului
În 29 septembrie, ora 12:01 UTC, propulsoarele navei cargo Progress MS-24 (andocată la modulul rusesc Zvezda) au fost activate timp de 381.7 secunde, pentru a ridica altitudinea Stației Spațiale Internaționale cu aproximativ 1 km, în pregătirea lansării navei cargo Progress MS-25.
Viitorul stației spațiale Orbital Reef este incert, iar relațiile dintre Blue Origin și Sierra Space s-au răcit. Din 2021, nu au mai fost publicate noutăți cu privire la acest proiect și Blue Origin pare că și-a realocat personalul care inițial se ocupa de acest proiect. Compania lui Jeff Bezos a primit deja 130 de milioane de dolari pentru a începe să proiecteze stația spațială Orbital Reef, pentru ca aceasta să devină una din succesoarele Stației Spațiale Internaționale, iar Sierra Space este partener în acest proiect, datorită viitorului vehicul Dreamchaser, care ar putea transporta echipaj și cargo spre și dinspre stație. În urma acestor zvonuri, Blue Origin a declarat că în viitorul apropiat va oferi mai multe informații cu privire la soarta Orbital Reef.
În aceeași notă, Northrop Grumann renunță la planul de a construi o stație spațială proprie, așa cum anunța în urmă cu 2 ani, și se va alătura consorțiului format din Voyage Space și Aribus, care plănuiesc să construiască stația spațială Starlab. Astfel, Northrop Grumann va contribui probabil la proiectul Starlab cu Cygnus, capsula care în prezent este folosită pentru aprovizionarea Stației Spațiale Internaționale.
Iuri Borisov, directorul Roscosmos, a pomenit din nou de viitoarea stație spațială rusă, în cadrul Congresului Internațional de Astronautică, organizat în aceste zile la Baku. Primul modul al noii stații spațiale ar urma să fie lansat în 2027, însă bugetul Roscomos (în scădere în ultimii ani) va continua să fie o problemă. La același eveniment, Roscosmos a mai vorbit și despre alte două obietive ale Roscosmos: constelația Sfera, sateliți de telecomunicație amplsați pe orbita terestră joasă, practic răspunsul Roscomos la Starlink, și Nuklon, o navă cu propulsie nucleară, amplasată pe orbita Pământului, care ar urma să funcționeze ca un remorcher în spațiu, mutând alte nave mai aproape de destinațiile acestora.
Eutelsat, o companie franceză cu o lungă experiență în exploatarea sateliților geostaționari, absoarbe compania OneWeb, printr-o tranzacție de 3.4 miliarde de dolari. OneWeb are deja 634 de sateliți și se pregătește ca până la finalul acestui an se intre pe piața dominată în prezent de SpaceX și Starlink, adică oferirea de conexiuni rapide la internet folosind sateliți pe orbita terestră joasă.
Rocket Lab anunță că a efectuat cu succes un test al rezervorului treptei secundare a viitoarei rachetei Neutron. Acesta, cu un diametru de 5 metri, a fost umplut cu azot lichid și presurizat peste valorile nominale, pentru a-i verifica rezistența și etanșeitatea. Debutul rachetei Neutron este programat pentru 2024.
Comisia Federală pentru Comunicații (FCC) din State Unite a stabilit prima amendă pentru deșeuri orbitale: compania DISH trebuie să plătească o amendă de $150000 pentru că nu a retras corespunzător din uz satelitul de telecomunicații EchoStar-7. Acesta a fost lansat în 2002 pe orbită geostaționară și la finalul vieții trebuia să fie retras pe o orbită specială (300 km deasupra orbitei geostaționare), unde să nu deranjeze alți sateliți activi; însă în timpul manevrelor de schimbare a orbitei, satelitul a rămas fără combustibil (datorită estimărilor eronate ale companiei) și nu a ajuns decât la 122 km deasupra orbitei geostaționare, ceea ce reprezintă a încălcare a licenței primită de companie de la FCC pentru derularea acestei misiuni.
