Orbita terestră
Telescopul spațial Hubble are din nou probleme: din 23 noiembrie au fost suspendate activitățile științifice, pentru a investiga datele eronate furnizate de unul dintre giroscoapele de la bord (folosite pentru a orienta telescopul în direcția dorită). Problema s-a manifestat prima dată în 19 noiembrie, când telescopul a intrat în safe-mode, însă și-a revenit o zi mai târziu; în 21 noiembrie a intrat din nou în safe mode, și-a revenit, dar problema a apărut din nou în 23 noiembrie. Din fericire, începând cu 08 decembrie, toate cele 3 giroscoape rămase funcționale au putut fi folosite din nou și Hubble și-a reluat observațiile științifice. În timpul ultimei misiuni de service executată de echipajul navetei spațiale Atlantis în 2009 (STS-125), telescopul a primit 6 giroscoape noi, iar astăzi doar 3 mai sunt funcționale, din care unul pare să aibă probleme. La nevoie, telescopul poate să fie folosit și cu doar un singur giroscop, deși are nevoie de 3 giroscoape funcționale pentru o funcționare optimă.
Jared Isaacman, care împreună cu SpaceX și NASA lucrează la un plan de a vizita și upgrada telescopul spațial Hubble, a declarat că misiunea Polaris Dawn prima misiune care va include o activitatea extravehiculară de la bordul unei capsule Dragon a unui turist spațial, este programată pentru luna aprilie 2024 și că în prezent se fac ultimele teste ale costumelor de astronauți folosite în acea misiunea. În funcție de decizia NASA, una din următoarele misiuni Polaris ar putea vizita telescopul spațial Hubble.
Zborul inaugural al rachetei Ariane 6 este programat în perioada 15 iunie - 31 iulie 2024, conform declarațiilor directorului general al ESA, Josef Aschbacher, după testul de 426 de secunde al primei trepte al rachetei, declarat unul reușit de ESA și Arianespace. Următorul test al rachetei a fost programat pentru 07 decembrie, în localitatea Lampoldshausen dinn Germania, și va fi un test al treptei secundare a rachetei (însă până acum nu am primit vești despre acest test). Prima lansare Ariane 6 va trimite pe orbită mai mulți sateliți de mici dimensiuni, într-o misiune de tip rideshare.
Miercuri, 06 decembrie, o rachetă iraniană Salman a lansat, pe o traiectorie parabolică (suborbitală), o bio-capsulă, care a ajuns până la 130 km altitudine. Această bio-capsulă este proiectată să transporte animale, însă nu este clar dacă la bordul capsulei lansare în 06 decembrie au fost sau nu animale. În 2013, Iranul a trimis, de două ori, câte o maimuță în spațiu, însă este greu de spus dacă misiunile respective s-au încheiat cu succes. O altă tentativă, din 2011, a eșuat. După 2013, programul de zboruri spațiale cu animale la bordul unor capsule a fost slab finanțat și în cele din urmă abandonat, dar actuala administrație de la Teheran pare mai interesată de acest timp de proiecte. Eisa Zarepour, ministrul comunicațiilor din Iran, a declarat recent că țara sa intenționează să trimită un echipaj pe orbită în anul 1407 (2028-2029 în calendarul gregorian).
Firefly Aerospace anunță că a testat cu succes primul motor Miranda, pe care îl dezvoltă pentru viitoarea rachetă Antares 330, dar și pentru viitorul lansator la care compania lucrează împreună cu Northrop Grumman. În perioada următoare este planificat un test mai lung, de 204 secunde, care simulează întreaga durată a zborului primei trepte. Șapte motoare Miranda vor propulsa prima treaptă Antares 330 și viitoarea rachetă a companiei (a cărei treaptă secundară va fi propulsată de un motor Miranda, adaptat pentru condiții de vid). Northrop Grumman a început colaborarea cu Firefly Aerospace, pentru a înlocui motoarele rusești RD-181 ale versiunii Antares 230 (lansată pentru ultima dată în august 2023) și pentru a putea continua lansarea rachetei, folosită exclusiv pentru a trimite provizii și experimente spre Stația Spațială Internațională la bordul capsulei cargo Cygnus.
