Buletin Cosmic #164
Buletin Cosmic #164
USS Enterprise NCC 1701 Edition—no bloody A, B, C or D
Buletinul Cosmic are canal de WhatsApp!
De acum înainte, puteți primi cele mai proaspete știri din spațiu pe WhatsApp, pe canalul parsec.ro—la care vă puteți abona cu un simplu click.
Avionul spațial X-37B va fi lansat de Falcon Heavy
Următorul avion spațial X-37B va fi lansat de o rachetă Falcon Heavy, în 07 decembrie (misiunea USSF-52). Anunțul Forțelor Spațiale ale SUA (USSF) este o surpriză, deoarece până acum misiunile precedente X-37B au fost lansate fie de o rachetă Atlas V (într-o configurație medie), fie de Falcon 9. Misiunea USSF-52 a fost contractată acum 5 ani de USSF și încă de atunci știam că va fi folosită o rachetă Falcon Heavy, dar abia miercuri, 8 noiembrie, USSF a confirmat că în interiorul conului protector al rachetei se află un avion spațial X-37B. La contractare, cerințele pentru misiunea USSF-52 erau asigurarea unei orbite de transfer geostaționar (30000 km altitudine) pentru o încărcătură de 6350 de kilograme, în condițiile în care X-37B era plasat în precedentele 6 misiuni pe orbită terestră joasă (doar câteva sute de kilometri altitudine).
Orbita terestră
În 31 octombrie, taikonauții Jing Haipeng, Zhu Yangzhu și Gui Haichao au ajuns cu bine înapoi pe Pământ, la bordul capsulei Shenzhou-16, după 5 luni petrecute în spațiu. La bordul stației spațiale chineze Tiangong au rămas Tang Hongbo, Tang Shengjie și Jiang Xinlin, care au ajuns acolo în 26 octombrie, la bordul capsulei Shenzhou-17. În transmisiunea în direct a revenirii capsulei pe Pământ, s-a putut observa o gaură în parașuta care are rolul de a reduce considerabil viteza capsulei Shenzhou-16. Iar acest lucru cauzează unele temeri cu privire la situația parașutei aflată în capsula Shenzhou-17, capsulă andocată în prezent la stația spațială și care va fi folosită de actualul echipaj de taikonauți la revenirea pe Pământ.
Jasmin Moghbeli și Loral O’Hara derulat o activitate extravehiculară de rutină, marți, 01 noiembrie, între orele 11:56 UTC - 18:47 UTC, de la bordul modulului Quest al Stației Spațiale Internaționale (EVA-89). Cele două au pregătit stația spațială pentru viitoarele panouri spațiale iROSA și au remediat unele probleme pe care le are unul din brațele care susțin actualele panouri solare. Din greșeală, una din cutiile cu instrumente folosită de echipaj a fost eliberată pe orbită, obiect care acum are numele 1998-067WC/58229; acesta nu reprezintă un pericol pentru stație și urmează să reintre distructiv în atmosferă în săptămânile următoare. A fost prima activitate extravehiculară pentru cele două și a 4-a activitatea extravehiculară la care participă două femei (după 3 activități extravehiculare realizate de Christina Koch și Jessica Meir în timpul Expediției 61).
Începând din 31 octombrie 2000 și până astăzi, un echipaj s-a aflat în permanență pe orbită. Am aniversat în aceste zile 23 de ani de prezență neîntreruptă pe orbita Pământului. Cosmonauții Iuri Gidzenko, Serghei Krikalev și astronautul William Shepherd au decolat în 31 octombrie 2000 de la Baikonur, la bordul capsulei rusești Soiuz TM-31 și două zile mai târziu au andocat la modulul Zvezda al Stației Spațiale Internaționale (ISS), moment în care a început Expediția 1, prima misiune de lungă durată a unui echipaj la bordul ISS. Pe atunci, Stația Spațială Internațională însemna doar modulele Zvezda, Zaria și Unity, astăzi ISS are 16 module presurizate, cântărește 400 de tone și peste 273 de astronauți, din 21 de țări, i-au trecut pragul.
