Buletin Cosmic #167
Threads
Știrile din spațiu pot fi citite și pe Threads!
Orbita terestră
Axiom Space a anunțat recent că misiunea Axiom-3 va fi lansată în data de 17 ianuarie 2024. Misiunea îi va avea la bord pe Michael López-Alegría (comandantul misiunii, veteran al NASA și reprezentantul Axiom Space, aflat la cel de-al 6-lea zbor orbital), italianul Walter Villadei (pilot), turcul Alper Gezeravcı (specialist) și suedezul Marcus Wandt (specialist, reprezentant al agenției spațiale suedeze și ESA). Cei 4 urmează să petreacă aproximativ 14 zile la bordul Stației Spațiale Internaționale, unde vor ajunge cu ajutorul capsulei Dragon "Freedom". Lansarea va avea loc de pe rampa LC-39A (deși la un moment dat erau zvonuri care spuneau că lansarea ar putea avea loc de pe rampa SLC-40, recent modernizată pentru a putea fi folosită, după mai multe decenii, pentru lansări de rachete cu echipaj la bord).
Joi, 21 decembrie, taikonauții Tang Hongbo și Tang Shengjie, au ieșit în afara stației spațiale chineze Tiangong, într-o activitate extravehiculară de 7.5 ore, necesară pentru repararea panourilor solare ale stației, ușor avariate de micrometeoroizi. A fost prima activitate extravehiculară a echipajului Shenzhou-17 și a început în jurul orei 06:00 UTC.
Stația Spațială Internațională
În 21 decembrie, la ora 22:05 UTC, capsula cargo Dragon C209 a misiunii CRS-29 s-a desprins de modulul Harmony al Stației Spațiale Internaționale (ISS), după ce finalul misiunii CRS-29 a fost amânat de câteva ori din cauza condițiilor meteo nefavorabile din zonele în care capsula urma să fie recuperată. A doua zi, în 22 decembrie, și capsula Cygnus NG-19 a fost desprinsă de modulul Unity al ISS, folosind brațul robotic Canadarm2 al stației. Dacă Dragon a fost recuperată din apropierea Floridei câteva ore mai târziu, capsula Cygnus (a companiei Northrop Grumman) va mai rămâne pe orbită până la începutul lui ianuarie, pentru a mai derula câteva experimente științifice: la bord se află și SAFFIRE-VI, un experiment care studiază propagarea unui incendiu la bordul unei capsule spațiale.
În 23 decembrie, la ora 01:55 UTC, propulsoarele navei cargo Progress MS-24 au fost pornite pentru 1131.85 secunde, pentru a ridica orbita Stației Spațiale Internaționale cu 3.2 km, pregătind astfel poziția stației pentru revenirea pe Pământ a capsulei Soiuz MS-24 (planificată pentru finalul lunii martie 2024) și lansarea capsulei Soiuz MS-25 (planificată pentru prima jumătate a lunii martie 2024).
Luna
Peregrine, landerul lunar al companiei Astrobotic, este atașat de treapta secundară a rachetei Vulcan și așteaptă lansarea programată pentru 8 ianuarie. La bordul landerului american se află și un spectrometru de masă european: Peregrine Ion-Trap Mass Spectrometer (PITMS), care va identifica moleculele din exosfera selenară pe perioada unei zile selenare (durata misiunii Peregrine). Spectrometrul este construit în Marea Britanie, de The Open University (din Milton Keynes) și laboratorul britanic STFC RAL Space, cu contribuții din partea centrului spațial Goddard al NASA. Peregrine va aseleniza în zona Sinus Viscositatis.
Începutul de an 2024 este unul plin de misiuni selenare, dacă programul lansărilor nu va fi modificat: landerul nipon SLIM va ajunge pe Lună în 19 ianuarie, ora 15:20 UTC (lansat în 6 septembrie 2023), roverul Peregrine al Astrobotic, dacă va fi lansat în 08 ianuarie 2024, va aseleniza în 23 februarie, iar landerul IM-1 al Intutitive Machines va ajunge pe Lună la finalul lunii februarie.