Nava cargo Progress MS-23 s-a desprins în dimineața zilei de 29 noiembrie, la ora 07:55 UTC de modulul rusesc Poisk al Stației Spațiale Internaționale, și a revenit distructiv prin atmosferă deasupra Oceanui Pacific, la ora 11:45 UTC (manevra finală pentru deorbitare a avut loc la ora 11:02 UTC, în timp ce nava se afla deasupra Noii Zeelande).
Modulul cargo Shooting Star este testat în această perioadă la centrul Neil Armstrong din Ohio, pregătindu-se pentru zborul inaugural de anul viitor. Proiectat și construit de Sierra Space, Shooting Star este un modul care poate zbura împreună cu avionul spațial Dream Chaser și care, începând de anul viitor, va putea transporta provizii echipajelor aflate la bordul Stației Spațiale Internaționale. Primul zbor la avionului spațial Dream Chaser, împreună cu modulul cargo Shooting Star, este programat pentru aprilie 2024 și va fi al doilea zbor al rachetei Vulcan și primul zbor operațional al noului lansator.
Luna
În 24 noiembrie, organizația Adriatic Aerospace Association (A3), o organizație non-guvernamentală și non-profit, a semnat un memorandum cu China Deep Space Exploration Laboratory (DSEL), în vederea participării la programul chinezesc de explorare a Lunii International Lunar Research Station (ILRS). Alături de China și de state precum Rusia, Belarus, Pakistan, Azerbaidjan, Venezuela sau Africa de Sud, din ILRS mai fac parte și organizații, institute de cercetări și companii, precum Asia-Pacific Space Cooperation Organization (APSCO, organizație inter-guvernamentală), nanoSPACE AG (companie elvețiană), International Lunar Observatory Association (ILOA), National Astronomical Research Institute (Tailanda) și Universitatea Sharjah (Emiratele Arabe Unite).
Un nou audit independent al programului Artemis (realizat de Government Accountability Office — GAO) avertizează că aselenizarea din cadrul misiunii Artemis-3 nu va avea loc mai devreme de 2027. Întârzierile sunt cauzate de complexitatea programului, care generează întârzieri din partea SpaceX privind dezvoltarea unui sistem de aselenizare pentru echipaj, dar și din cauza dificultăților întâmpinate și în proiectarea și executarea costumelor de astronauți (contract câștigat de compania Axiom).
În 30 noiembrie, Angola a devenit al 33-lea stat (și al 3-lea stat african) care aderă la Acordurile Artemis.
JAXA a anunțat că landerul SLIM, aflat în prezent pe o traiectorie care îl va duce spre Lună, va încerca să aselenizeze în 20 ianuarie 2024, ora 15:20 UTC. SLIM va intra pe orbita Lunii în 25 decembrie. Va fi o perioadă aglomerată pentru misiunile selenare: dacă totul decurge conform planului, aselenizarea landerului IM-1 (Intuitive Machines) este programată pentru 19-21 ianuarie 2024 (dacă lansarea va avea loc în intervalul 12-16 ianuarie), iar landerul Peregrine va aseleniza în Sinus Viscositatis, în 25 ianuarie 2024, dacă lansarea sa, la bordul primei rachete Vulcan, va avea loc între 24-26 decembrie (deși știm deja că nu se va profita de această fereastră și că tentativa de lansare a Peregrine va fi în 08 ianuarie 2024).
Modulul de propulsie al landerului Chandrayaan-3 a rămas inițial pe orbita Lunii după separarea de restul sondei (care a ajuns pe suprafață). Între timp, pentru că mai are suficient combustibil la bord, modulul de propulsie (dotat cu un singur experiment științific) și-a mărit excentricitatea orbitei selenare, pe care a părăsit-o și se află acum, din nou, pe orbita Pământului. Prima manevră a avut loc în 09 octombrie, plasând sonda pe o orbită 150x5112 km în jurul Lunii, în primă fază. Manevra finală, care a dus sonda pe orbită în jurul Pământului, a avut loc în 13 octombrie. Acest experiment nu a fost anunțat oficial de ISRO și este probabil un antrenament pentru viitoarele misiuni care vor aduce probe de pe Lună pe Pământ.
Compania britanică Rolls Royce a anunțat că a proiectat un micro-reactor nuclear, pentru viitoare misiuni selenare. În martie 2023, compania a primit 2.9 milioane de lire sterline de la agenția spațială britanică (UKSA) pentru a proiecta un astfel de micro-reactor nuclear, care să fie folosit în viitoare baze lunare. Micro-reactorul, mai mic și mai compact decât alte proiecte similare, poate funcționa în orice condiții (zi/noapte, condiții de mediu) și Rolls Royce promite că în după 2030 acesta va putea fi lansat spre Lună.