SpaceX a instalat un braț de acces la rampa SLC-40 de la centrul spațial Cape Canaveral din Florida, de unde au loc lansările rachetei Falcon 9, care devine astfel a doua rampă din Statele Unite care va permite lansarea unor echipaje de astronauți (alături de rampa LC-39A de la centrul spațial Kennedy). Primul echipaj care va fi lansat de pe rampa SLC-40 va fi Axiom-3, lansare programată pentru 10 ianuarie 2024. Va fi pentru prima dată după 1968 când un echipaj va fi lansat în spațiu de pe rampa SLC-40. A treia rampă din Statele Unite de pe care va avea loc o lansare cu echipaj va fi LC-39B, începând cu misiunea Artemis-2.
Agenția Spațială Europeană (ESA) pregătește o competiție pentru realizarea unui vehicul cargo care să fie folosit în zboruri spre Stația Spațială Internațională (ISS) începând cu 2028 (cu doi ani înainte de planificata retragere a ISS, deși probabil acest vehicul cargo poate să fie utilizat și pentru viitoare stații spațiale comerciale). Deja două companii europene s-au arătat interesate să ia parte la această competiție: The Exploration Company și Rocket Factory Augsburg (RFA).
Conform unui raport al NASA, Stația Spațială Internațională a efectuat, doar în luna august 2023, două manevre necesare pentru evitarea unei potențiale coliziuni cu deșeuri orbitale rezultate din teste balistice anti-satelit: în 6 august a fost evitat un fragment rezultat din fostul satelit rusesc Cosmos-1408 (rezultat în urma testului anti-satelit din noiembrie 2021), iar în 24 august a fost evitat un fragment rezultat din fost satelit chinezesc Fengyun-1C (rezultat în urma restului anti-satelit din iunie 2007). Vineri, 10 octombrie, la ora 15:07 UTC, motoarele navei Progress MS-24 au fost pornite pentru 316.5 secunde, pentru ca Stația Spațială Internațională să evite din nou un deșeu orbital. Altitudinea stației a fost ridicată cu 900 de metri cu această ocazie.
Un satelit din familia Strela-3, Cosmos-2143, lansat de o rachetă Ciclon-3 în 16 mai 1991, s-a dezintegrat pe orbită în 29 iunie 2023, ora 06:49, din motive necunoscute, conform unui raport al NASA (Orbital Debris Quarterly News, vol. 27, nr. 4, octombrie 2023). În urma dezintegrării, au rezultat 6 noi obiecte pe orbită, iar în momentul dezintegrării satelitul se afla pe o orbită 1416x1398 km, înclinație 82.6 grade. Un eveniment similar, cu un alt satelit din familia Strela-3, a avut loc în 22 noiembrie 1985, când satelitul Cosmos-1695 s-a dezintegrat pe orbită în urma exploziei unei baterii NiH2 aflată la bordul acestuia, la doar 43 de zile după lansare.
Agenția Spațială Europeană (ESA) a anunțat joi, 09 noiembrie, că a semnat un acord cu companiile Airbus și Voyager pentru o viitoare colaborare în proiectul Starlab. Asta înseamnă că ESA va avea acces la viitoarele stații spațiale Starlab care vor exista pe orbita pământului după ce Stația Spațială Internațională va fi retrasă (probabil în 2030).
În urma unui apel deschis în luna mai, pentru propuneri din partea sectorului privat pentru a construi rachete pentru viitoare nave cargo care să fie trimise spre stația spațială chineză Tiangong, au fost selectate 4 companii, din cele 10 care au trimis astfel de propuneri: Landspace (care operează racheta Zhuque-2), Space Pioneer (Tianlong-3), Galactic Energy (Pallas-1) și Orienspace (Gravity-1). Așadar, în viitor, e posibil să vedem lansări ale companiilor private spre Tiangong și în viitorul nu prea îndepărtat, poate chiar rovere selenare executate de parteneri privați și agenției spațiale chineze (există în prezent un apel deschis și în acest sens).