Landerul SLIM s-a înscris în 25 decembrie pe orbită lunară preliminară (600 x 4000 km), după o manevră de inserție care a durat 3 minute, efectuată la ora 07:51 UTC.
În urma unei întâlniri între premierul chinez Li Qiang și premerul rus Mihail Mișustin, China și Rusia au decis să continue colaborarea în cadrul proiectului International Lunar Research Station (ILRS), reafirmând continuarea proiectelor Chang'e-7 (misiune care va transporta și echipamente științifice rusești) și Luna-26.
Marte
Agenția Spațială Europeană (ESA) pregătește o misiune care să plaseze o sondă pe orbita planetei Marte cu ajutorul forțelor de frecare generate la interacțiunea sondei cu atmosfera marțiană. Această manevră nu a mai fost încercată până acum, pentru că este una cu un grad mare de risc, dar dacă este executată corect, ar putea economisi o cantitate semnificativă de combustibil, prelungind astfel viața sondei. În 2003, sonda europeană Mars Express se îndrepta cu 18000 km/h spre Marte și a fost nevoită să consume 264 kg de combustibil pentru o manevră de frânare care a plasat-o pe orbita marțiană. Frânarea însă ar putea fi realizată de interacțiunea cu atmosfera marțiană, un proces numit aerocaptură, iar pentru acest lucru sonda ar putea fi dotată cu un modul gonflabil temporar sau cu unul complet solid, care să crească coeficientul aerodinamic și să permită o frânare mai eficientă. În prezent, două echipe europene, de la două companii diferite (Vorticity și Arianegroup) lucrează la două abordări diferite și ESA speră să poată trimite, după 2030, o misiune care să testeze ideea de aerocaptură orbitală.
Elicopterul marțian Ingenuity a zburat de două ori pe parcursul unei săptămâni: în 15 decembrie (sol 1002) a avut loc zborul cu numărul 68, în care roverul s-a înălțat până la 16 metri și a parcurs 702 de metri(!) timp de 131 de secunde, iar 5 zile mai târziu (sol 1007), în cadrul zborului cu numărul 69 care a durat 135 de secunde, Ingenuity a parcurs alți 705 metri(!), un nou record de distanță privind zborurile marțiene.
Spațiul interplanetar
NASA investighează o problemă detectată la bordul sondei interplanetare Voyager-1: deși sonda primește și execută comenzi de pe Pământ, computerul de zbor nu comunică normal cu unul dintre subsistemele sondei, ceea ce înseamnă că datele științifice și telemetria trimise spre Pământ sunt alterate. Se estimează că va fi nevoie de câteva săptămâni pentru a identifica corect sursa acestei probleme și pentru a lua măsurile necesare pentru rezolvarea ei (Voyager-1 se află la peste 24.359 miliarde km distanță de Pământ).
Sonda chinezească Tianwen-4 va fi lansată în septembrie 2029 și va survola inițial Pământul și Venus, pentru a putea pleca apoi în explorarea lui Jupiter (decembrie 2035, când va avea loc inserția orbitală în jurul lui Jupiter), iar o altă partea a sondei va pleca mai departe, pentru un survol al lui Uranus (planificat pentru martie 2045). Sonda aflată pe orbita lui Jupiter va trimite un impactor spre Callisto, pentru investigații amănunțite ale satelitului jovian.
Alte știri, pe scurt
Testul static al treptei secundare Ariane 6, desfășurat în 07 decembrie la Lampoldshausen (Germania), a fost oprit prematur după 2 minute de la pornirea motorului. După cum probabil ne amintim, nici testul static al primei trepte, din 23 noiembrie, nu a ajuns până la capătul celor 8 minute planificate inițial. Cu toate acestea, inaugurarea rachetei Ariane 6 rămâne planificată pentru mijlocul anului viitor.
