Buletin Cosmic 169
Misiuni selenare, noi rachete iraniene și chinezești, un remorcher orbital și o nouă misiune Axiom spre Stația Spațială Internațională
Orbita terestră
Helios va fi un remorcher orbital (space tug), construit de compania Impulse Space, remorcher care va fi capabil să trimită spre orbita geostaționară sateliți lansați pe orbita terestră joasă. Cu un diametru de 5 metri, Helios încape în conul protector al rachetei Falcon 9 (dar poate fi folosit și de rachetele Vulcan, Terran-R, New Glenn, Starship sau Falcon Heavy), ceea ce practic înseamnă că poate să fie folosit pe post de treaptă superioară (a treia, în cazul Falcon 9), putând transfera peste 5 tone din LEO în MEO sau GEO. Asta înseamnă, de exemplu, că misiuni care inițial nu puteau fi lansate decât cu Falcon Heavy vor putea fi lansate cu Falcon 9. Helios este propulsat de motorul Deneb, care folosește metan și oxigen lichid (14 tone), care poate dezvolta o forță de tracțiune de 67 kN. Impulse Space speră să efectueze primul test al motorului Deneb în vară și să zboare pentru prima dată în spațiu în 2026. Compania a fost fondată de Tom Mueller, unul din co-fondatorii SpaceX.
În 12 ianuarie, ora 08:02 UTC, nava cargo Tianzhou-6 s-a desprins de modulul central Tianhe al stației spațiale Tiangong și a început o scurtă misiune orbitală departe de Tiangong, înainte de a reveni distructiv prin atmosferă. Lansat în 10 mai 2023, a transportat peste 7 tone de provizii și combustibil pentru stația spațială chineză.
OrienSpace, compania care a lansat Gravity-1 (Yinli-1), cea mai puternică rachetă propulsată exclusiv cu combustibil solid, a anunțat că la bordul primei misiuni a acestui lansator s-a aflat și un prototip, cu o masă de 3 tone, care simulează un viitor vehicul cargo orbital, la care compania lucrează în prezent. Odată finalizat, OrienSpace va putea folosi racheta Gravity-1 și propriul vehicul cargo pentru misiuni spre stația spațială chineză Tiangong.
SDA (Space Development Agency) oferă 2.5 miliarde de dolari pentru dezvoltarea și operarea a 54 de sateliți dotați cu senzori în infraroșu, pentru urmărirea rachetelor balistice și hipersonice. Sateliții vor face parte din sistemul Tranche 2 Tracking Layer și vor orbita Pământul la 1000 km altitudine. Contractul este împărțit de 3 companii (L3Harris, Lockheed Martin și Sierra Space, care au primit 919 milioane de dolari, 890 milioane de dolari și respectiv 740 milioane de dolari), fiecare dintre ele urmând să construiască 18 sateliți. Pentru Sierra Space, este primul contract semnat cu armata SUA.
Stația Spațială Internațională
Vineri, 12 ianuarie, la ora 16:30 UTC, propulsorul principal al navei Progress MS-24 (andocată la portul Zvezda al Stației Spațiale Internaționale) a fost activat pentru 1053.7 secunde, pentru a ajusta altitudinea ISS cu 2.9 km, ajustare necesară pentru sosirea capsulei Soiuz MS-25, a cărei lansare este programată pentru 13 martie.
Americanul (de origine spaniolă) Michael López-Alegría, italianul Walter Villadei, turcul Alper Gezeravcı și suedezul Marcus Wandt au ajuns sâmbătă, 20 ianuarie (ora 10:42 UTC), la bordul Stației Spațiale Internaționale, după o lansare perfectă cu racheta Falcon 9 și capsula Dragon “Freedom”, lansare care a avut loc joi, 18 ianuarie, ora 21:49 UTC. Misiunea comercială Axiom-3 a trimis spre ISS cel mai divers echipaj lansat până în prezent: cei trei vor locui în avanpostul orbital până în 31 ianuarie. Toți membrii echipajului provin din forțele armate din țările de origine și, mai mult decât atât, deși este o misiune comercială, Marcus Wandt este un astronaut european (al ESA), membru al promoției 2022.
