Buletin Cosmic #165
Orbita terestră
Conform programului următoarelor lansări din Japonia, este deja clar că revenirea rachetei H3 pe rampa de lansare nu va avea loc în acest an: următoarea lansarea de la centrul spațial Tanegashima va avea loc în ianuarie 2024, când o rachetă H-IIA va urca pe orbită satelitul militar IGS Optical-8. Lansarea inaugurală a noului lansator nipon H3 a avut loc 07 martie 2023 și s-a soldat cu un eșec, ce a dus la pierderea satelitului ALOS-3.
Amazon anunță că cei doi sateliți Kuiper lansați în 06 octombrie 2023 (cu o rachetă Atlas V) funcționează conform așteptărilor: streaming video 4K, apeluri video, navigare web; cei doi sateliți au fost prototipuri, primii sateliți operaționali vor fi construiți începând cu luna decembrie a acestui an și lansările vor începe la jumătatea anului viitor.
Pentru că proiectul rachetei Rus-M a fost anulat în 2011, rampa de lansare pregătită la cosmodromul Vostocinîi pentru Rus-M va fi adaptată pentru racheta Angara. În acest sens, în 16 noiembrie, un vehicul test, Angara-NZh, a fost transportat la Vostocinîi și instalat pe rampa de lansare 1A, pentru a o lună de teste. Până acum, racheta Angara a fost lansată de la cosmodromul militar Plesețk, de unde a fost planificată să fie lansată, însă cosmodromul de la Vostocinîi i-ar putea aduce câteva avantaje, în primul rând datorită latitudinii mai mici la care acesta este plasat.
Capsula Starliner, construită de Boeing pentru a lansa echipaje spre Stația Spațială Internațională, se pregătește de următorul său zbor în spațiu, care este programat pentru 14 aprilie 2024 (Crew Flight Test —CFT). Asta se va întâmpla dacă testul din ianuarie al parașutelor capsulei va fi unul reușit. Capsula Starliner "Calypso" îi va transporta spre ISS pe Barry Wilmore și Sunita Williams, cu o rachetă Atlas V. Va fi al 3-lea zbor pentru capsula Starliner, după un prim zbor fără echipaj care a avut unele probleme (Orbital Flight Test —OFT), remediate se pare în al doilea zbor (OFT-2). Dacă totul decurge cu bine, Starliner va începe zborurile operaționale spre ISS din 2025.
Agenția spațială canadiană (CSA) a anunțat că astronautul Joshua Kutryk va face parte din echipajul Starliner-1, care va zbura spre Stația Spațială Internațională în 2025, cu ajutorul unei rachete Atlas V. Va fi primul zbor cosmic pentru Kutryk, care se va alătura lui Scott Tingle și Michael Fincke, ambii astronauți NASA desemnați a face parte din echipajul Starliner-1 (al patrulea astronaut rămâne să fie numit în viitorul apropiat).
Luna
În 04 martie 2022, un obiect (denumit WE0913A) a lovit fața îndepărtată a Lunii, lângă craterul Hertzsprung, în urma impactului formându-se un crater dublu, cu un diametru de aproximativ 29 de metri (conform imaginilor furnizate de sonda americană Lunar Reconaissance Orbiter, aflată pe orbita Lunii). Inițial s-a crezut că este vorba despre treapta secundară a rachetei Falcon 9 care a lansat satelitul DSCOVR în februarie 2015, însă până la urmă se pare că este vorba despre treapta secundară a rachetei Changzheng-3C care a lansat misiunea Chang'e 5-T1 în octombrie 2014, conform unui studiu publicat recent în The Planetary Science Journal. Studiul a luat în considerare traiectoria obiectului și analiza spectroscopică a acestuia.
Agenția spațială canadiană (CSA) a desemnat-o pe Jenni Gibbons drept astronaut de rezervă pentru misiunea Artemis-2, în cazul în care Jeremy Hansen nu va putea lua parte la zbor. Gibbons se antrenează între timp să devină și capcom (persoană care comunică direct cu astronauții aflați în capsula Orion) pentru programul Artemis, ceea ce ar reprezenta o premieră pentru Canada.