Luna
După Germania, a 29-a semnatară a acordurilor Artemis, NASA a anunțat că și Islanda și Olanda au semnat aceste acorduri. Din motive încă neclare, aderarea Islandei la acordurile Artemis s-a făcut fără un anunț oficial separat de cel al Olandei sau fără o ceremonie de semnare; Olanda le-a semnat în 1 noiembrie 2023 și a devenit astfel al 31-lea stat semnatar. Bulgaria s-a alăturat și ea acordurilor Artemis în 09 noiembrie, printr-o ceremonie care a avut loc la sediul central al NASA din Washington, DC.
În luna mai, NASA plănuia ca în 27 noiembrie să anunțe câștigătorii contractelor pentru dezvoltarea de noi rovere lunare (Lunar Terrain Vehicle —LTV), care să fie folosite de viitoarele echipaje ale misiunilor Artemis; însă NASA are nevoie de mai mult timp pentru a evalua propunerile, așa că un anunț în acest sens va fi făcut abia în 31 martie 2024. Companii precum Astrolab, Intuitive Machines, Leidos (împreună cu NASCAR), Lockheed Martin (împreună cu General Motors) și Teledyne Brown au anunțat că vor concura pentru a obține finanțare de la NASA sub forma de contracte pentru dezvoltarea unui LTV.
Un experiment al NASA (Carbothermal Reduction Demonstration —CaRD) derulat la centrul spațial Johnson din Texas a reușit extragerea oxigenului dintr-un material similar cu regolitul selenar. Folosind un laser pentru a simula un concentrator de energie solară, echipa de cercetători a încălzit materialul care simula compoziția și structura regolitului lunar, extrăgând în primul pas monoxid și dioxid de carbon, după care a fost obținut oxigenul. Un spectrometru (Mass Spectrometer Observing Lunar Operations —MSolo) care poate detecta monoxid de carbon din regolitul lunar va ajunge pe Lună la bordul roverului VIPER, în noiembrie 2024.
Marți, 07 noiembrie, ne-a părăsit Frank Borman (95 ani), astronaut american care a participat în misiunile Gemini 7 și Apollo 8 (parte a primului echipaj uman care a efectuat un zbor în jurul Lunii). Cu doar o săptămână în urmă, în 31 octombrie, ne părăsise și Ken Mattingly (87 ani), cel care a fost exclus din echipajul Apollo 13 cu puțin timp înainte de lansare, din motive medicale. Mattingly a ajuns pe Lună în misiunea Apollo 16 și ulterior a efectuat două zboruri spre orbită cu naveta spațială. Frank Borman a fost cel mai longeviv astronaut, predându-i acum ștafeta lui Jim Lovell, colegul său din misiune Apollo 8, cu doar 11 zile mai tânăr decât el. Apollo 8 a rămas, până în 07 noiembrie, singura misiune Apollo care încă mai avea toți cei trei membri în viață.
Marte
Camera Reprezentanților din SUA va finanța integral misiunea Mars Sample Return (MSR), însă suspendă (pentru a doua oară!) participarea NASA în misiunea europeană ExoMars. În timp ce Senatul a aprobat pentru anul viitor doar 300 de milioane de dolari pentru MSR, Camera Reprezentanților a aprobat întreaga sumă cerută de NASA, adică 949.3 milioane de dolari. Diferența de bani vine, bineînțeles, din bugetul altor misiuni. După suspendarea colaborării cu Roscosmos (2022), ESA s-a îndreptat spre NASA pentru a găsi propulsoarele pentru o nouă platformă care să transporte pe Marte roverul european Rosalind Franklin, un dispozitiv cu generator termoelectric cu radioizotopi și un lansator, necesar pentru a lansa a doua parte a misiunii ExoMars (sonda orbitală Trace Gas Orbiter se află pe orbita lui Marte din 2016). Inițial, misiunea ExoMars a pornit ca o colaborare între ESA și NASA, însă în 2012 NASA s-a retras (din rațiuni financiare, preferând să continue finanțarea telescopului spațial James Webb) și ESA a continuat misiunea alături de Roscosmos. Asta până când în 2022 colaborarea cu Roscosmos a fost suspendată.