Luna
Sâmbătă, 20 ianuarie, la ora 15:20 UTC, landerul nipon SLIM a ajuns pe suprafața Lunii și deși a reușit să comunice cu Pământul și a răspuns comenzilor de pe Pământ, misiunea s-a încheiat prematur (după ora 17:57 UTC, radioamatorii care monitorizau misiunea, nu au mai primit nici un semnal). Din păcate, landerul a ajuns într-o orientare care nu a permis panourilor solare să încarce acumulatorii de la bord, însă există posibilitatea ca în următoarele zile Soarele să reușească să ilumineze panourile solare, ceea ce ar putea duce la trezirea landerului SLIM. În acest sens, agenția spațială japoneză trimite zilnic comenzi spre SLIM, în speranța că roverul le va executa, dacă va fi realimentat cu energie electrică (acumulatorii de la bord s-au decuplat automat când rezerva lor a ajuns la 12%, pentru a nu fi avariați și pentru a putea fi astfel reîncărcați, dacă Soarele ajunge într-un unghi favorabil). Înainte de contactul cu solul lunar, landerul a eliberat două mini-rovere, care au ajuns pe suprafața Lunii și au transmis independent de lander date spre Pământ, recepționate de rețeaua americană Deep Space Network. Conform criteriilor agenției spațiale japoneze (JAXA), misiunea a fost declarată un succes; rămâne de văzut dacă aselenizarea s-a realizat cu precizia dorită. Japonia a devenit a 5-a națiune care a reușit să așeze controlat un vehicul pe suprafața Lunii (după URSS, SUA, China și India).
După o lansare perfectă din partea rachetei Vulcan, probleme tehnice au făcut ca misiunea landerului lunar Peregrine să se încheie în atmosfera Pământului: joi, 18 ianuarie, sonda s-a dezintegrat în sudul Oceanului Pacific. Cauza defecțiunii a fost o valvă care trebuia să împiedice heliul să ajungă într-un rezervor; pentru că valva nu s-a închis, heliul a cauzat o presiune prea mare în rezervor, care s-a dezintegrat, lucru ce a dus la destabilizarea orientării sondei și la o pierdere de combustibil; deși sonda a fost în cele din urmă stabilizată, pierderea de combustibil a făcut imposibilă continuarea aselenizării, așa că Peregrine a rămas pe orbita Pământului, până la finalul misiunii.
După conferința de presă în care NASA a anunțat amânarea misiunilor Artemis-2 și Artemis-3, menționând dezvoltarea costumelor de astronauți ca unul dintre motive, Axiom Space oferă mai multe detalii cu privire la progresul în testarea noilor costume AxEMU care urmează să fie folosite de astronauți pe suprafața Lunii. Pe parcursul anilor 2024 și 2025, costumele vor fi testate în condiții care vor simula condițiile de temperatură și presiune existente pe Lună, iar proiectarea lor va intra în ultima etapă în luna iunie a acestui an.
Marți, 23 ianuarie, Belgia a devenit cel mai nou stat (al 34-lea) care a aderat la Acordurile Artemis.
Un retroflector amplasat pe Lună de landerul Chandrayaan-3 a fost folosit de sonda americană Lunar Reconnaissance Orbiter (LRO) pentru un experiment, ce a constat în emiterea uni puls laser care a lovit retroflectorul (cu un diametru de doar 5 cm) și a cărui reflecție a fost recepționată de un alt echipament de la bordul LRO.
Marte
Ingenuity ne-a dat unele emoții: în 18 ianuarie, în timpul celui de-al 72-lea zbor, în timp ce revenea pe suprafața marțiană, legătura radio dintre elicopter și roverul Perseverance s-a întrerupt brusc. Din fericire, câteva zile mai târziu, Jet Propulsion Laboratory anunța că legătura radio a fost restabilită de roverul Perseverance și în perioada următoare se va evalua starea elicopterului Ingenuity și motivul întreruperii comunicării în timpul zborului.
Din cauza amânărilor cauzate de racheta H3, JAXA este nevoită să amâne cu doi ani misiunea MMX spre satelitul marțian Phobos. Lansarea MMX urma să aibă loc în acest an, însă din cauza eșecului primei lansări H3, toate lansările cu această rachetă niponă sunt amânate, iar acest lucru face ca MMX să rateze fereastra de zbor spre Marte, motiv pentru care JAXA a decis ca lansarea să fie amânată pentru 2026.