Compania Thales Alenia Space a semnat recent un contract cu Agenția Spațială Italiană (ASI) pentru a începe dezvoltarea unui modul lunar. Habitatul multifuncțional (Multipurpose Habitat —MPH) își propune să fie primul avanpost permanent pe Lună care va găzdui în viitor astronauți. Thales Alenia Space lucrează în prezent la trei module presurizate pentru viitoarea stație spațială Lunar Gateway: ESPRIT și I-HAB pentru ESA și HALO pentru Northrop Grumman.
Marte
NASA a anunțat că activitățile din programul Mars Sample Return (MSR, misiunea care urmează să aducă pe Pământ eșantioane de pe Marte, o parte din ele prelevate deja de roverul Perseverance) au fost reduse semnificativ în ultima perioadă, datorită incertitudinii finanțării: nu este deocamdată clar ce buget va avea misiunea, care, după unele estimări, va depăși 8 miliarde de dolari. Camera Reprezentanților ar oferi 949.3 milioane de dolari, întreaga sumă cerută de NASA pentru MSR, în timp ce Senatul a fost de acord să finanțeze misiunea cu doar 300 de milioane de dolari și a recomandat ca misiunea să fie anulată dacă bugetul va depăși 5.3 miliarde de dolari. Mai mult, pentru a ține costurile sub control, NASA reevaluează întreaga arhitectură a misiunii, ca urmare a unui audit independent realizat recent, și este de așteptat ca în martie anul viitor să fie prezentată noua arhitectură a misiunii MSR.
Misiunea ESCAPADE va fi lansată anul viitor spre Marte, în ceea ce probabil va fi primul zbor al rachetei New Glenn. Cel puțin așa afirmă Bradley Smith, directorul programului din cadrul NASA care se ocupă cu serviciile de lansare pentru sondele interplanetare (Launch Services Program). Inițial, cele două sonde Blue și Gold care fac parte din misiunea ESCAPADE trebuiau să fie lansate împreună cu misiunea Psyche, însă amânarea lansării Psyche a făcut ca NASA să aleagă o altă variantă pentru ESCAPADE. Racheta New Glenn va putea lansa peste 13 tone pe orbită geosincronă, însă cele două sonde cântăresc împreună aproximativ 1 tonă. După ce vor ajunge pe orbita Pământului, sondele își vor folosi propulsoarele de la bord pentru inserția pe traiectoria spre Marte. Deși Bradley Smith a spus că lansarea ESCAPADE va avea loc "anul viitor pe vremea asta", fereastra de lansare este 6-15 august și este dată de alinierea planetelor Marte și Pământ.
Spațiul interplanetar
Un experiment situat la bordul sondei Psyche, lansată în 13 octombrie 2023 (de o rachetă Falcon Heavy) și aflată în prezent la 16 milioane kilometri distanță de Pământ, a bătut recordul de distanță pentru un transfer de date folosind un laser. Deep Space Optical Communications (DSOC) folosește un laser în spectrul infraroșu apropiat, care a transmis un set de date recepționate de telescopul Hale, amplasat în cadrul observatorului Palomar din San Diego, California. Psyche nu folosește această variantă de comunicare pentru a transmite date științifice sau telemetrie, sonda bazându-se deocamdată tot pe undele radio, dar experimentul deschide noi oportunități pentru viitoarele misiuni spațiale, pentru că acest tip de comunicații optice permit viteze de transfer de 10-100 de ori mai mari decât cele actuale. Până acum, această tehnologie a fost testată pe orbita Pământului și pe Lună, dar Psyche este prima misiune din spațiul interplanetar care testează comunicațiile optice.
