Buletin Cosmic #162
Sonda Psyche pleacă spre asteroidul Psyche, noi probleme în sectorul rusesc al ISS; Buletinul Cosmic va avea două ediții și va apărea în funcție de fazele Lunii.
Se modifică modul în care Buletinul Cosmic va fi distribuit
De acum înainte, Buletinul Cosmic va apărea în funcție de fazele Lunii:
când avem Lună Plină, numărul va fi distribuit tuturor abonaților, indiferent dacă au plătit sau nu (numerele impare ale Buletinului);
când avem Lună Nouă, numărul va fi distribuit doar abonaților care au decis să sprijine financiar acest proiect (numerele pare ale Buletinului).
Cred că o frecvență de un număr la aproximativ 2 săptămâni este sustenabilă pe termen lung din partea mea și în același timp, oferă o perioadă suficient de lungă în care se întâmplă mai multe evenimente, aspect ce va crește calitatea Buletinelor Cosmice. În același timp, cei care au făcut un efort financiar pentru a sprijini Buletinul Cosmic primesc conținut suplimentar. E simplu de aflat când apare următorul număr, nu trebuie decât să priviți cerul :)
Știri din spațiu, pe scurt
După mai multe întârziere (inițial o săptămână pentru a revizui datele referitoare la propulsoare, apoi încă 24 de ore din cauza condițiilor meteorologice) sonda Psyche a fost lansată vineri, 13 octombrie, la ora 14:19 UTC, de o rachetă Falcon Heavy, de pe rampa LC-39A a centrului spațial Kennedy din Florida. După lansare, treapta secundară a fost pornită a doua oară, pentru a înscrie sonda Psyche pe traiectoria corectă spre asteroidul cu același nume, unde va ajunge în luna august 2029 (nu înainte de folosi planeta Marte pentru o corecție a traiectoriei). La bord se află 4 echipamente științifice pentru studiul asteroidului (programat să dureze cel puțin 26 de luni), un asteroid cu totul special, pentru că va fi primul asteroid metalic studiat îndeaproape de o sondă spațială. Psyche folosește propulsoare ionice cu xenon și efect Hall (primele de acest fel folosite dincolo de spațiul cis-lunar) și cu ocazia acestei misiuni va fi testată și o metodă de comunicații laser între sondă și Pământ, prima tentativă de acest fel la distanțe mai mari decât distanța Pământ-Lună. În timp ce boosterul central a fost sacrificat pentru acest zbor, boosterele laterale au fost recuperate la sol și vor fi folosite anul viitor pentru lansarea sondei Europa Clipper.
În cadrul Congresului Astronautic Internațional, care a avut loc la Baku, în Azerbaidjan, între 2-6 octombrie, Elon Musk a adus câteva noutăți cu privire la viitorul Starship:
conform lui Musk, este de așteptat ca Starship să înceapă să lanseze sateliți Starlink de generația a 3-a începând cu anul viitor;
tot spre sfârșitul anului viitor ar trebui să aibă loc prima tentativă de recuperare a treptei primare (Super Heavy), folosind brațele robotice ale turnului aflat pe rampa de lansare (Mechazilla);
în 3-4 ani, Elon Musk speră ca Starship să poată fi trimisă spre Marte, într-un zbor fără echipaj;
SpaceX ar putea folosi în viitor rampa de lansare LC-49 de la centrul spațial Kennedy pentru lansări Starship din Florida (aflată la nord de LC-39B, construcția acestei rampe nu a fost niciodată finalizată de către NASA și deci nu a fost folosită deocamdată pentru lansări de rachete);
Volumul secțiunii conice a Starship este de aproximativ 1000 metri cubi, comparabil cu cel al întregii Stații Spațiale Internaționale, așa că Elon Musk nu exclude ca în viitor Starship să fie folosită ca stație spațială (deși nu este deocamdată clar cât de mult timp poate rămâne un Starship pe orbită).
Costumele de astronauți dezvoltate de SpaceX pentru activitatea extravehiculară din viitoarea misiune Polaris vor putea fi transformate în costume pentru activități extravehiculare care să poată fi folosite și pe Lună și/sau Marte.
NASA a prezentat mai multe informații și imagini cu fragmentele prelevate de sonda OSIRIS-REx de pe suprafața asteroidului Bennu —deși compartimentul principal nu a fost încă deschis: analiza primară a acestor fragmente, aflate din afara compartimentului principal, indică o compoziție mai bogată în carbon și cu o concentrație de apă mai mare decât se așteptau specialiștii. Mai multe informații vor fi furnizate după deschiderea compartimentului principal.
Următorul mare telescop spațial al NASA, Nancy Grace Roman, va trimite, după lansare, aproximativ 1TB de date în fiecare zi. Lansarea acestuia este programată pentru perioada 2026-2027, la bordul unei rachete Falcon Heavy. Nancy Grace Roman va studia energia întunecată a universului, dar și exoplanetele îndepărtate.