În 20 ianuarie (sol 1037, ora locală 08:43), roverul marțian Perseverance a urmărit tranzitul lui Deimos (cel mai mic dintre cei doi sateliți naturali ai lui Marte) pe discul solar; un fel de mini-eclipsă marțiană, dacă vreți.
Alte știri, pe scurt
Shanghai Academy of Spaceflight Technology (SAST), o ramură a China Aerospace Science and Technology Corporation (CASC), principalul dezvoltator de rachete orbitale din China (familia de rachete Changzheng aparține CASC), se pregătește să lanseze o nouă rachetă din Wenchang: denumită deocamdată XLV, este posibil ca racheta să fie denumită, conform tradiției CASC, Changzheng-12. Aceasta folosește probabil 4 motoare YF-100 pentru treapta primară (motoare similare cu treptele primare ale rachetelor Changzheng 5, 6, 7 și 8) și 2 motoare YF-115 pentru treapta secundară, pentru a urca 10 tone pe orbită terestră joasă și 5 tone pe orbită heliosincronă. Racheta este destinată sectorului privat și nu este reutilizabilă.
Starlink oferă celor interesați conexiuni la internet la viteze de 10 Gbps cu latențe mai mici de 99 ms, însă serviciul (denumit Community Gateways) nu este deloc ieftin: la activare se plătește un tarif de 1.25 milioane de dolari(!), iar ulterior, serviciul costă $75000/Gbps/lună.
Sierra Nevada a testat în 22 ianuarie limita de presiune a unui modul gonflabil Large Integrated Flexible Environment (LIFE): acesta a cedat la o presiune interioară de 77 psi, cu aproape 27% peste valoare recomandată de NASA (60.8 psi, de 4 ori valoarea nominală maximă de funcționare). Actuala versiune a modulului LIFE poate fi lansată de o rachetă care are un con protector standard cu diametrul de 5 metri și odată ajuns în spațiu, modulul va avea 300 de metri cubi (aproximativ 1/3 din volumul util al ISS). O viitoare versiune LIFE mai încăpătoare va putea fi lansată de o rachetă cu un diametru de 7 metri (de exemplu, New Glenn), caz în care volumul interior ar ajunge la 1400 metri cubi. Module LIFE urmează să fie folosite în viitoare stații spațiale comerciale (Orbital Reef).
Compania chineză Space Pioneer a anunțat că a testat cu succes motorul TH-12, dezvoltat pentru viitoarea rachetă Tianlong-3. TH-12 este propulsat cu kerosen și poate furniza o forță de tracțiune de aproape 1MN, fiind similar din multe puncte de vedere cu motorul Merlin-1D care propulsează rachetele Falcon 9. Space Pioneer a efectuat 6 teste, însumând peste 1000 de secunde de funcționare.
Și tot în China, compania Landspace a testat cu succes o treaptă primară a unei viitoare rachete reutilizabile (Zhuque-3), treaptă primară care s-a înălțat până la 350 de metri și ulterior a revenit cu bine la sol.
2024BX1 a fost un asteroid cu un diametru de aproximativ 1 metru care s-a dezintegrat în timp ce a intrat în atmosfera pământului în 21 ianuarie, ora 00:33 UTC; cu mai puțin de 3 ore înainte însă, el a fost observat/descoperit de astronomul maghiar Krisztián Sárneczky, astfel încât bolidul a fost așteptat de astronomi și filmat din mai multe unghiuri, în timp ce a străbătut cerul din vecinătatea Berlinului; deocamdată nu au fost găsite fragmente care ar fi supraviețuit trecerii prin atmosferă; a fost al 8-lea asteroid descoperit înainte de impactul cu Pământul și al 3-lea descoperit de Sárneczky; asteroidul a fost observat de Adrian Șonka cu 25 de minute înainte de intrarea în atmosferă.
Blue Origin a prezentat pentru prima dată o imagine cu racheta New Glenn, din hangarul propriu, având ambele trepte conectate. Nu este încă clar dacă acest vehicul va fi folosit doar pentru teste la sol sau este vorba despre un vehicul care se pregătește pentru zbor.