În 12 decembrie a avut loc al doilea test static al rachetei Vulcan. După ce primul a fost unul eșuat din cauza unor probleme minore cu infrastructura de la sol (eșec ce a dus la amânarea lansării landerului selenar Peregrine), al doilea test se pare că a fost un succes pentru viitorul lansator orbital al United Launch Alliance, așa că cel puțin deocamdată data lansării misiunii CERT-1, prima lansare Vulcan, este 08 ianuarie 2024.
De obicei nu obișnuiesc să urmăresc și lansatoare suborbitale, însă nu putem trece cu vederea faptul că un consorțiu (PADA1) format din companii franceze a găsit 35 milioane de euro finanțare pentru a pregăti de lansare racheta suborbitală Baguette One. Racheta are o înălțime de 7 metri și poate lansa pe traiectorie suborbitală cel mult 300 de kilograme. Există planuri și pentru o eventuală variantă orbitală, denumită OB-1.
Compania lui Jeff Bezos, Blue Origin, fondul de investiții Cerberus și compania aerospațială Textron sunt cele trei entități care doresc să achiziționeze United Launch Alliance (ULA). Deocamdată nu se știe care din cei trei cumpărători vor achiziționa compania și nici care este prețul plătit, dar se pare că momentul achiziției nu este unul foarte îndepărtat.
Europa are al doilea centru spațial, de unde poate lansa rachete orbitale: în 17 decembrie, autoritatea aviatică civilă din Marea Britanie a aprobat o licență pentru SaxaVord, de unde de anul viitor vor putea fi lansate rachete orbitale. Aici sunt așteptate rachetele Skyrora XL, RS1, Zephyr și RFA One.
La centrul spațial Marshall din Huntsville, Alabama, NASA a efectuat, în toamna acestui an, un test al unui motor cu detonare rotativă(Rotating Detonation Rocket Engine —RDRE), un concept inovator, diferit de modul în care funcționează actualele motoare de rachetă. Motorul a fost activat pentru 251 de secunde, producând o forță de tracțiune de 25.8 kN. Primul test al unui astfel de motor a avut loc în vara anului trecut, test care a durat aproape un minut și a produs 17.8 kN forță de tracțiune.
În 48 de ore, compania Relativity Space a efectuat două teste statice ale motorului Aeon-R! Primul test a avut loc în 14 decembrie (doar 10 secunde), urmat de un test de lungă durată (143 secunde), la 70% din puterea nominală, două zile mai târziu, în 16 decembrie 2023.
După eșecul din 12 septembrie 2022 (când a fost activat sistemul de anulare al zborului, după o problemă cu boosterul), vehiculul New Shepard a revenit pe rampa de lansare, cu un nou zbor al rachetei și capsulei, însă fără echipaj la bord. Lansarea a avut loc la ora 16:43 UTC și a fost un succes: boosterul a ajuns până la 106 km altitudine (înainte să revină cu bine la sol), iar capsula H.G. Wells (cea care a zburat și 12 septembrie 2022), a ajuns până la 107 km altitudine. La bordul acesteia s-au aflat 33 de experimente științifice. Ultimul zbor comercial, cu echipaj, al New Shepard a avut loc în 04 august 2022.
Evenimente locale
Guvernul României va decide reorganizarea Agenției Spațiale Române (ROSA) și trecerea acesteia în subordinea Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID). Proiectul Hotărârii de Guvern a fost publicat în 15 decembrie pe site-ul MCID.