Sonda europeană JUICE a efectuat vineri, 17 noiembrie, una dintre cele mai importante și cele mai lungi manevre de corecție a traiectoriei: motorul principal a fost activat pentru 43 de minute, pentru a plasa sonda, aflată pe orbită în jurul Soarelui, pe o traiectorie care va intercepta Pământul și Luna. JUICE va survola anul viitorul atât Pământul, cât și Luna, pentru a-și lua un avânt spre Jupiter. Manevra din 17 noiembrie a consumat 10% din rezervele de combustibil ale sondei și a fost penultima dată când sonda și-a folosit propulsoarele principale, înainte de a ajunge în vecinătatea lui Jupiter, în 2031.
Pentru a transporta substanțele organice necesare vieții pe suprafața unei planete, cometele trebuie să aibă o viteză mai mică de 15 km/s, altfel aceste substanțe sunt distruse în urma impactului. O echipă de cercetători de la Universitatea Cambridge sugerează că locurile cele mai potrivite în care ar trebui să căutăm urme de viață sunt planetele telurice aflate la mici distanțe una de alta, pentru că astfel traiectoria cometelor care transportă substanțele organice necesare vieții sunt alterate de gravitația planetelor astfel încânt viteza de impact a acestora să fie, în cele din urmă, sub 15 km/s. Studiul a fost publicat în Proceedings of the Royal Society A.
Alte știri, pe scurt
Nu este un secret pentru nimeni că United Launch Alliance este de vânzare. Compania, creată în 2006 ca o colaborare între Boeing și Lockheed Martin și care operează rachetele Atlas și Delta, este vizată de trei potențiali cumpărători: Blue Origin, compania lui Jeff Bezos, care furnizează motoarele BE-4 pentru noul lansator Vulcan (care va înlocui în viitorul apropiat rachetele Atlas și Delta), un fond de capital privat (nu ar fi o premieră, pentru că un astfel de fond, AE Industrial Partners, a achiziționat compania Firefly la începutul anului 2022) și o companie din industria aerospațială, care dorește să-și extindă portofoliul activităților spațiale (companie care însă nu este deocamdată numită).
După ce Zhuque-2 a devenit, în 12 iulie 2023, prima rachetă care a ajuns pe orbită, fiind propulsată cu metan și oxigen lichid, compania chineză LandSpace a anunțat o nouă iterație a rachetei, Zhuque-3: propulsată tot de motoare care folosesc metan și oxigen lichid (9 motoare TQ-12A), cu o structură a primelor două trepte din oțel inoxidabil, Zhuque-3 urmează să poată urca 20 de tone pe orbita terestră joasă, sau 16.5 tone în modul reutilizabil (11 tone dacă după lansare revine la sol), valori comparabile cu cele oferite de racheta Falcon 9. Este neclar deocamdată când va avea loc debutul acestei rachete.
Compania europeană Beyond Gravity, cunoscută pentru conurile protectoare pe care le construia (pentru ArianeGroup și United Launch Alliance), anunță că dorește să realizeze un lansator orbital, a cărui treaptă primară să fie dotată cu un sistem de conuri de protecție, care după lansare să se deschidă și să permită lansarea treptei secundare și a satelitului, după care prima treaptă să revină la sol, un concept pe care îl va încerca și racheta Neutron a companiei Rocket Lab.
Lansarea telescopului spațial chinezesc Xuntian se amână și nu va avea loc mai devreme de mijlocul anului 2025, deși până acum planul a fost ca telescopul să fie lansat până la finalul acestui an. Toate cele 5 instrumente științifice de la bordul telescopului spațial sunt realizate în China. Telescopul, care va fi plasat în vecinătatea stației spațiale chineze Tiangong (putând astfel fi vizitat de taikonauți), se va alătura altor observatoare spațiale care studiază energia și materia întunecată: Euclid (telescopul european lansat în acest an) și Nancy Grace Roman (telescopul american care va fi lansat în 2027).