În 6 noiembrie, roverul Curiosity a împlinit 4000 de zile marțiene (sols) de la începutul misiunii sale pe Planeta Roșie. Misiunile marțiene iau o pauză între 11-25 noiembrie, pentru că Marte dispare în spatele Soarelui, ceea ce face dificile sau chiar imposibile comunicațiile radio dintre Pământ și sondele marțiene.
Pregătindu-se pentru pauza cauzată de lipsa posibilității de comunicare dintre Ingenuity și Pământ—cât timp Marte este ocultată de Soare (adică planeta pare că se ascunde în spatele Soarelui, între 11-25 noiembrie), elicopterul marțian a efectuat două scurte zboruri, în două zile consecutive, o nouă premieră pentru Ingenuity. În 02 noiembrie (sol 960) și 03 noiembrie (sol 961) au avut loc zborurile cu numărul 65 și 66, în care Ingenuity nu s-a deplasat prea departe de aerodromul Phi, unde a ajuns cu ocazia zborului precedent (27 octombrie, sol 954).
Spațiul interplanetar
În 7 noiembrie, ESA a făcut publice primele 5 imagini capturate de telescopul spațial Euclid, lansat în 01 iulie 2023 pentru a studia materia întunecată și energia întunecată din univers. Pentru acest lucru, în următorii 6 ani, Euclid va studia forma, distanța și mișcarea a miliarde de galaxii aflate până la depărtări de 10 miliarde de ani de Pământ, creând astfel cea mai mare hartă 3D a universului realizată vreodată. Cele 5 imagini nu fac parte din setul observațiilor științifice, dar oferă o perspectivă asupra potențialului acestui telescop: clusterul Perseus, galaxia spirală IC342, galaxia neregulată NGC 6822, clusterul globular NGC 6397 și nebuloasa Cap de Cal.
După ce sonda Juno a efectuat un survol al lui Ganymede în 2021, cercetătorii au descoperit săruri și substanțe organice pe suprafața satelitului jovian; un articol pe această temă a fost publicat în 30 octombrie, în revista Nature Astronomy.
Aflată deja la peste 300 de milioane de kilometri de Pământ, sonda Lucy (lansată în 16 octombrie 2021) a survolat miercuri, 01 noiembrie, la ora 16:54, asteroidul (152830) Dinkinesh, de care s-a apropiat până la 425 km. Mai mult, Lucy a mai aruncat o privire peste umăr, după ce a trecut de Dinkinesh: imaginea surprinsă de sondă, de la 1630 km (1 noiembrie, ora 17:00 UTC, la 6 minute după survol), ne dezvăluie că Dinkinesh nu are un simplu satelit, ci satelitul respectiv ar fi un obiect binar! În 2024 o așteptăm pe Lucy în vecinătatea Pământului, pentru a-și lua un nou avânt spre centura de asteroizi, unde va ajunge pentru a studia/survola 6 asteroizi troieni.
Acum 4.5 miliarde de ani, în urma unui impact planetar cu un corp ceresc denumit Theia, din fragmente contopite ale planetei noastre și ale impactorului, s-a format, se pare Luna. Geologii au descoperit însă recent că fragmente din Theia, au supraviețuit în interiorul mantalei Pământului. Aceste fragmente, observate de multă vreme de cercetători, au mii de kilometri lungime și o densitate diferită de restul mantalei terestre, iar noi simulări ale impactului confirmă teoria că ele au rămas încorporate în planeta noastră în urma impactului cu Theia.
Cea mai veche gaură neagră detectată până în prezent se află în centrul galaxiei UHZ1, la 13.2 miliarde ani-lumină depărtare de Pământ, adică s-a format când vârsta universului era de doar 470 milioane de ani. Descoperirea a fost făcută folosind telescopul spațial Chandra, folosind observații în spectrul de raze X ale centrului galaxiei UHZ1.
Telescopul Stratospheric Observatory For Infrared Astronomy —SOFIA, cel care funcționa la bordul unui Boeing 747 modificat (retras în septembrie 2022 din cauza lipsei fondurilor) a identificat, în premieră, oxigen atomic în atmosfera lui Venus, atât pe fața iluminată a planatei, cât și pe partea întunecată a acesteia. Cel mai probabil oxigenul este generat de interacțiunea atmosferei venusiene cu radiația ultravioletă a Soarelui, care separă atomii din moleculele de momoxid și dioxid de carbon din atmosferă, rezultând astfel oxigen (și alte produse secundare). Rezultatele acestui studiu au fost publicate în revista Nature Communications, în 7 noiembrie.
