Buletin Cosmic 177
Un echipament construit la Cluj-Napoca ar putea ajunge pe Lună, lansarea Starliner este amânată din nou, un satelit pakistanez ajunge pe orbita Lunii, Lituania și Serbia aderă la Acordurile Artemis, respectiv ILRS, NASA redevine partener în programul ExoMars.
Orbita terestră
Amânată ințial pentru 21 și ulterior 25 mai, din cauza unei valve a treptei superioare Centaur, prima lansare a capsulei Starliner cu echipaj la bord se amână din nou pentru o dată încă nespecificată, de această dată datorită unei scurgeri de heliu în cadrul modulului de comandă al capsulei. Starliner a efectuat două zboruri spațiale fără echipaj la bord și într-unul din acestea a andocat la Stația Spațială Internațională.
După o serie de teste efectuate la centrul spațial Neil Armstrong al NASA (din Sanusky, Ohio), Dream Chaser, vehiculul companiei Sierra Space, a ajuns la centrul spațial Kennedy din Florida, unde este pregătit pentru zborul spre Stația Spațială Internațională (spre care va livra peste 3.5 tone de provizii, echipamente și experimente științifice), zbor programat pentru această toamnă, la bordul unei rachete Vulcan.
Redwire a anunțat anul trecut că a realizat primul menisc imprimat 3D la bordul Stației Spațiale Internaționale, iar acum aceeași compania anunță că a realizat primul țesut cardiac imprimat 3D în condiții de microgravitație, în incinta 3D BioFabrication Facility (BFF) aflată pe Stația Spațială Internațională. Într-un viitor experiment, Redwire intenționează să realizeze vase de sânge în condiții de microgravitație.
Luna
Iuri Borisov, directorul Roscosmos, a anunțat recent că ia în considerare varianta de a construi în paralel două sonde Luna-27 (Luna-27a și Luna-27b), pentru a crește șansele ca una dintre ele să ajungă pe suprafața Lunii. O astfel de decizie încă nu a fost luată, dar în cazul în care se vor construi două sonde Luna-27, costul misiunii ar crește cu 30-35%, iar în cazul în care Luna-27a ar ajunge cu bine la polul sud lunar, Luna-27b ar putea încerca să ajungă la polul nord lunar sau pe fața îndepărtată a Lunii.
Unul din rezultatele vizitei liderului chinez Xi Jinping în Serbia este semnarea unui memorandum între agenția spațială chineză (CNSA) și Ministerul Științei, Dezvoltării Tehnologice și Inovării de la Belgrad, prin care Serbia devine partener în proiectul International Lunar Research Station (ILRS), al 11-lea stat semnatar al acestor acorduri.
După de a călătorit spre Lună la bordul sondei chineze Chang’e-6, satelitul pakistanez ICUBE-Q s-a desprins de sondă în 08 mai, ora 08:30 UTC, și la câteva minute după separare a transmis primele imagini; satelitul se află în prezent pe orbita Lunii.
Miercuri, 15 mai, NASA și Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii au anunțat că Lituania a devenit al 40-lea stat care devine membru al Acordurilor Artemis.
Marte
După ce ESA a suspendat colaborarea cu agenția spațială rusă Roscomos, NASA a devenit oficial partener în proiectul ExoMars, în urma unui acord semnat joi, 16 mai, între reprezentanții celor două agenții spațiale. Programul ExoMars a pornit inițial ca o colaborare între ESA și NASA (în 2009, ca urmare a unei inițiative mai vechi, datând încă din 2001), însă în 2012 NASA s-a retras din proiectul ExoMars, invocând motive financiare. Conform noului acord, NASA va furniza un lansator pentru roverul european Rosalind Franklin, dar și elemente necesare aterizării acestuia pe suprafața marțiană. Roverul Rosalind Franklin ar urma să fie lansat spre Marte în 2028.