Evenimente locale
Marți, 30 ianuarie, la ora 16:00 UTC, Mathias Corvinus Collegium (MCC) din Cluj-Napoca organizează evenimentul Eyes in the Sky - NASA Unveiling the Mysteries of the Universe with Remote Sensing. Invitat va fi Virgil Adumitroaie, cercetător la Jet Propulsion Laboratory (JPL), membru în colectivele misiunilor Juno și Europa Clipper. Evenimentul se va desfășura în limba engleză și intrarea este gratuită (organizatorii invită participanții să completeze următorul formular, în care găsiți mai multe detalii despre conferință). Locul de desfășurare este Centrul MCC din Cluj-Napoca, str. Călărașilor nr. 1 (Hotel Belvedere).
Cosmonautul român Dumitru Prunariu, aflat vineri, 19 ianuarie la Oradea, într-o întâlnire cu peste 250 de Orădeni, a declarat că proiectul CosmoParc, un parc științific și astronomic unic în România, este o necesitate. CosmoParc va avea 7 module: Big Bang Dom (un simulator care va reproduce vizual procesul de formare a universului), Observator (anexă-muzeu), Constelațiile (proiectoare puternice vor proiecta constelațiile pe un ecran uriaș pe timp de noapte), Centru Educațional (pentru ateliere, conferințe și alte activități educative), Parcul Armonia (spațiu de relaxare și liniște, vor fi disponibile plimbări cu barca și o zonă pentru picnic), restaurante cu tematică cosmică și magazine, Sistemul Solar (fiecare planetă va fi reprezentată la scară și va avea panouri explicative cu informații). Puteți susține proiectul prin semnarea unei petiții, în urma căreia va fi depus un nou amendament la Primăria Oradea, pentru a demara procedurile necesare finanțării proiectului de fezabilitate.
Imaginea ediției
NASA a anunțat că a reușit în cele din urmă să deschidă, în 10 ianuarie, capsula sondei OSIRIS-REx, în care se află material prelevat de sondă de pe suprafața asteroidului Bennu. Capsula a fost blocată timp de mai multe săptămâni din cauza a două șuruburi buclucașe, așa că NASA s-a văzut nevoită să proiecteze noi unelte pentru a forța deschiderea capsulei, fără să contamineze prețiosul material aflat în interul acesteia. Echipa de cercetători deja a colectat peste 70 de grame de material înainte să deschidă capacul capsulei, depășind astfel obiectivul misiunii, care a fost de 60 de grame. Urmează ca materialul din interiorul capsulei să fie fotografiat în detaliu și transferat în laborator. NASA va comunica în următoarele săptămâni ce cantitate de material a colectat din interiorul capsulei.
Oameni pe orbită
La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 70:
Jasmin Moghbeli, 🇺🇸 NASA, Dragon Crew-7, din 26.08.2023;
Andreas Mogensen, 🇩🇰 ESA, Dragon Crew-7, din 26.08.2023;
Satoshi Furukawa, 🇯🇵 JAXA, Dragon Crew-7, din 26.08.2023;
Konstantin Borisov, 🇷🇺 Roscosmos, Dragon Crew-7, din 26.08.2023;
Oleg Kononenko, 🇷🇺 Roscosmos, Soiuz MS-24, din 15.09.2023;
Nikolai Chub, 🇷🇺 Roscosmos, Soiuz MS-24, din 15.09.2023;
Loral O’Hara, 🇺🇸 NASA, Soiuz MS-24, din 15.09.2023;
Împreună cu aceștia, sunt și membri echipajului comercial Axiom-3:
Michael López-Alegría, 🇺🇸🇪🇸 Axiom Space, Dragon Ax-3, din 20.01.2024;
Walter Villadei, 🇮🇹 Forțele Aeriene Italiene, Dragon Ax-3, din 20.01.2024;
Alper Gezeravcı, 🇹🇷 Agenția Spațială Turcă, Dragon Ax-3, din 20.01.2024;
Marcus Wandt, 🇸🇪 SNSA / ESA, Dragon Ax-3, din 20.01.2024.
