Buletin Cosmic 175
În această ediție, știri despre posibile modificări ale programului Artemis, dar și ale misiunii Mars Sample Return; ultimul mesaj trimis spre Pământ de elicopterul Ingenuity și o altă dronă se pregătește să exploreze satelitul Titan.
Artemis
Au apărut zvonuri care spun că obiectivele misiunii Artemis-3 vor fi schimbate, pentru a se alinia mai bine cu realitatea din teren. Pentru prima data, simt că, în noua formă, misiunea Artemis-3 are sens și că poate fi dusă la bun sfârșit în 2026, fără să mai fie amânată și fără să pară nerealistă.
Vestea proastă este că în nici una din noile abordări Artemis-3 nu va include și o aselenizare.
Una din variante este o reeditare a misiunii Apollo 9: capsula Orion și o navă Starship vor andoca pe orbita Pământului, echipajul va intra temporar în Starship și ulterior va reveni pe Pământ la bordul capsulei Orion. O a doua variantă este trimiterea capsulei Orion spre stația spațială Gateway, cu care va andoca, iar după ce va petrece câteva zile la bordul Gateway, echipajul va reveni pe Pământ, la bordul capsulei Orion.
Unul din beneficiile acestor abordări ar fi și economisirea unei trepte superioare ICPS: capsula Orion ar putea fi lansată, chiar și spre Gateway, direct de treapta primară a rachetei SLS, fără să fie nevoie de treapta secundară ICPS, care ar urma să fie folosită pentru aselenizare, cândva după Artemis-3. Acest detaliu ar mai rezolva o problemă, pentru că misiunea post-Artemis-3 va putea folosi ICPS, în condițiile în care EUS (noua treaptă secundară SLS) nu va fi gata înainte de 2028, iar deocamdată nu este clar dacă United Launch Alliance mai are posibilitatea să producă noi trepte secundare ICPS (sau la ce cost ar putea să facă asta, având în vedere că linia de producție Delta a fost închisă).
Alte știri din spațiul cis-lunar
Astronauții niponi vor deveni primii astronauți non-americani care vor păși pe Lună, în urma unui acordsemnat de președintele SUA și premierul Japoniei. Astfel, două poziții în cadrul viitoarelor misiuni Artemis care vor trimite astronauți pe suprafața Lunii vor fi alocate astronauților niponi, în timp ce JAXA va furniza un rover (presurizat) pentru activități ale astronauților pe suprafața Lunii. Roverul va ajunge pe Lună în 2031 și urmează să fie utilizabil pentru o perioadă de 10 ani. JAXA participă și în proiectul stației spațiale lunare Gateway, construind, împreună cu ESA, modulul International Habitation Module (I-HAB), care urmează să fie lansat în 2026.
Un studiu recent, publicat în Nature Astronomy, sugerează că asteroidul 469219 Kamo‘oalewa (2016 HO3), descoperit în 2016 de observatorul Pan-STARRS din Hawaii și aflat în rezonanță 1:1 cu Pământul, conține material selenar, dislocat în spațiu în urma unui impact. Kamo‘oalewa este ținta sondei chinezești Tianwen-2, care urmează să fie lansată în 2025.
NASA a solicitat companiilor SpaceX și Blue Origin, care vor dezvolta și lansa landere lunare pentru echipajul misiunilor Artemis-3, Artemis-4 și Artemis-5 să dezvolte și o variantă cargo a acestor landere, care să poată transporta 12-15 tone de provizii și echipamente pe suprafața Lunii. NASA dorește să folosească aceste landere cargo începând cu misiunea Artemis-7.
Lansată în 20 martie, sonda chineză Queqiao-2 a intrat pe orbita selenară în 02 aprilie și în zilele următoare a efectuat câteva teste de conectivitate: în 06 aprilie, sonda a efectuat cu succes un test realizat împreună cu sonda Chang’e-4, aflată pe partea îndepărtată a Lunii, iar 2-3 zile mai târziu, sonda Queqiao-2 a reușit să comunice cu sonda Chang’e-6. Interesant este faptul că acest ultim test s-a făcut în timp ce sonda Chang’e-6 se află încă pe Pământ, la centrul spațial Wenchang, pregătindu-se pentru lansare.
Orbita Pământului
NASA a confirmat că obiectul care a avariat în 08 martie o casă în Naples (Florida) este un fragment care provine din setul de baterii uzate aruncate de pe ISS și care au plonjat prin atmosfera Pământului. Având în vedere masa de peste 2.5 tone și densitatea bateriilor, era de așteptat ca acestea să nu fie complet distruse în timpul trecerii prin atmosferă, dar inițial s-a crezut că toate fragmentele rezultate au ajuns în Golful Mexic. Cel puțin unu fragment însă a ajuns la sol, în Florida, avariind ușor o casă din orașul Naples. Proprietarul a anunțat evenimentul pe Twitter, a fost ulterior contactat de NASA, care e studiat fragmentul și a confirmat că acesta provine într-adevăr de la setul de baterii aruncate de pe Stația Spațială Internațională.