Motorul Vulcain 2.1 al rachetei Ariane 6 a fost planificat pentru un test static în 23 noiembrie, după mai multe amânări. Inițial, testul urma să dureze 8 minute (470 secunde), pentru a simula funcționarea motorului până la desprinderea celor două trepte. Agenția Spațială Europeană (ESA) a transmis în direct testul desfășurat în Guiana Franceză, care a fost amânat cu aproximativ 45 de minute, când numărătoarea inversă a ajuns la 2 minute și 42 de secunde. Deși din camera de comandă testul a fost oprit după cele 470 de secunde, în ultimul minut de funcționare motorul părea să funcționeze în alt regim decât până atunci. După test, ESA a declarat că testul a fost un succes, pentru că a funcționat "mai mult de 7 minute"), spre deosebire de afirmațiile anterioare, când se vorbea despre 8 minute (a fost cu 44 de secunde mai scurt). Racheta care se află pe rampa de lansare este însă doar un vehicul pentru teste, nu vehiculul care va zbura anul viitor în zborul inaugural. Până la primul zbor, Arianespace mai pregătește în luna decembrie și un test al cele de-a doua trepte.
Evenimente locale
Miercuri, 22 noiembrie, de la ora 16:00 UTC, la Cluj-Napoca a avut loc evenimentul Demo FAST Forum, o repetiție cu public pentru o conferință dedicată comunității aerospațiale din România, care va fi organizată în prima parte a anului viitor la București de Romanian Space Initiative (ROSPIN). Demo FAST Forum (unde FAST înseamnă Future of Air and Space Technology) a fost organizată de aripa clujeană a ROSPIN și a cuprins două secțiuni: una inspirațională și una tehnică, la care au luat parte Alec Bartos (astrofilatelist), Rareș Bișag (fondator ROSPIN), Claudiu Tănăselia (adică eu), respectiv Andrei Basarab (Thales Alenia Space), Ovidiu Rațiu (CDS Wireless) și Alex Bugnar (OX Origin). Ca vorbitor în cadrul evenimentului nu pot să spun decât că organizarea (sub formă de workshop, cu sesiuni de networking intercalate) a fost impecabilă și calitatea publicului extraordinară, așa că abia aștept să ne revedem, în număr mult mai mare, la conferința națională de la București de anul viitor. Până atunci, în 07 decembrie, ROSPIN organizează un eveniment dedicat strângerii de fonduri pentru misiunea ROSPIN-SAT-1, primul satelit educațional românesc: Moonwalk Beat, în piața Unirii, ora 18:00 UTC.
Imaginea ediției
Oameni pe orbită
La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 70:
Jasmin Moghbeli, 🇺🇸 NASA, Dragon Crew-7, din 26.08.2023;
Andreas Mogensen, 🇩🇰 ESA, Dragon Crew-7, din 26.08.2023;
Satoshi Furukawa, 🇯🇵 JAXA, Dragon Crew-7, din 26.08.2023;
Konstantin Borisov, 🇷🇺 Roscosmos, Dragon Crew-7, din 26.08.2023;
Oleg Kononenko, 🇷🇺 Roscosmos, Soiuz MS-24, din 15.09.2023;
Nikolai Chub, 🇷🇺 Roscosmos, Soiuz MS-24, din 15.09.2023;
Loral O’Hara, 🇺🇸 NASA, Soiuz MS-24, din 15.09.2023.
La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:
Tang Hongbo, 🇨🇳 CNSA, Shenzhou-17, din 26.10.2023;
Tang Shengjie, 🇨🇳 CNSA, Shenzhou-17, din 26.10.2023;
Jiang Xinlin, 🇨🇳 CNSA, Shenzhou-17, din 26.10.2023;
Lansări orbitale
2023-182: Sâmbătă, 25 noiembrie, ora 20:58 UTC, o rachetă Soiuz-2.1a a lansat de pe rampa 43 satelitul Bars-M No.5 de la cosmodromul militar Plesețk; satelitul a ajuns pe orbită heliosincronă (altitudine 302 x 318 km, înclinație orbitală 96.6 grade).