Un model la scara 1:2 a sondei Dragonfly a încheiat cu succes o sesiune de teste desfășurată la centrul Langley al NASA, acolo unde un tunel aerodinamic (subsonic) poate simula atmosfera de pe Titan. Dragonfly va fi o sondă interplaneteră care urmează să fie lansată în vara anului 2027 spre Titan, satelitul lui Saturn, unde va ajunge în 2034. Sonda, care practic este o dronă, va ateriza pe Titan și ulterior putea zbura prin atmosfera acestuia, până la o înălțime de 8 kilometri, grație unor elice.
Alte știri, pe scurt
Sierra Space a anunțat în 02 noiembrie că a fost finalizată asamblarea primului avion spațial Dreamchaser, denumit Tenacity (DC-101). Compania spune că acesta este succesorul navetei spațiale, deși de dimensiuni mult mai mici și deocamdată fără posibilitatea de a transporta un echipaj. Tenacity DC-101 urmează să fie transportat la centrul spațial Neil Armstrong al NASA (din Ohio), unde va fi supus unor teste riguroase, înaintea primului zbor spre Stația Spațială Internațională. Dacă totul merge bine, Tenacity va zbura spre ISS în aprilie anului viitor, cu ajutorul unei rachete Vulcan. Avantajele oferite de Tenacity este faptul că experimentele care vor fi transportate spre Pământ vor fi supuse unor forțe mai mici la aterizare și pentru că aterizarea are loc pe o pistă (și nu în ocean), cercetătorii vor avea acces mult mai rapid la probele care vor fi trimise de la bordul Stației Spațiale Internaționale.
Compania chineză Chang Guang Satellite (CGSTL), prima și cea mai mare companie privată din China care produce și comercializează imagini detaliate ale suprafeței Pământului (grație constelației de sateliți Jilin), a ajuns pe lista sancțiunilor SUA după ce, se pare, a oferit informații satelitare sensibile unei companii afiliate cu Grupul Wagner. Conform unui articol din AFP, compania CGSTL a vândut, pentru 31 milioane de dolari, serviciile oferite de doi sateliți Jilin-01 companiei Nika Frut, o filială a Grupului Wagner. Nika Frut este o companie care oficial are ca activitate… comerțul cu fructe. Ar fi fost vorba despre sateliții Jilin-01 GF03D-12 și Jilin-01 GF03D-13. Jilin-01 sunt sateliți aflați pe orbită heliosincronă, folosiți pentru observarea suprafeței Pământului și care oferă rezoluții de aproximativ 75 cm/pixel. Cei doi sateliți cumpărați de Nika Frut ar fi fost folosiți de Grupul Wagner pentru a obține informații din diverse țări africane, dar și despre zona de conflict din Ucraina sau chiar Rusia (apare întrebarea în ce măsură aceste informații au fost folosite de Prigojin în insurecția din vara acestui an). CGSTL nu este prima companie chineză din domeniul spațial acuzată de legături cu Grupul Wagner: la începutul anului și compania Spacety a ajuns pe o listă neagră, tot pentru că ar fi furnizat imagini satelitare mercenarilor ruși, la fel cum ar fi făcut și Beijing Yunze Technology Co., Ltd. sau Hyde Aerospace Technology.
Coreea de Nord trimite muniție în Federația Rusă și în schimb primește tehnologie spațială, conform unui articol publicat de Bloomberg. Nu degeaba întâlnirea din septembrie dintre Putin și Kim Jon Un a avut loc la cosmodromul Vostochnîi. Două tentative nord-coreene de lansări orbitale s-au încheiat cu câte un eșec în acest an, după ce racheta Cholima-1 nu a reușit să urce pe orbită sateliți. Rămâne de văzut dacă importul de tehnologie spațială rusă, cumpărată cu gloanțe, va schimba cursul programului spațial lui Kim Jon Un.