Egiptul a semnat un acord cu China în 06 decembrie prin care a devenit parte a programului International Lunar Research Station (ILRS), alăturându-se astfel celorlalte 7 state și instituții și companii care au semnat astfel de memorandumuri cu China. Vestea nu a fost o surpriză, pentru că cele două țări colaborează de multă vreme în acest domeniu: în 2019, China a deschis în Cairo un centru de asamblare și testare sateliți, centru inaugurat în vara acestui an. Satelitul egiptean Misrsat-2 a fost și el lansat de o rachetă Changzheng în această lună.
Emiratele Arabe Unite discută cu NASA posibilitatea de a trimite un astronaut pe Lună, în cadrul programului Artemis, conform unei declarații a lui Bill Nelson, administratorul NASA. Nu demult, Emiratele Arabe Unite și-au exprimat intenția de a furniza unul din sasurile necesare viitoarei stații spațiale Gateway, care urmează să fie construită pe orbita Lunii.
În 08 decembrie, racheta Vulcan a desfășurat un test static pe rampa de lansare SLC-41, însă unele probleme cu infrastructura de la sol au făcut ca testul să nu fie complet. Drept urmare, racheta a fost retrasă în hangar și testul va fi reluat, însă lansarea din 24 decembrie va fi amânată pentru 08 ianuarie, începutul următoarei ferestre de oportunitate pentru landerul Peregrine de la bord, care va fi trimis spre Lună.
Marte
Datorită problemelor cu care se confruntă noul lansator nipon H-3, JAXA ia în considerare amânarea misiunii MMX spre Phobos din 2024 în 2026. O altă variantă ar fi și lansarea sondei interplanetare cu o rachetă Falcon 9, dar modificările necesare pentru a schimba lansatorul ar putea dura prea mult și acesta tot nu ar fi gata de lansare la timp, pentru a profita de următoarea fereastră de oportunitate de lansare spre Marte.
După o pauză de aproximativ 2 săptămâni cauzată de conjuncția Soare-Marte, sondele marțiene încep să comunice din nou cu Pământul (Marte nu se mai ascunde în spatele Soarelui) și își reiau activitățile obișnuite. Asta înseamnă că Ingenuity a efectuat în 02 decembrie un nou zbor, al 67-lea, urcând până la 12 metri și parcurgând o distanță la sol de 393 metri, timp de 135.9 secunde, cu scopul de a se poziționa mai bine pentru următorul său zbor.
Spațiul interplanetar
În cadrul unei întâlniri a Outer Planets Assessment Group (OPAG), Lori Glaze a spus că cel mai probabil o nouă tentativă de a deschide capsula sondei OSIRIS-REx va avea loc abia în ianuarie, din cauză că trebuie fabricate noi unelte pentru a desface un șurub blocat.
Lansarea misiunii Dragonfly, care urmează să trimită o sondă pe suprafața satelitului saturnian Titan, este amânată până în iulie 2028. Deși misiunea se află într-un stadiu avansat de proiectare, NASA va decide dacă are suficiente fonduri pentru finanțarea Dragonfly abia după confirmarea bugetului pentru anul fiscal 2025 (decizie care ar putea să vină la mijlocul anului viitor). Abia după această confirmare va începe asamblarea sondei și pregătirile pentru lansare.
A fost evident din transmisiunea în direct că a fost o problemă cu coborârea capsulei sondei OSIRIS-REx prin atmosfera Pământului, la finalul misiunii. NASA a confirmat că într-adevăr a fost o problemă cu parașuta principală, care trebuia să stabilizeze capsula: din cauza unei erori umane, cablurile parașutei au primit comanda de tăiere înainte ca aceasta să fie eliberată din capsulă (tăierea cablurilor trebuia să aibă loc după eliberarea parașutei și stabilizarea inițială a capsulei). Din fericire, parașutele secundare și-au făcut datoria și au stabilizat și frânat capsula suficient de mult pentru ca aceasta să nu fie avariată la impactul cu solul.