Imaginea ediției
Oameni pe orbită
La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 70:
Jasmin Moghbeli, 🇺🇸 NASA, Dragon Crew-7, din 26.08.2023;
Andreas Mogensen, 🇩🇰 ESA, Dragon Crew-7, din 26.08.2023;
Satoshi Furukawa, 🇯🇵 JAXA, Dragon Crew-7, din 26.08.2023;
Konstantin Borisov, 🇷🇺 Roscosmos, Dragon Crew-7, din 26.08.2023;
Oleg Kononenko, 🇷🇺 Roscosmos, Soiuz MS-24, din 15.09.2023;
Nikolai Chub, 🇷🇺 Roscosmos, Soiuz MS-24, din 15.09.2023;
Loral O’Hara, 🇺🇸 NASA, Soiuz MS-24, din 15.09.2023.
La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:
Tang Hongbo, 🇨🇳 CNSA, Shenzhou-17, din 26.10.2023;
Tang Shengjie, 🇨🇳 CNSA, Shenzhou-17, din 26.10.2023;
Jiang Xinlin, 🇨🇳 CNSA, Shenzhou-17, din 26.10.2023;
Lansări orbitale
2023-207: În 26 decembrie, ora 03:26 UTC, o rachetă Changzheng-3B a lansat, pe orbită terestră medie (MEO), o pereche de sateliți Beidou-3 (M25 și M26) de pe rampa LC-2 a centrului spațial Xichang. Treapta primară a rachetei a căzut peste o zonă populată din regiunea Guangxi.
2023-206: În 25 decembrie, ora 22:40 UTC, o rachetă Changzheng-11H a lansat trei sateliți Shiyan-24C pe orbită heliosincronă (540 x 553 km, înclinație orbitală 97.3 grade), de pe platforma maritimă Bo Run Jiu Zhou, aflată în Marea Chinei de Sud.
2023-205: În 25 decembrie, la ora 01:00 UTC, o rachetă Kuaizhou-1A a companiei Expace a fost lansată de la centrul spațial Jiuquan, având la bord 4 sateliți Tianmu-1 (11-14), sateliți care au ajuns pe orbită heliosincronă.
2023-204: În 24 decembrie la ora 13:11 UTC, de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg, o rachetă Falcon 9 a lansat doi sateliți militari (SARah-2 și SARah-3) pentru armata germană, care au ajuns pe orbită terestră joasă. După cum le spune numele, sateliții vor fi folosiți pentru observații ale suprafeței Pământului, folosind câte un radar cu apertură sintetică. Pentru această lansare, SpaceX a folosit treapta primară B1075, care a zburat pentru a 8-a oară, după care a revenit la sol, pe Landing Zone 4.
2023-203: În data sâmbătă, 23 decembrie, ora 05:33 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 23 de sateliți Starlink (6.32), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 19-lea zbor al treptei primare B1058, care ulterior lansării a recuperată pe barja Just Read the Instructions. Astfel, treapta primară B1058 devine prima treaptă primară Falcon 9 care a zburat de 19 ori. Din păcate, treapta primară B1058 a fost pierdută în timp ce se îndrepta spre sol, din cauza vântului și a valurilor puternice din larg.
2023-202: Sâmbătă, la ora 17:32 UTC, o rachetă Firefly Alpha a fost lansată de pe rampa SLC-2W a centrului spațial Vandenberg, având la bord satelitul Electronically Steerable Antenna Demo (ESATD, de aproximativ 250 kg) al companiei Lockheed Martin; misiunea a purtat numele Fly the Lightning. Treapta secundară s-a desprins de treapta primară, însă a doua manevră a treptei secundare nu a mai fost executată din cauza unei probleme tehnice, ceea ce înseamnă că satelitul a fost plasat pe orbită greșită (215x523 km). Satelitul este activ și a comunicat cu stațiile de la sol.
2023-201: Joi, 21 noiembrie, la ora 08:48, un satelit militar rusesc Kosmos-2573 a fost lansat pe orbita terestră joasă, de pe rampa 43/3 a centrului spațial Plesetsk, de o rachetă Soiuz-2.1b.
2023-200: În data 19 decembrie, ora 04:01 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 23 de sateliți Starlink (6.34), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 3-lea zbor al treptei primare B1081, care ulterior lansării a recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.