Compania chineză iSpace a reușit să lanseze o treaptă primară a unei rachete Hyperbola-2Y și ulterior să o aducă înapoi la sol, într-un zbor controlat, un test similar cu cele efectuate de vehiculul Grasshopper al SpaceX între 2012-2013. Hyperbola-2 este o rachetă ale cărei prime trepte folosește un motor (Focus-1) cu metan și oxigen lichid, iar vehiculul de teste 2Y s-a ridicat până la 178 de metri, într-un zbor care a durat 51 de secunde. iSpace speră ca în 2025 să poată avea primul zbor în urma căruia să recupereze prima treaptă a rachetei Hyperbola-2. Hyperbola-1, propulsată de un motor cu combustibil solid, a fost prima rachetă privată chineză care ajunge pe orbită, în 2019.
În 02 noiembrie 2023, rampele de lansare de la cosmodromul norvegian Andøya a fost inaugurat, în prezența prințului moștenitor Haakon. Andøya, amplasat în nordul Norvegiei, își dorește să devină primul cosmodrom operațional de pe continentul european și așteaptă să fie utilizat în primul rând de compania germană Isar Aerospace, care pregătește în acest sens racheta orbitală Spectrum.
Arianespace a prezentat un scurt clip video cu un prototip la scară redusă (2 metri lungime și o masă de 100 kilograme) a viitoarei trepte secundare reutilizabile SUSIE.
Sonda SOHO, care studiază Soarele, a observat în 29 octombrie, o conjuncție între Mercur și Marte.
Rocket Lab anunță că după ce a analizat telemetria avută la dispoziție, a identificat și remediat cauzele care au dus la eșecul misiunii din 19 septembrie, atunci când o rachetă Electron, după separarea treptei secundare, nu a mai putut fi controlată, ducând astfel la pierderea sateliților aflați la bord. De vină ar fi fost un arc electric format datorită unor condiții cu totul speciale. Astfel, următoarea lansare Electron este planificată pentru finalul acestei luni (sau începutul lunii următoare, dacă mai apar evenimente care să amâne misiunea).
În 09 noiembrie, NASA a lansat propriul serviciu de streaming, NASA+. Este gratuit și poate fi folosit pe majoritatea platformelor existente (Apple TV, iOS, Android, Roku, NASA App).
Imaginea ediției
Oameni pe orbită
La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 70:
Jasmin Moghbeli, 🇺🇸 NASA, Dragon Crew-7, din 26.08.2023;
Andreas Mogensen, 🇩🇰 ESA, Dragon Crew-7, din 26.08.2023;
Satoshi Furukawa, 🇯🇵 JAXA, Dragon Crew-7, din 26.08.2023;
Konstantin Borisov, 🇷🇺 Roscosmos, Dragon Crew-7, din 26.08.2023;
Oleg Kononenko, 🇷🇺 Roscosmos, Soiuz MS-24, din 15.09.2023;
Nikolai Chub, 🇷🇺 Roscosmos, Soiuz MS-24, din 15.09.2023;
Loral O’Hara, 🇺🇸 NASA, Soiuz MS-24, din 15.09.2023.
La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:
Tang Hongbo, 🇨🇳 CNSA, Shenzhou-17, din 26.10.2023;
Tang Shengjie, 🇨🇳 CNSA, Shenzhou-17, din 26.10.2023;
Jiang Xinlin, 🇨🇳 CNSA, Shenzhou-17, din 26.10.2023;
Lansări orbitale
2023-175: Duminică, 12 noiembrie, la ora 21:08 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat doi sateliți O3b mPOWER pe orbită terestră medie, de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral. Treapta primară B1076 s-a aflat la cel de-al 9-lea zbor și după separarea de treapta secundară a revenit pe barja A Shortfall of Gravitas.
2023-174: Sâmbătă, 11 noiembrie, la ora 18:49 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 90 de sateliți de mici dimensiuni, în misiunea de ridesharing Transporter-9, de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California. A fost al 12-lea zbor a treptei primare B1071, care după separarea de treapta secundară a revenit la sol, pe Landing Zone 4. La bordul rachetei s-a aflat și ROM-3 (5x5x5 cm, 250 grame), al treilea satelit românesc, realizat de același colectiv de elevi de la Liceul Internațional de Informatică din București care au realizat și satelitul precedent, ROM-2.