În următorul miliard de ani există o șansă de aproximativ 1% ca o stea să treacă prin apropierea sistemului nostru solar, la o distanță mai mică de 100 UA de Soare. Vestea cu adevărat proastă este că dacă se întâmplă așa ceva, este posibil ca orbitele planetelor să fie alterate, iar Pământul să ajungă în norul lui Oort, iar Mercur să se prăbușească în Soare. Sunt șanse de aproximativ 0.5% ca Pământul să lovească o altă planetă din sistemul solar. Mai multe scenarii apocaliptice, găsiți în articolul publicat în 20 noiembrie, în Earth and Planetary Astrophysics.
Asteroidul 2023 XJ1, descoperit 03 decembrie, a trecut la doar 98000 km de Pământ trei zile mai târziu, în 06 decembrie, la ora 20:58 UTC. Din fericire, în viitorul apropiat (cel puțin până în 2032) nu va mai exista o trecere atât de apropiată. Diametrul asteroidului este estimat la aproximativ 150 de metri.
Alte știri, pe scurt
SpaceX cumpără compania Pioneer Aersopace cu 2.2 milioane de dolari. Pioneer Aerospace este cunoscută pentru parașutele pe care le produce, însă capsula Dragon folosește parașutele principale achiziționate de la compania Airborne, doar parașuta primară, pentru frânarea inițială după revenirea prin atmosferă, este produsă de Pioneer Aerospace. Este doar a doua achiziție a SpaceX, după ce în 2021 a cumpărat compania Swarm, care producea sateliți de mici dimensiuni.
Imagini din satelit indică faptul că o explozie a avut loc la centrul spațial Jiuquan din China, probabil la un stand de test al rachetei Kuaizhou-11, cândva între în jurul datei de 21 noiembrie 2023. Un eveniment similar a avut loc la aceeași rampă (40°50'13.3"N, 100°10'31.8"E) și în toamna anului 2021. Kuaizhou-11 a debutat cu un eșec în 2020, însă a zburat cu succes doi ani mai târziu.
SpaceX a fost contractată de compania Amazon pentru (cel puțin) 3 lansări de sateliți Kuiper, cu câte o rachetă Falcon 9. Se pare că cele 77 de lansări contractate în prealabil cu Arianespace, Blue Origin și United Launch Alliance nu vor avea loc suficient de repede, din cauza întârzierii lansatoarelor Ariane 6, New Glenn, respectiv Vulcan. Lansările Kuiper cu Falcon 9 vor începe din 2025. Decizia de colaborare cu SpaceX ar putea avea legătură și cu presiunea acționarilor Amazon, nemulțumiți de modul în care Jeff Bezos a decis atribuirea contractelor de lansare pentru Kuiper (anunțul Amazon a venit cu doar câteva zile înaintea unei primei înfățișări în instanță în cadrul procesului intentat de acționarii Amazon).)
Compania Astra reușește să evite pentru moment falimentul, primind o infuzie de capital de 2.7 milioane de dolari de la investitori privați, însă problemele pe termen lung continuă. După ce lansatorul orbital Rocket 3 a suferit numeroase probleme (5 lansări eșuate din 7 tentative), prețul acțiunilor Astra la bursă s-a prăbușit și acum fondatorii companiei doresc să o cumpere și să o transforme din nou într-o companie privată, după ceea ce pare a fi una din cele mai catastrofale oferte publice din sectorul aerospațial din ultimii ani.
SpaceX va mai lansa 4-5 prototipuri Starship din generația curentă, după care vom vedea debutând versiunea următoare a Starship, denumită (poate nu prea inspirat), V2. Nu știm exact care vor fi noutățile Starshhip V2, dar probabil racheta va fi echipată cu motoare Raptor 3, o versiune evoluată a actualelor motoare Raptor folosite în testele Starship, care va oferi 20% mai multă tracțiune și vor fi mai ușoare, pentru că nu vor mai avea nevoie de scut termic. Treapta secundară va avea 9 motoare în loc de 6 iar înălțimea rachetei va crește cu aproximativ 10 metri, ceea ce înseamnă și rezervoare mai voluminoase. Următorul test Starship este programat pentru începutul anului viitor, când vor fi folosite Booster 10 și Starship 28, pentru o nouă tentativă de ajunge pe orbită. În prezent, se pare că SpaceX produce în medie 1 motor Raptor/zi și aproximativ 3 rachete/an, dar rata de producție ar putea crește în viitorul apropiat, până la un vehicul complet asamblat în fiecare săptămână.