La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:
Tang Hongbo, 🇨🇳 CNSA, Shenzhou-17, din 26.10.2023;
Tang Shengjie, 🇨🇳 CNSA, Shenzhou-17, din 26.10.2023;
Jiang Xinlin, 🇨🇳 CNSA, Shenzhou-17, din 26.10.2023;
Lansări orbitale
2024-017: În data 24 ianuarie, ora 00:35 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 22 de sateliți Starlink (7.11), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 16-lea zbor al treptei primare B1063, care ulterior lansării a recuperată pe barja Off Course I Still Love You.
2024-016: În 23 ianuarie, ora 04:03 UTC, o rachetă Kinetica-1 (a companiei CAS Space), a lansat, pe orbită heliosincronă, 5 sateliți Taijing (ai companiei MinoSpace) de pe rampa LS-130 a centrului spațial Jiuquan; a fost al 3-lea zbor, din tot atâtea tentative, pentru lansatorul cu combustibil solid Kinetica-1.
2024-015: În 20 ianuarie, probabil în jurul orei 06:28 UTC, Iran a lansat satelitul militar Soraya folosind o rachetă nou, Qaem-100; racheta (în trei trepte), propulsată cu combustibil solid, se află la al 3-lea zbor, însă la primul său zbor orbital.
2024-014: Misiunea Axiom-3, avândui la bord pe Michael López-Alegría, Walter Villadei, Alper Gezeravcı și Marcus Wand au fost lansați spre Stația Spațială Internațională la bordul unei rachete Falcon 9, în capsula Dragon “Freedom”; lansarea a avut loc în 18 ianuarie, la ora 21:49 UTC. A fost al 5-lea zbor al treptei primare B1080, care după lansare a revenit la sol, pe Landing Zone 1.
2024-013: În 17 ianuarie, ora 14:27 UTC, o rachetă Changzheng-7 a lansat nava cargo Tianzhou-7 spre stația spațială chineză Tiangong, cu care a andocat la ora 17:46 UTC. Lansarea a avut loc de pe rampa LC-2 a centrului spațial Wenchang. Tianzhou-7 a transportat 7.4 tone de combustibil, experimente și provizii pentru taikonauții aflați la bordul Tiangong.
2024-012: În data 15 ianuarie, ora 01:52 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 23 de sateliți Starlink (6.37), de pe rampa SLC40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 12-lea zbor al treptei primare B1073, care ulterior lansării a recuperată pe barja A Shortfal of Gravitas.
2024-011: În data 14 ianuarie, ora 08:59 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 22 de sateliți Starlink (7.10), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 18-lea zbor al treptei primare B1061, care ulterior lansării a recuperată pe barja Off Course I Still Love You.
2024-010: În 12 ianuarie, ora 04:44 UTC, o rachetă H-IIA, în configurația 202, a lansat pe orbită terestră joasă satelitul militar japonez IGS-Optical 8, de pe rampa LA-Y1 a centrului spațial Tanegashima.
2024-009: În 11 ianuarie, ora 05:30 UTC, a avut loc debutul rachetei Gravity-1, dezvoltată de compania chineză OrienSpace, lansând cu succes pe orbită terestră joasă 3 sateliți meteorologici Yunyao-1 (18-20). Gravity-1 (sau Yinli-1) este cea mai puternică rachetă propulsată exclusiv de motoare cu combustibil solid (4 trepte), a decolat de pe o barjă maritimă din dreptul orașului Haiyang. Gravity-1 poate urca 6.5 tone pe orbită terestră joasă (LEO) sau 4.2 tone pe orbită terestră joasă heliosincronă (SSO).
2024-008: În 11 ianuarie, la ora 03:52, o rachetă Kuaizhou-1A a companiei ExPace a lansat pe orbită heliosincronă satelitul de observații Tianxing-1 02, de pe rampa LS-95A a centrului spațial Jiuquan.
Detalii și statistici despre toate zborurile orbitale, găsiți pe site-ul www.parsec.ro.
Buletinul Cosmic apare de fiecare dată când avem Lună Plină (gratuit pentru toți abonații) sau Lună Nouă (disponibil pentru abonații care sprijină financiar acest proiect, prin platforma Substack).