Compania Vast a anunțat un parteneriat cu SpaceX, prin care viitoarea stație spațială Heaven-1 va fi prima stație spațială privată care va avea conexiune la constelația Starlink, oferind echipajului, dar și echipamentelor și experimentelor de la bord, viteze de ordinul Gb/s și latență scăzută. Vast promite să lanseze Heaven-1 în 2025 și să ia parte în viitor la programul finanțat de NASA pentru dezvoltarea unor stații spațiale private în era post-ISS.
SabreSat este o familie de sateliți proiectată pentru misiuni pe orbita “foarte joasă” a Pământului (Very Low Earth Orbit —VLEO), adică sateliți care vor orbita la altitudini mai mici de 400 km. Construit de compania americană RedWire, SabreSat are dimensiuni de 100x80x40 cm, o masă de aproximativ 200 de kilograme și poate avea un propulsor electric sau propulsie de tip air-breahting, pentru misiunile care vor necesita altitudini foarte joase.
Max Space, înființată anul trecut, se înscrie pe lista companiilor care promite să construiască un modul (habitat) spațial gonflabil, pentru a găzdui în viitor un echipaj. Habitatul va putea să fie urcat pe orbită dintr-o singură lansare și va avea un volum interior de 1000 metri cubi (similar cu actualul volum al Stației Spațiale Internaționale) sau va putea fi trimis pe suprafața lunară. O misiune orbitală demonstrativă ar putea avea loc în 2026, când compania va testa pe orbită un modul de dimensiuni mai mici (20 metri cubi).
Marte
În 16 aprilie a fost primit, prin intermediul antenelor Deep Space Network, ultimul mesaj radio de la Ingenuity: în perioada următoare, roverul Perseverance va continua să exploreze planeta Marte și va ieși din raza de comunicații a elicopterului marțian. Ultimul mesaj trimis de acesta a fost o confirmare că a primit cu succes un patch al softului de bord. Pentru că deși rămâne în urma lui Perseverance, Ingenuity va continua să se trezească în fiecare dimineață, își va face un diagnostic al sistemelor de la bord (nivelul de încărcare al bateriilor, starea panourilor solare etc), va înregistra temperatura din mediul ambiant și va face o fotografie a zonei în care se află. Inginerii de la JPL estimează că memoria de la bord va putea stoca date pentru următorii 20 de ani și speră că în viitor cineva să recupereze aceste date. După mai mult de 1000 de zile marțiene în care a efectuat 72 de zboruri, Ingenuity și-a avariat palele rotorului în ultimul zbor, în timpul unei aterizări de urgență și astfel nu mai poate efectua un alt zbor, pentru a ține pasul cu Perseverance, care își continuă misiunea de explorare a planetei Marte.
Luni, 15 aprilie, NASA a răspuns auditului efectuat asupra misiunii Mars Sample Return (MSR) de către NASA Office of Inspector General (OIG), precizând că, având în vedere actuala arhitectură a misiunii și actualele constrângeri bugetare, cele peste 30 de eșantioane de sol prelevate de Perseverance ar putea ajunge pe Pământ abia în 2040. Într-o conferință de presă, administratorul NASA, Bill Nelson, a precizat că misiunea MSR trebuie să aducă eșantioanele pe Pământ mai devreme de 2040 și cu un buget de aproximativ 6 miliarde de dolari (față de 11 miliarde, nivelul actual estimat al costului misiunii MSR), pentru a nu periclita alte misiuni interplanetare importante ale NASA (au fost numite Veritas, DaVINCI, Firefly sau NEO Observer). NASA va solicita 310 milioane de dolari în 2024 pentru această misiune și 200 de milioane de dolari în anul fiscal 2025. Pentru ca misiunea să aducă eșantioanele marțiene pe pământ în anii 2030-2040, administrația NASA apelează la toate centrele din subordine și la JPL pentru a veni cu soluții și cu o nouă arhitectură a MSR, care să fie prezentată în toamna acestui an (apelul este deschis în perioada 16 aprilie - 17 mai). Asta înseamnă că în acest moment, misiunea va rata, cel mai probabil, fereastra de lansare din 2027-2028.