Avio, producătorul italian al rachetei Vega, a rătăcit două din cele patru rezervoare ale treptei superioare AVUM, rezervoare necesare pentru ultimul zbor al rachetei, programat în 2024. La începutul anului viitor, ultima rachetă Vega urma să lanseze satelitul european Biomass Earth, care a costat 229 milioane euro, însă ESA a decis să lanseze satelitul Sentinel-C în locul acestuia. Următoarele zboruri contractate sunt pentru variante Vega-C, aflată deocamdată sub investigații după ultimul său eșec, așa că nici unul din cei doi sateliți nu vor fi lansați prea curând. Liniile de producție pentru componente ale versiunii originale Vega sunt așadar închise, Avio concentrându-și eforturile pentru varianta nouă, Vega-C. Se pare că cele două rezervoare au fost văzute ultima dată într-un hangar al companiei din localitatea italiană Colleferro, hangar aflat în proces de renovare. După renovare, rezervoarele au dispărut, apoi au fost, se pare, găsite într-o stare care nu le mai permite să ia parte la zbor. Variantele pe care Avio le ia în calcul sunt pregătirea pentru zbor a rezervoarelor folosite în testele la sol ale rachetei sau adaptarea treptei superioare AVUM+ a rachetei Vega-C pentru a putea fi folosită de racheta Vega. Cert este că în acest moment, Europa nu mai are un lansator orbital activ.
Într-o prezentare a unui oficial NASA (Lakeisha Hawkins) a apărut informația că SpaceX ar putea încerca să testeze transferul de combustibil în condiții de zbor orbital în următoarea lansare Starship. Având în vedere că este vorba de un zbor suborbital și că nu poate fi vorba de un rendezvous cu un alt vehicul, cel mai probabil transferul de combustibil va avea loc între rezervoarele interne ale Starship. Transferul de combustibil între două vehicule orbitale nu a mai fost testat până acum, însă va fi esențial pentru reușita viitoarei misiuni Artemis-3 (care implică mai multe lansări Starship pentru alimentarea unui Starship lunar, care va transporta astronauții pe orbita Lunii).
Odată cu a doua lansare a rachetei Zhuque-2 (propulsată cu metan și oxigen lichid), compania chinezească Landspace a anunțat că din 2025 va debuta racheta Zhuque-3, care urmează să fie reutilizabilă și care va putea lansa 21.5 tone pe orbita terestră joasă. Zhuque-3 va avea prima treaptă propulsată de 9 motoare TQ-12B și a doua treaptă va avea 1 motor TQ-15B, ambele motoare propulsate cu metan și oxigen lichid. Cu un diametru de 4.5 metri și o structură din oțel inoxidabil (similar cu Starship), prima treaptă a rachetei va putea fi recuperată pe o barjă sau la sol, caz în care masa utilă trimisă spre orbita terestră joasă va fi de 16.5 tone, respectiv 11 tone.
În 09 decembrie, cometa Halley a ajuns la afeliu, adică cel mai îndepărtat punct al orbitei sale față de Soare. Începând cu data de 09 decembrie, distanța din Halley și Soare scade, până când cometa va trece prin periheliu, adică cel mai apropiat punct al orbitei față de Soare, iar asta se va întâmpla în 28 iulie 2061. Știați că Mark Twain s-a născut cu două săptămâni după periheliul cometei Halley din 16 noiembrie 1835 și a murit în 21 aprilie 1910, la o zi după următoarea trecere pe la periheliu a cometei Halley?
Evenimente locale
RIVER (Romanian Innovative Vehicle for Exploration and Research) este unul dintre numeroasele proiecte ROSPIN (Romanian Space Initiative) care are ca scop crearea unui echipe de studenți pentru participarea la competiția internațională European Rover Challenge. Astfel, proiectul RIVER oefră studenților pasionați de ingineria aerospațială șansa să lucreze la un proiect tehnic complex, să interacționeze cu specialiști din domeniu și să își dezvolte abilitățile prin muncă alături de alți entuziaști ai spațiului cosmic. În anul 2024 echipa RIVER va reproduce un rover, ExoMy, deja standardizat de către ESA, pe care îl vor folosi pentru testarea propriului software, iar în 2025 își doresc să proiecteze și să construiască un rover complet. Ambele vehicule trebuie să fie capabile să navigheze autonom pe un teren simulat de pe Marte și să facă mentenanță cu ajutorul unui braț robotic.