Astronomii sunt din ce în ce mai îngrijorați cu privire la calitatea bolții cerești: nu doar Starlink (și OneWeb) deranjează observațiile astronomice, dar și noul satelit BlueWalker-3 (lansat în 10 septembrie 2022, la bordul unei racehte Falcon 9), care are cea mai mare antenă desfășurată vreodată pe orbită, cu o suprafață de peste 64 de metri pătrați! Aceasta reflectă lumina Soarelui și face ca satelitul BlueWalker-3 să fie, în anumite condiții, foarte strălucitor, cu mult mai strălucitor decât sateliții Starlink. Partea prostă este că BlueWalker-3 e doar un prototip, compania AST anunțând că va lansa cel puțin 90 de astfel de sateliți (care oferă conexiuni 5G cu terminalele de la sol). Un articol despre BlueWalker-3 a fost publicat recent în revista Nature.
Sonde interplanetare
SpaceX a efectuat un test static al rachetei Falcon Heavy care în 12 octombrie va lansa sonda Psyche spre asteroidul cu același nume; lansarea a fost amânată cu o săptămână (inițial a fost programată pentru 5 octombrie), pentru a permite inginerilor să verifice mai amănunțit parametrii propulsoarelor sondei.
După ce au existat zvonuri că misiunea sondei New Horizons ar putea fi scurtată din lipsă de fonduri, NASA a anunțat că misiunea este finanțată cel puțin până în 2029, când este de așteptat ca sonda să părăsească centura Kuiper.
Luna
Roscosmos a publicat rezultatele anchetei privind eșecul misiunii Luna-25: de vină pentru prăbușirea sondei pe Lună ar fi un șir de comenzi incorecte primite de computerul de bord în timpul executării manevrei de schimbare a altitudinii. Astfel, datorită unui sistem deficitar al priorității mesajelor, computerul de la bord a fost confuz cu privire la sursa datelor primite, motiv pentru care a comandat ca propulsoarele să funcționeze mai mult timp decât era necesar, lucru care a dus la prăbușirea sondei pe suprafața lunară.
Orbita Lunii este deja aglomerată: sonda indiană Chandrayaan-2 a fost nevoită, doar în luna iulie a acestui an, să execute 3 manevre de evitare a unei coliziuni cu sondele Lunar Reconnaissance Orbiter (LRO, SUA) și Korea Pathfinder Lunar Orbiter (KPLO, Coreea de Sud).
Compania niponă ispace anunță că lucrează la un nou lander lunar, APEX, capabil să transporte pe Lună o masă utilă de 300 de kilograme, adică de 10 ori mai mult decât fostul lander Hakuto-R. Lansarea APEX este programată pentru 2026 pentru o misiune contractată cu NASA prin programul Commercial Lunar Payload Services (CPLS) și noul lander se va îndrepta spre Polul Sud lunar. Din păcate, aselenizarea landerului Hakuto-R din 15 aprilie 2023 s-a încheiat cu un eșec.
China a anunțat oficial că anul viitor va lansa misiunea Chang'e-6 spre fața îndepărtată a Lunii (în apropierea Polului Sud lunar), de unde speră să poată preleva și aduce pe Pământ aproximativ 2 kilograme de mostre de sol selenar. Misiunea Chang'e-6 va dura 53 de zile și sonda va fi lansată la bordul unei rachete Changzheng-5, cea mai puternică rachetă chineză.
Pentru a putea opera viitoarele misiuni spre Lună, de pe fața îndepărtată a Lunii sau de la Polul Sud, China are nevoie de un nou satelit releu, care să transmită date spre și dinspre Pământ. În martie anul viitor, cu ajutorul unei rachete Changzheng-8, va fi lansat satelitul Queqiao-2, care va oferi viteze de transfer de până la 10 Gbps (actualul satelit Queqiao-1 oferă viteze de 50 Mbps) și China plănuiește să lanseze o întreagă constelație de sateliți Queqiao (de a 3-a generație), care să asigure comunicațiile interplanetare nu doar pentru misiunile lunare, dar și pentru viitoarele sonde spre Marte, Venus sau Soare.
Landerul nipon SLIM a efectuat o manevră de corecție a traiectoriei în 30 septembrie 2023, pornindu-și propulsoarele pentru 39 de secunde și a survolat pentru prima dată Luna ieri, miercuri, 4 octombrie (trecând la aproape 5000 km de suprafața lunară). Practic, landerul a ieșit de pe orbita Pământului și acum execută o manevră de interceptare a Lunii. Este parte a unor complexe manevre de ajustare a traiectoriei folosind cât mai puțin combustibil (motiv pentru care călătoria spre Lună durează atât de mult timp), în pregătirea aselenizării care va avea loc în lunile următoare.