Agenția Spațială Europeană (ESA) a acordat un contract în valoarea de 522 milioane euro unui consorțiu condus de Thales Alenia Space pentru a continua activitățile misiunii ExoMars. Roverul Rosalind Franklineste acum ținut la păstrare: el trebuia să fie lansat în septembrie 2022 de o rachetă rusească Proton, însă invazia Ucrainei a făcut ca ESA să suspende colaborarea cu Rusia. Acum, în noul contract, sunt prevăzute și câteva activități care urmau să fie realizate de Rusia, dintre care, pe lângă lansator, cea mai importantă este platforma care va duce roverul pe suprafața marțiană. Aceasta va fi construită de Airbus Defence and Space (și va avea retropropulsoare furnizate de NASA), aceeași companie care a construit și roverul, pentru ca astfel roverul să sufere cât mai puține modificări, iar ArianeGroup va furniza scutul termic al platformei. Roverul Rosalind Franklin urmează să fie lansat spre Marte în 2028, din Florida, însă ESA nu a comunicat deocamdată ce rachetă va fi folosită pentru această fază a misiunii.
Telescopul spațial Hubble a identificat 37 de fragmente (cu diametre variind între 4 și 7 metri) rezultate în urma impactului dintre sonda DART și asterodiul Dimorphos din 26 septembrie 2022. Într-un articol publicat recent în Monthly Notices of the Royal Astronomical Society, doi astronomi studiază traiectoriile acestor obiecte în viitor. Deși Pământul se află în siguranță și nici unul din aceste fragmente nu se vor îndrepta spre orbita planetei noastre în următoarele milenii, două dintre fragmente vor intersecta orbita planetei Marte peste 6000 de ani și alte două obiecte vor face același lucru peste aproximativ 15000 de ani, existând astfel șansa prăbușirii acestor fragmente pe suprafața marțiană.
Spațiul interplanetar
NASA a confirmat că misiunea Dragonfly spre Titan continuă, fiind depășită o nouă bornă în dezvoltarea sondei care va survola suprafața satelitului lui Saturn. Bugetul misiunii este de $3.35 miliarde de dolari și lansarea sondei va avea loc în 2028 (o întârziere cu 2 ani față de data propusă inițial în 2019 și o dublare a bugetului). Dragonfly (construită de Johns Hopkins Applied Physics Laboratory —APL) va ajunge pe Titan în 2034.
O echipă de cercetători a publicat recent un articol cu privire la situația actuală a cunoștințelor pe care le avem despre Venus, oferind și detalii cu privire la viitoarele misiuni care vor explora planeta vecină. Un foarte bun rezumat cu privire la Venus și la intențiile noastre în ceea ce privește explorarea acestei planete.
Pentru prima dată din noiembrie 2023, sonda Voyager-1 trimite telemetrie corectă spre Pământ, după ce inginerii de la JPL au rezolvat, deocamdată parțial, problema care afecta computerul de bord, mai precis secțiunea responsabilă cu formatarea datelor. Acum, JPL lucrează la o soluție și pentru ca Voyager-1 să poată trimite date științifice formatate corect.
Alte știri, pe scurt
Compania ArianeGroup anunță că testul treptei superioare a rachetei Ariane 6 a avut loc în 12 aprilie, la standul de teste din orașul german Lampoldshausen, iar rezultatul a fost un succes. Ariane 6 este așadar cu un pas mai aproape de zborul inaugural, însă directorul general al ESA, Josef Aschbacher, ne temperează așteptările și ne aduce aminte că 47% din zborurile inaugurale ale lansatoarelor de calibru greu s-au încheiat cu un eșec.
După ce o treaptă primară a rachetei Falcon 9 a fost folosită recent a 20-a oară, Iuri Borisov, directorul agenției spațiale rusești Roscosmos, promite că racheta Amur (Soiuz-7), aflată deocamdată în faza de proiect, “va putea fi recuperată de 50, poate chiar de 100 de ori”, conform unei declarații consemnate de agenția de știri TASS. Amur va debuta cel mai devreme în 2028-2029 de la centrul spațial Vostocinîi (în 2020, planul era ca zborul inaugural să fie în 2026) și va fi propulsată de 5 motoare RD-0169 care folosesc metanul drept combustibil, putând urca 10.5 tone pe orbita terestră joasă pentru doar $22 milioane dolari.
Comisia Europeană pregătește o “lege a spațiului cosmic”, care să creeze un cadru comun pentru companiile europene care activează în acest domeniu, însă dacă inițial un draft urma să fie făcut public la finalul acestei luni, se pare că inițiativa se amână până după alegerile europarlamentare. Similar, atribuirea contractului pentru dezvoltarea constelației europene Infrastructure for Resilience, Interconnectivity and Security by Satellite (IRIS²) este amânată din același motiv.