Imaginea ediției
Oameni pe orbită
La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 70:
Jasmin Moghbeli, 🇺🇸 NASA, Dragon Crew-7, din 26.08.2023;
Andreas Mogensen, 🇩🇰 ESA, Dragon Crew-7, din 26.08.2023;
Satoshi Furukawa, 🇯🇵 JAXA, Dragon Crew-7, din 26.08.2023;
Konstantin Borisov, 🇷🇺 Roscosmos, Dragon Crew-7, din 26.08.2023;
Oleg Kononenko, 🇷🇺 Roscosmos, Soiuz MS-24, din 15.09.2023;
Nikolai Chub, 🇷🇺 Roscosmos, Soiuz MS-24, din 15.09.2023;
Loral O’Hara, 🇺🇸 NASA, Soiuz MS-24, din 15.09.2023.
La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:
Tang Hongbo, 🇨🇳 CNSA, Shenzhou-17, din 26.10.2023;
Tang Shengjie, 🇨🇳 CNSA, Shenzhou-17, din 26.10.2023;
Jiang Xinlin, 🇨🇳 CNSA, Shenzhou-17, din 26.10.2023;
Lansări orbitale
2023-183: Marți, 28 noiembrie, ora ora 04:20 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 23 de sateliți Starlink (6.30), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 17-lea zbor al treptei primare B1062, care ulterior lansării a recuperată pe barja Just Read the Instructions.
2023-184: Nava cargo Progress MS-25 (sau Progress 86, conform notației folosită de NASA) a fost lansată vineri, 01 decembrie, ora 09:25 UTC, de pe rampa 31 a cosmodromului Baikonur, cu ajutorul unei rachete Soiuz-2.1a. La bordul navei se află aproape 2.5 tone de provizii, combustibil și experimente pentru echipajul de la bordul Stației Spațiale Internaționale. Conform lui Anatoli Zak, radiatorul navei a fost avariat încă înainte de lansare, când, aflat în hangarul de la Baikonur, Progress MS-23 a fost avariat de o cheie scăpată de la al doilea nivel al clădirii unde a fost pregătit pentru zbor. Andocare a avut loc duminică, 03 decembrie, la ora 11:14 UTC: Oleg Kononenko a preluat controlul manual al navei, după ce sistemul automat de andocare nu a funcționat corespunzător.
2023-185: O rachetă Falcon 9 a lansat în 01 decembrie, ora 18:19 UTC, de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg, satelitul militar sud-coreean 425 Project SAR pe orbită heliosincronă. Împreună cu acesta au fost lansați și alți sateliți de mai mici dimensiuni, printre care și EIRSAT-1, primul satelit al Irlandei. În total au fost 25 de sateliți lansați, însă SpaceX nu oferit detalii pentru toți sateliții aflați la bord: știm, conform SpaceX, că au fost lansați KOREA's 425, ISL48, microHETSat, ION SCV Daring Diego, Bane și GNOMES-4. Pentru această lansare, SpaceX a folosit treapta primară B1061, aflată la cel de-al 17-lea zbor. După desprinderea de treapta secundară, B1061 a revenit la sol, pe Landing Zone 4. A fost a 251-a recuperare a unei trepte primare Falcon 9. Deși mai sunt încă 3 trepte primare care au zburat de 17 ori, acesta este primul booster care a ajuns la acest număr și a fost folosit pentru un client extern și nu pentru lansări Starlink. În prezent, SpaceX are 18 trepte primare destinate lansărilor Falcon 9 (excluzând boosterele destinate pentru Falcon Heavy).
2023-186: În data 03 decembrie, ora 04:00 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 23 de sateliți Starlink (6.31), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Kennedy din Florida; a fost al 6-lea zbor al treptei primare B1078, care ulterior lansării a recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.
2023-187: În 04 decembrie, ora 04:10 UTC; o rachetă Changzheng-2C a lansat trei sateliți pe orbită heliosincronă, de pe rampa SLS-2 de la centrul spațial Jiuquan: satelitul egiptean MisrSat-2 și sateliții chinezești Xingchi-2A și Xingchi-2B; toți cei trei sateliți vor fi folosiți pentru observații terestre.