După ce săptămâna trecută toate cele 10 segmente alte rachetelor auxiliare cu combustibil solid au fost livrate la centrul spațial Kennedy, NASA anunță încă un pas înainte pentru misiunea Artemis II: montarea celor 4 motoare RS-25 treptei primare a rachetei SLS. Motoarele și treapta primară se află în prezent la Michoud, New Orleans, dar urmează să ajungă în curând în Florida.
Astronauții vor purta Prada: Axiom Space, compania care va produce viitoarele costume pentru activități extravehiculare (AxEMU), cu care astronauții din programul Artemis vor păși pe Lună, a încheiat un parteneriat cu compania italiană Prada. Sunt invocate experiența companiei de modă în materiale și tehnici de manufacturare, care vor ajuta compania Axiom Space în a construi costume de astronauți mai sigure și mai comode.
Europa
Agenția Spațială Europeană (ESA) a lansat un apel adresat sectorului privat, prin care solicită idei pentru viitoare misiuni selenare de complexitate redusă. Apelul este parte a programului Terrae Novae și misiunile nu trebuie să depășească un buget de 50 de milioane de euro.
Lansatorul Vega-C va reveni pe rampa de lansare abia în ultimul trimestru din 2024, după recentele probleme care au afectat racheta europeană de calibru ușor. Până atunci, Arianespace va folosi varianta Vega, fără propulsorul Zefir-40, care este responsabil de pauza lungă în utilizarea Vega-C. Satelitul Sentinel-1C (important datorită unei defecțiuni a satelitului Sentinel-1B) urma să fie lansat cu Vega-C în acest an și este prea mare pentru Vega, așa că s-ar putea ca acesta să fie mutat pe un lansator non-european (eu aș paria pe Falcon 9).
Va construi Franța un avion spațial? Compania Dassault Aviation se pare că se află în discuții cu compania americană Rocket Lab, care ar putea furniza motoarele viitorului avion spațial francez.
Imaginea săptămânii
Oameni în spațiu
La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 70:
Jasmin Moghbeli, 🇺🇸 NASA, Dragon Crew-7, din 26.08.2023;
Andreas Mogensen, 🇩🇰 ESA, Dragon Crew-7, din 26.08.2023;
Satoshi Furukawa, 🇯🇵 JAXA, Dragon Crew-7, din 26.08.2023;
Konstantin Borisov, 🇷🇺 Roscosmos, Dragon Crew-7, din 26.08.2023;
Oleg Kononenko, 🇷🇺 Roscosmos, Soiuz MS-24, din 15.09.2023;
Nikolai Chub, 🇷🇺 Roscosmos, Soiuz MS-24, din 15.09.2023;
Loral O’Hara, 🇺🇸 NASA, Soiuz MS-24, din 15.09.2023.
La bordul Stației Spațiale Chineze se află următorul echipaj:
Fei Junlong (🇨🇳 CNSA, Shenzhou-15), din 30.12.2022;
Deng Qingming (🇨🇳 CNSA, Shenzhou-15), din 30.12.2022;
Zhang Lu (🇨🇳 CNSA, Shenzhou-15), din 30.12.2022.
Lansări orbitale recente
152-2023: Joi, 05 octombrie, ora 00:24 UTC, o rachetă Changzheng-2D a lansat 3 sateliți Yaogan-39-03 de la centrul spațial Xichang; aceștia au ajuns pe orbită terestră joasă, 490x500 km, 35° înclinație orbitală.
151-2023: Sâmbătă, 30 septembrie, ora 02:00 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 22 de sateliți Starlink (6.19), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 10-lea zbor al treptei primare B1069, care a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas. Astfel, B1069 devine al 11-lea booster care zboară a 10-a oară. A fost a 70-a lansare SpaceX din 2023 și până în prezent au fost lansați 5700 de sateliți Starlink, din care 4845 sunt în continuare pe orbită.
Detalii și statistici despre toate zborurile orbitale, găsiți pe site-ul www.parsec.ro.