Imaginea ediției
Oameni pe orbită
La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 71:
Oleg Kononenko, 🇷🇺 Roscosmos, Soiuz MS-24, din 15.09.2023;
Nikolai Chub, 🇷🇺 Roscosmos, Soiuz MS-24, din 15.09.2023;
Alexander Grebenkin, 🇷🇺 Roscosmos, Dragon Crew-8, din 05.03.2024;
Matthew Dominick, 🇺🇸 NASA, Dragon Crew-8, din 05.03.2024;
Michael Barratt, 🇺🇸 NASA, Dragon Crew-8, din 05.03.2024;
Jeanette Epps, 🇺🇸 NASA, Dragon Crew-8, din 05.03.2024;
Tracy Caldwell-Dyson, 🇺🇸 NASA, Soiuz MS-25, din 23.03.2024.
La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:
Tang Hongbo, 🇨🇳 CNSA, Shenzhou-17, din 26.10.2023;
Tang Shengjie, 🇨🇳 CNSA, Shenzhou-17, din 26.10.2023;
Jiang Xinlin, 🇨🇳 CNSA, Shenzhou-17, din 26.10.2023;
Lansări orbitale recente
2024-075: Vineri, 20 aprilie, ora 23:45 UTC, o rachetă Changzheng-2D a lansat pe orbită terestră joasă satelitul militar Yaogan 42-02, de pe rampa LC-3 a centrului spațial de la Xichang.
2024-074: În data 18 aprilie, ora 22:40 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 23 de sateliți Starlink (6.52), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 7-lea zbor al treptei primare B1080, care ulterior lansării a recuperată pe barja A Shortfal of Gravitas.
2024-073: În data 17 aprilie, ora 21:26 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 23 de sateliți Starlink (6.51), de pe rampa LC-39A a centrului spațial Kennedy Space Center din Florida; a fost al 12-lea zbor al treptei primare B1077, care ulterior lansării a recuperată pe barja Just Read the Instructions.
2024-072: Luni, 15 aprilie, ora 04:12 UTC, o rachetă Changzheng-2D a lansat, de pe rampa SLS-2 a centrului spațial Jiuquan, pe orbită heliosincronă, satelitul SuperView Neo 3-01 ce urmează să fie folositpentru observații terestre.
2024-071: În data 13 aprilie, ora 04:10 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 23 de sateliți Starlink (6.49), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 20-lea zbor al treptei primare B1062, care ulterior lansării a recuperată pe barja A Shortfal of Gravitas.
2024-070: O rachetă Falcon 9 a lansat joi, 11 aprilie, misiunea USSF-62 pentru Forțele Spațiale Americane, constând în plasarea pe orbită terestră heliosincronă a satelitul meteorologic militar WSF-M1, împreună cu alți sateliți de mici dimensiuni (BLAZE, Athena, TYRAD-1 și TYRAD-2); lansarea a avut loc de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California, iar treapta primară B1082, aflată la cel de-al 3-lea zbor, a revenit la zbor după separarea de treapta secundară, aterizând pe Landing Zone 4.
2024-069: După două amânări în 2 zile consecutive, joi 11 aprilie, la ora 09:00 UTC, a avut loc prima lansare a unei rachete Angara-A5 de la centrul spațial Vostocinîi, de pe rampa 1A (al 4-lea zbor Angara-A5 în total); la bordul treptei superioare Orion (Blok DM-03) nu s-a aflat un satelit principal activ, fiind vorba de un zbor test, care a trimis un balast atașat de treapta superioară spre orbită geosincronă, însă în urma lansării au fost lansați 2 sateliți de mici dimensiuni.
2024-068: În data 10 aprilie, ora 05:40 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 23 de sateliți Starlink (6.48), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 2-lea zbor al treptei primare B1083, care ulterior lansării a recuperată pe barja Just Read the Instructions.
2024-067: Marți, 09 aprilie, la ora 16:53 UTC, ultima rachetă Delta IV Heavy s-a desprins de pe rampa de lansare SLC-37B a centrului spațial Cape Canaveral, urcând pe orbită geostaționară satelitul USA-353 (probabil un satelit de spionaj din familia Orion) pentru National Reconnaissance Office (misiunea NROL-70); a fost ultima lansare a unei rachete Delta IV Heavy și ultima lansare a unei rachete din familia Delta.
Detalii și statistici despre toate zborurile orbitale, găsiți pe site-ul www.parsec.ro.
Buletinul Cosmic apare de fiecare dată când avem Lună Plină (gratuit pentru toți abonații) sau Lună Nouă (doar pentru abonații care sprijină financiar acest proiect, prin platforma Substack).