2023-188: O rachetă sud-coreană cu combustibil solid, aparținând forțelor militare, a lansat luni, 04 decembrie, un satelit civil pe orbită heliosincronă (650 km altitudine), de pe o platformă maritimă aflată în apropierea insulei Jeju. Satelitul (denumit S-STEP, cu o masă de 100 kg) este destinat observațiilor terestre (folosind un radar cu apertură sintetică—SAR) și aparține companiei Hanwha Systems. Nu se cunoaște numele lansatorului, dar se pare că a fost vorba despre un test al treptelor superioare ale unui viitor lansator orbital al armatei sud-coreene, un lansator cu patru trepte, însă această lansare a folosit o configurație fără treapta a doua.
2023-189: În 04 decembrie, la ora 23:33, o racehtă Gushenxing-1 (Ceres-1) a companiei Galactic Energy a lansat pe orbită heliosincronă sateliții Tianyan-16 (MinoSpace) și Xingchi-1A (Ellipse SpaceTime) în misiunea care s-a numit "We Won't Stop", de la centrul spațial Jiuquan. Este prima lansare a rachetei Gushenxing-1 după eșecul din 21 septembrie.
2023-190: A doua lansare a unei rachete Jielong-3 (Smart Dragon-3) a urcat pe orbită un nou satelit WHJSW-03, care va fi folosit pentru a testa conexiuni satelitare la internet. Lansarea a avut loc în 05 decembrie, ora 19:24 UTC, de pe barja maritimă Bo Run Jiu Zhou (MMS 413536970), aflată în momentul lansării în apropiere de orașul Guangdong (112.0°E 21.3°N). Satelitul a ajuns pe o orbită 904x922 km, înclinație orbitală 86.5°.
2023-191: În data 07 decembrie, ora 05:07 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 23 de sateliți Starlink (6.33), de pe rampa LC-40 a centrului spațial Kennedy din Florida; a fost al 9-lea zbor al treptei primare 1077, care ulterior lansării a recuperată pe barja Just Read the Instructions.
2023-192: În data 08 decembrie, ora 08:03 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 22 de sateliți Starlink (7.8), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 13-lea zbor al treptei primare 1071, care ulterior lansării a recuperată pe barja Off Course I Still Love You.
2023-193: În 08 decembrie, ora 23:39 UTC, o rachetă Zhuque-2 a companiei chinezești Landspace a lansat sateliții Honghu-1, Honghu-2 și Tianyi 33 pe orbită terestră joasă, de pe rampa LS-96 de la centrul spațial Jiuquan. După lansare, compania Landspace a anunțat că în 2025 va debuta noua variantă a rachetei, Zhuque-3. În 12 iulue, Zhuque-2 a devenit prima rachetă propulsată cu metan care a ajuns în spațiu, iar odată cu lansarea aceasta, racheta este primul lansator care folosește motoare cu metan și oxigen lichid pentru a pune o încărcătură utilă pe orbită (lansare precedentă a folosit un balast atașat treptei secundare, nu un satelit propriu-zis).
2023-194: În 10 decembrie ora 01:58, o rachetă Changzheng-2D a lansat trei sateliți Yaogan-39-05 pe orbită terestră joasă, de pe rampa LC-3 a centrului spațial Xichang. A fost a 500-a lansare a unei rachete chinezești Changzheng.
Detalii și statistici despre toate zborurile orbitale, găsiți pe site-ul www.parsec.ro.
Buletinul Cosmic apare de fiecare dată când avem Lună Plină (gratuit pentru toți abonații) sau Lună Nouă (doar pentru abonații care sprijină financiar acest proiect, prin platforma Substack).
Dacă edițiile de Lună Plină au fost denumite după denumirile din Farmers' Almanac, edițiile de Lună Nouă vor fi denumite după navele spațiale din Star Trek. Astăzi, avem ediția dedicată navei USS Yorktown, una din navele aflate în 2286 în calea Sondei (STIV:TVH) care s-a îndreptat spre Pământ pentru că căuta balene cu cocoașă; nava a supraviețuit întâlnirii și în 2293, tatăl lui Tuvok s-a aflat la bordul USS Yorktown. Gene Roddenberry a sugerat inițial ca nava principală din serialul Star Trek să fie numită USS Yorktown, însă în cele din urmă a fost ales numele USS Enterprise. Cel puțin încă alte două nave cu acest nume au mai fost active în Flota Stelară: USS Yorktown (NCC-25345) și USS Yorktown (NCC-97422, clasa Echelon).
Conținutul acestui newsletter a fost generat din Emacs, cu ajutorul orgmode și denote.
Newsletter | Notițe | Facebook | Whatsapp