Luni, 9 octombrie, circuitul secundar al unui radiator de rezervă al modului Nauka al Stației Spațiale Internaționale a suferit o avarie și astronauții au putut observa, prin hublourile modulului Cupola, cum lichidul de răcire era pierdut în spațiu. Din fericire, fenomenul nu a fost la fel de spectaculos precum precedentele pierderi ale lichidului de răcire din navele Soiuz și Progress și funcționarea modulului Nauka nu este avariată, pentru că un la radiator, cel cu care modulul a fost echipat înainte de lansare, este complet funcțional. Radiatorul care acum este defect a ajuns la bordul Stației Spațiale Internaționale în anul 2010, la bordul navetei spațiale Atlantis, fiind depozitat în exteriorul stației, în modulul rusesc Rassvet, până în luna aprilie a acestui an, când, în cadrul unei activități extravehiculare, a fost instalat în exteriorul modulului Nauka. Este de așteptat ca Oleg Kononenko și Nikolai Chub să investigheze exteriorul modulului Nauka în următoarea activitate extravehiculară rusă, programată pentru 25 octombrie.
Joi, 12 octombrie, astronauții Loral O’Hara și Andreas Mogensen aflați la bordul Stației Spațiale Internaționale aveau planificată o activitate extravehiculară, însă aceasta a fost amânată pentru a oferi inginerilor mai mult răgaz în evaluarea situației radiatorului modulului Nauka. Activitatea extravehiculară nu este una urgentă, așa că impactul asupra activităților de la bordul stației este minim.
Stația spațială chineză Tiangong și-a ridicat miercuri, 11 octombrie, ora 08:30 UTC, altitudinea orbitei cu aproximativ 9 km, probabil în urma activării motorului navei cargo Tianzhou-6 andocat la modulul central Tianhe. Ultima manevră de acest fel a avut loc în 14 mai.
NASA a comunicat o nouă estimare pentru următorul zbor al capsulei Boeing Starliner spre Stația Spațială Internațională: aprilie 2024, zbor care va avea loc între misiunile SpaceX Crew-8 (februarie 2024) și SpaceX Crew-9 (august 2024); după zborul din aprilie 2024, un nou zbor Starliner va avea loc cel mai devreme în prima parte a anului 2025.
Spuneam în numărul trecut că Blue Origin și Sierra Space par să nu mai concentreze prea multe resurse pentru proiectul Blue Reef, însă recent, atât Blue Origin, cât și Sierra Space, au confirmat că nu renunță la proiect și nici la colaborare, ambele companii rămân în continuare implicate în planurile NASA de a asigura viitoarele stații spațiale comercial, post-ISS.
Stoke Space, compania despre care spuneam în numărul precedent că a testat o treapta secundară reutilizabilă, a anunțat că a primit o finanțare de 100 milioane de dolari, ceea ce ridică valoarea companiei la 175 milioane de dolari; de asemenea, a fost anunțat și numele rachete: Nova.
Miura-1, racheta suborbitală a companiei spaniole PLD Space a reușit, în 07 octombrie, prima sa lansare. Aceasta a ajuns până la aproximativ 47 km altitudine (deși inițial PLD Space comunicase că obiectivul este atingerea unei altitudini de 80 km). PLD Space lucrează și la Miura-5, o rachetă orbitală, care va folosi 70% din componentele folosite pentru Miura-1; inaugurarea Miura-5 este programată pentru anul 2025, o rampă din centrul spațial european din Guiana Franceză.
Compania americană Astra ia în considerare vânzarea unui procent de 51% din partea companiei care se ocupă de propulsie, împreună cu vânzarea altor active, pentru a salva compania de la un faliment iminent. În ultimele 3 luni, Astra acțiunile Astra au scăzut semnificativ și compania a fost nevoită să recurgă la diverse trucuri pentru a împiedica de-listarea companiei de la bursa NASDAQ. Racheta companiei Astra (Rocket) a eșuat în 5 din cele 7 tentative de lansare, desfășurate între septembrie 2020 și iunie 2022.
Relativity Space și Intelsat au semnat un acord multi-anual, pentru lansări de sateliți începând cu debutul rachetei Terran-R (programat pentru 2027); nu a fost precizată valoarea contractului, deși Relativity Space spune că are deja la dispoziție 1.8 miliarde de dolari de la 9 clienți, față de 1.65 miliarde de dolari, cât declara în aprilie 2023.
O nouă săptămână, un nou record pentru roverul marțian Ingenuity: al 61-lea zbor, care a avut loc în 05 octombrie (Sol 933) a fost zborul în care Ingenuity și-a doborât recordul de înălțime și s-a înălțat până la 24 de metri deasupra solului. Recordul precedent a fost 20 de metri, stabilit în zborul cu numărul 59 (16 septembrie 2023, Sol 915).