2023-181: În 23 noiembrie, ora 10:00 UTC, o rachetă Changzheng-2D (cu o treaptă secundară YZ-3) a lansat, de pe rampa LC-3 de la centrul spațial Xichang, trei sateliți de telecomunicații HJS-2 pe orbită terestră joasă (aproximativ 1000 km altitudine); cei trei sateliți fac parte dintr-o viitoare megaconstelație (asemănătoare cu Starlink).
2023-180: Miercuri, 22 noiembrie, ora 07:47 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 23 de sateliți Starlink (6.29), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 15-lea zbor al treptei primare B1067, care ulterior lansării a recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.
2023-179: Lansare cu succes pentru Coreea de Nord: racheta Cheonlima-1A (un nou model al lansatorului Cheonlima-1) a plasat pe orbită satelitul militar Manligyeong-1 (NORAD confirmă prezența acestuia pe orbita heliosincronă, 493x512 km, 94.67 grade înclinație orbitală). Este al treilea satelit nord-coreean, după Kwangmyŏngsŏng-3 (2012) și Kwangmyŏngsŏng-4 (2016). Lansare a avut loc în 21 noiembrie, ora 13:42 UTC. Lansarea a avut loc de la centrul spațial Sohae (amplasat lângă Tongchang-ri) al agenției spațiale nord-coreene (National Aerospace Technology Administration —NATA, fosta NADA). Treapta primară a rachetei Cheonlima-1A a explodat la scurt timp după lansare, însă nu este clar dacă acest lucru s-a întâmplat accidental sau intenționat (pentru a evita recuperarea fragmentelor treptei primare de alte state); explozia a fost surprinsă de o cameră sud-coreeană care urmărea meteori.
2023-F11: Sâmbătă, la ora 13:02 UTC, SpaceX a efectuat, de pe rampa de la Boca Chica, un nou test al noii rachete Starship (a fost folosit vehiculul Starship 25 și treapta primară SuperHeavy B09). Toate cele 33 de motoare Raptor ale primei trepte au funcționat pe întreaga durată a zborului, până la separare ("la cald"), când cele 6 motoare Raptor ale Starship au fost pornite înaintea separării fizice dintre cele două trepte. Din păcate, SuperHeavy s-a dezintegrat la scurt timp după separare, la aproximativ 90 km altitudine, deasupra Golfului Mexic. Starship devine cea mai puternică rachetă din istorie care ajunge în spațiu: treapta secundară a ajuns până la 142 km altitudine, însă la aproximativ 8 minute după lansare, din motive încă neclare, și treapta secundară s-a dezintegrat (ca urmare a activării sistemului de autodistrugere). Spre deosebire de ultima lansare Starship, rampa de la Boca Chica nu prezintă avarii semnificative.
2023-178: Luni, 20 noiembrie, ora 10:30 UTC o rachetă Falcon 9 a lansat 22 de sateliți Starlink (7.7), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 15-lea zbor al treptei primare B1063, care ulterior lansării a recuperată pe barja Of Course I Still Love You.
2023-177: Sâmbătă, 18 noiembrie, ora 05:05 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 23 de sateliți Starlink (6.28), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 11-lea zbor al treptei primare B1069, care ulterior lansării a recuperată pe barja Just Read the Instructions.
2023-176: În 16 noiembrie, ora 03:55 UTC, o rachetă Changzheng-2C (cu o treapta secundară YZ-1S) a lansat pe orbită terestră joasă satelitul Haiyang-3A, de pe rampa SLS-2 a centrului spațial Jiuquan. Satelitul urmează să fie folosit pentru observații oceanice.
Detalii și statistici despre toate zborurile orbitale, găsiți pe site-ul www.parsec.ro.
Buletinul Cosmic apare de fiecare dată când avem Lună Plină (gratuit pentru toți abonații) sau Lună Nouă (doar pentru abonații care sprijină financiar acest proiect, prin platforma Substack).
Conținutul acestui newsletter a fost generat din Emacs, cu ajutorul orgmode și denote.
Newsletter | Notițe | Facebook | Whatsapp