2023-173: Vineri, 10 noiembrie, ora 01:28 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat capsula cargo Dragon, în misiunea CRS-29, cu aproape 3 tone de provizii și experimente destinate echipajului Stației Spațiale Internaționale (ISS). SpaceX a folosit pentru această lansare treapta primară B1081, aflată doar la al 2-lea zbor (este aceeași treaptă primară care în 07 august a lansat spre ISS echipajul Crew-7), care după separarea de treapta secundară a revenit la sol, pe Landing Zone 1. Joncțiunea capsulei Dragon cu modulul Harmony al Stației Spațiale Internaționale a avut loc sâmbătă, 11 noiembrie, la ora 10:07 UTC. Printre experimentele aflate la bord se află și un dispozitiv de comunicații prin laser, cu care echipajul speră să poată obține o conexiune de date mai rapidă cu Pământul.
2023-172: Joi, 09 noiembrie, ora 11:23 UTC, o rachetă Changzheng-3B a lansat, de la centrul spațial Xichang, a lansat satelitul de telecomunicații ChinaSat-6E (Zhongxing-6E) spre orbită geostaționară. A fost a 52-a lansare orbitală din China în 2023.
2023-171: Miercuri, 08 noiembrie, ora 05:05 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 23 de sateliți Starlink (6.27), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 11-lea zbor al treptei primare B1073, care ulterior lansării a recuperată pe barja Just Read the Instructions.
2023-170: Sâmbătă, 04 noiembrie, ora 00:37 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 23 de sateliți Starlink (6.26), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 18-lea zbor al treptei primare B1058, care astfel a devenit vetarana flotei de trepte primare Falcon 9 a companiei SpaceX; după lansare, treapta priamră B1058 a fost recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.
2023-169: Vineri, 03 noiembrie, ora 14:54 UTC, o rachetă Changzheng-6A a lansat un satelit militar TJS-10 de pe rampa LC-2 a centrului spațial Wenchang, satelit care a fost trimis pe orbită geostaționară.
2023-168: Ultima lansare orbitală a lunii octombrie a avut loc marți, 31 octombrie, la ora 22:50 UTC, când o rachetă Changzheng-7A a urcat pe orbită satelitul Tianhui-5 de la centrul spațial Taiyuan. A fost al 494-lea zbor al unei rachete chinezești Changzheng.
2023-167: Luni, 30 octombrie, ora 23:20 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 23 de sateliți Starlink (6.25), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 8-lea zbor ar treptei primare B1077, care a fost recuperată pe barja Just Read the Instructions.
2023-166: Duminică, 29 octombrie, ora 09:00 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 22 de sateliți Starlink (7.6), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 7-lea zbor ar treptei primare B1075, care a fost recuperată pe barja Of Course I Still Love You.
Detalii și statistici despre toate zborurile orbitale, găsiți pe site-ul www.parsec.ro.
Buletinul Cosmic apare de fiecare dată când avem Lună Plină (gratuit pentru toți abonații) sau Lună Nouă (doar pentru abonații care sprijină financiar acest proiect, prin platforma Substack).
Dacă edițiile de Lună Plină au fost denumite după denumirile din Farmers' Almanac, edițiile de Lună Nouă vor fi denumite după navele spațiale din Star Trek. Astăzi, avem ediția dedicată navei USS Enterprise NCC-1701 (clasa Constitution), lansată în 11 aprilie 2245, sub comanda lui Robert April; 5 ani mai târziu, căpitan avea să devină Cristopher Pike, iar în 2265, Enterprise trecea sub comanda căpitanului James T. Kirk. În 2285, în urma unui atac din partea unei Păsări de Pradă klingoniene, USS Enterprise NCC-1701 plonja în atmosfera planetei Genesis, încheindu-și astfel legendara carieră. Nu avea să fie însă ultima navă care va purta numele Enterprise.
Newsletter | Notițe | Blog | Facebook | Whatsapp | Mastodon | BlueSky