Azerbaidjan se alătură Chinei și devine partener în International Lunar Research Station (ILRS), conform unui anunț făcut de agenția spațială din China, la finalul Congresului Astronautic Internațional.
Agenția Spațială Europeană (ESA) plănuiește să folosească lasere și regolit lunar pentru a construi drumuri și rampe de lansare pe Lună. Un studiu în acest sens a fost publicat luna aceasta în revista Nature Scientific Reports.
Compania Maersk a semnat un acord cu SpaceX pentru furnizarea de servicii de internet prin sateliții Starlink pentru toate cele peste 330 de nave de transport din flota companiei daneze. Astfel, până la finalul anului viitor, toate echipajele navelor Maersk se vor putea bucura de conexiune la internet cu o viteză de aproximativ 200 Mbps.
Oameni în spațiu
La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 70:
Jasmin Moghbeli, 🇺🇸 NASA, Dragon Crew-7, din 26.08.2023;
Andreas Mogensen, 🇩🇰 ESA, Dragon Crew-7, din 26.08.2023;
Satoshi Furukawa, 🇯🇵 JAXA, Dragon Crew-7, din 26.08.2023;
Konstantin Borisov, 🇷🇺 Roscosmos, Dragon Crew-7, din 26.08.2023;
Oleg Kononenko, 🇷🇺 Roscosmos, Soiuz MS-24, din 15.09.2023;
Nikolai Chub, 🇷🇺 Roscosmos, Soiuz MS-24, din 15.09.2023;
Loral O’Hara, 🇺🇸 NASA, Soiuz MS-24, din 15.09.2023.
La bordul Stației Spațiale Chineze se află următorul echipaj:
Fei Junlong (🇨🇳 CNSA, Shenzhou-15), din 30.12.2022;
Deng Qingming (🇨🇳 CNSA, Shenzhou-15), din 30.12.2022;
Zhang Lu (🇨🇳 CNSA, Shenzhou-15), din 30.12.2022.
Lansări orbitale recente
2023-158: Tot vineri, la ora 23:01 UTC, la doar câteva ore după lansarea Psyche, o rachetă Falcon 9 a lansat 22 de sateliți Starlink (6.22), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 14-lea zbor ar treptei primare B1067, care a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.
2023-157: Vineri, 13 octombrie, ora 14:19 UTC, o rachetă Falcon Heavy a lansat sonda Psyche spre asteroidul cu același nume, unde va ajunge în luna august 2029; lansarea a avut loc de pe rampa LC-39A a centrului spațial Kennedy și boosterul central (B1079, aflat la primul zbor) al rachetei nu a mai fost recuperat, în schimb, cele două boostere laterale (B1064 și B1065, ambele aflate la cel de-al 5-lea zbor) au revenit la sol, pe LZ-1 și LZ-2, urmând să fie refolosite anul viitor pentru lansarea misiunii Europa Clipper.
2023-156: Marți, 09 octombrie, ora 07:43 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 22 de sateliți Starlink (7.4), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 5-lea zbor ar treptei primare B1063, care a fost recuperată pe barja Of Course I Still Love You.
2023-155: Marți, 09 octombrie, la ora 01:36 UTC, racheta europeană Vega (varianta veche, nu Vega-C, ale cărui zboruri sunt în continuare suspendate) a lansat sateliții THEOS-2 și TRITON, pentru Tailanda, respectiv Taiwan, alături de mai mulți sateliți de mici dimensiuni, de pe rampa ELV de la centrul spațial european Kourou din Guiana Franceză; sateliții lansați au ajuns pe orbită heliosincronă; a fost a 5-a misiune de rideshare (Small Satellites Mission Service —SSMS) a rachetei europene Vega.
2023-154: Vineri, 06 octombrie, ora 18:06 UTC, o rachetă Atlas V în configurația 501 a lansat 2 sateliți KuiperSat (misiunea Kuiper Protoflight), primii sateliți din constelația Kuiper a companiei Kuiper Systems, filială Amazon; lansarea a avut loc de pe rampa SLC-41 de la centrul spațial Cape Canaveral.
2023-153: Joi, 05 octombrie, ora 05:36 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 22 de sateliți Starlink (6.21), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 8-lea zbor ar treptei primare B1076, care a fost recuperată pe barja Just Read The Instructions.
Detalii și statistici despre toate zborurile orbitale, găsiți pe site-ul www.parsec.ro.
Buletinul Cosmic apare de fiecare dată când avem Lună Plină (gratuit pentru toți abonații) sau Lună Nouă (doar pentru abonații care sprijină financiar acest proiect, prin platforma Substack).