2023-199: Duminică, 17 decembrie, la ora 07:00, o rachetă Shuang Quxian 1 (Hyperbola-1) a companiei chinezești i-Space a lansat, de pe rampa LS-95A a centrului spațial Jiuquan, satelitul DEAR-1, al companiei AZSPACE. Satelitul este o capsulă reutilizabilă (prototip), pe care AZSPACE speră să o poată recupera la finalul misiunii; în viitor, capsula ar putea fi folosită pentru desfășurarea unor experimente pe orbită, experimente care vor fi recuperate ulterior. A fost a 6-a lansare a unei rachete Shuang Quxian 1, însă 3 din aceste lansări s-au încheiat cu un eșec.
2023-198: Sâmbătă, 16 decembrie, ora 09:17 UTC, de pe rampa 31/6 a centrului spațial de la Baikonur, o rachetă Soiuz-2.1b, cu o treaptă superioară Fregat, a lansat satelitul meteorologic Arktika-M2 pe orbită Molniya. Deși Roscosmos a publicat o imagine care ar fi fost capturată de satelit, se pare însă că Arktika-M2 se află în derivă, deviind de pe orbita inițială.
2023-197: Vineri, 15 decembrie, o rachetă Changzheng-5 (probabil cu o treaptă superioară YZ-2) a lansat pe orbită geostaționară satelitul militar de observații optice Yaogan-41. Lansarea a avut loc la ora 13:41 UTC, de la centrul spațial Wenchang, și pentru această lansare a fost folosit un con protector mărit, probabil pentru a face loc satelitului. Changzheng-5 este cea mai puternică rachetă chinezească, în acest moment comparabilă cu Delta IV Heavy și Falcon Heavy (poate trimite aproximativ 14 tone spre orbita geostaționară), iar Yaogan-41 ar putea să fie un satelit comparabil ca masă și dimensiuni cu telescopul spațial Hubble, deci cu sateliții de spionaj americani Keyhole (practic niște telescoape îndreptate spre Pământ, nu spre restul universului).
2023-196: Vineri, 15 decembrie, la ora 04:05, o rachetă Electron a urcat pe orbită heliosincronă satelitul japonez QPS-SAR-5, de pe rampa LC-1B a centrului spațial Mahia din Noua Zeelandă. A fost a 10-a lansare Rocket Lab din acest an, un record pentru compania lui Peter Beck, și prima lansare Electron după ultimul eșec al rachetei, din 19 septembrie. Inițial, satelitul QPS-SAR-5 urma să fie lansat cu LauncherOne, însă acest lucru nu a mai fost posibil după falimentul Virgin Orbit.
2023-195: Joi, 14 decembrie, o rachetă Changzheng-2F a lansat un vehicul chinezesc pe orbită, cel mai probabil fiind vorba despre avionul spațial militar, despre care se cunosc foarte puțin informații în spațiul public: nu există nici o fotografie cu acesta, nu cunoaștem nici măcar numele proiectului (deși se vehiculează denumirea generică Chongfu Shiyong Shiyan Hangtian Qi, CSSHQ), nu știm nici măcar ora lansării, deși din informațiile NOTAM publicate putem estima că aceasta a avut loc în jurul orei 14:12. Este a treia misiune pentru acest tip de vehicul chinezesc, însă nu știm dacă același vehicul a fost folosit și în misiunile precedente sau dacă este vorba despre unul nou.
Detalii și statistici despre toate zborurile orbitale, găsiți pe site-ul www.parsec.ro.
Buletinul Cosmic apare de fiecare dată când avem Lună Plină (gratuit pentru toți abonații) sau Lună Nouă (doar pentru abonații care sprijină financiar acest proiect, prin platforma Substack).
Conținutul acestui newsletter a fost generat din Emacs, cu ajutorul orgmode și denote.
Newsletter | Notițe | Facebook | Whatsapp | Threads