Spațiul interplanetar
ESA anunță că sonda Bepi-Colombo, aflată în drum spre Mercur, are probleme: propulsoarele modulului de transport nu pot fi activate la nivelul maxim; în prezent se investighează ce efect are această problemă asupra misiunii. Bepi-Colombo constă în 2 sonde diferite, una europeană și cealaltă japoneză, care urmează să fie inserate pe orbite diferite în jurul lui Mercur (Mercury Planetary Orbiter —MPO, respectiv Mercury Magnetospheric Orbiter —MMO). Problema de propulsie se manifestă însă la modulul al treilea (Mercury Transfer Module —MTM), folosit pentru transportul celor două sonde spre Mercur, nu la sondele propriu-zise. Lansată în 20 octombrie 2018 de o rachetă Ariane 5, Bepi-Colombo a realizat deja un survol al Pământului, două survoluri ale planetei Venus și trei survoluri ale planetei Mercur, pentru ajustarea traiectoriei. Până la inserția orbitală din 5 decembrie 2025 mai sunt programate încă trei survoluri ale lui Mercur (din care două în acest an).
După o perioadă în care datele științifice trimise de sonda interstelară Voyager-1 au avut de suferit din cauza unei probleme cu formatarea acestora de către computerul de bord, JPL anunță că sonda a reînceput să trimită aceste date în formatul normal. Inginerii au reușit să evite porțiunea afectată a memoriei sondei și să mute software-ul respectiv într-o altă locație, readucând la normal fluxul de date primit de la peste 20 de miliarde km de Pământ. În următoarele săptămâni, cele două echipamente științifice rămase active la bordul sondei vor fi recalibrate, după ce acestea nu au mai fost folosite timp de câteva luni.
Alte știri din spațiu
După aproape 22 de luni de pauză, Blue Origin a lansat duminică, 19 mai, la ora 14:35 UTC, o capsulă New Shepard (RSS First Step) cu un echipaj la bord: Mason Angel, Sylvain Chiron, Kenneth Hess, Carol Schaller, Gopi Thotakura și Ed Dwight (misiunea NS-25). La 90 de ani, Ed Dwight devine cea mai în vârstă persoană care a zburat în spațiu, un record deținut până acum de William Shatner (care a zburat tot cu o capsulă New Shepard, în 13 octombrie 2021); cel mai bătrân astronaut care a ajuns pe orbită rămâne John Glenn (care a avut 77 de ani când a zburat în spațiu în misiunea STS-95 la bordul navetei spațiale Discovery).Capsula și boosterul au ajuns până la o altitudine de 107 km, înainte de a reveni în siguranță la sol (chiar dacă una din cele trei parașute ale capsulei nu s-au desfăcut complet), pe o traiectorie suborbitală.
Gazetteer of Planetary Nomenclature anunță că un crater de pe Mercur a fost botezat Bulsara, în onoarea lui Freddie Mercury, născut Farrokh Bulsara (1946-1991). Craterul are un diametru de 110 km și se aflăsituat la 34.16° latitudine sudică, 300° longitudine estică.
ESA a anunțat că un test al rachetei Ariane-6 pe rampa de lansare va avea loc în 18 iunie, urmând ca, dacă totul merge bine, noul lansator european să fie lansat spre orbită la începutul lunii iulie.
În 19 mai, compania europeană Rocket Factory Ausburg (RFA) a anunțat că a testat cu succes cele 4 motoare Helix ale primei trepte a rachetei RSA One. Motoarele au fost activate succesiv, la un interval de 4 secunde, fiecare fiind testat câte 8 secunde, în pregătire pentru zborul inaugural al rachetei. Recent, Tim Dodd a efectuat o vizită la două companii europene, RFA și ISAR, iar materialul care a rezultat este unul extrem de interesant.
Știri locale
Compania clujeană Control Data Systems SRL (CDS) și filiala europeană a companiei nipone iSpace au semnat un acord pentru transportul pe suprafața Lunii a două demonstratoare tehnice, pentru măsurarea poziției (este continuarea unui memorandum semnat la 01 martie 2024 între cele două companii). Va fi primul echipament românesc care ajunge pe Lună, cel mai probabil în 2026, la bordul roverului/landerului APEX 1.0. Dacă tehnologia va fi validată, echipamente similare vor face parte din viitoarele misiuni selenare iSpace.
DropCoal, un experiment realizat de compania românească RISE, se pregătește pentru validare și pentru un viitor zbor la bordul Stației Spațiale Internaționale;
Observatorul astronomic din cadrul Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad anunță descoperirea a 30 de noi stele variabile;
Imaginea ediției
Oameni pe orbită
La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 71:
Oleg Kononenko, 🇷🇺 Roscosmos, Soiuz MS-24, din 15.09.2023;
Nikolai Chub, 🇷🇺 Roscosmos, Soiuz MS-24, din 15.09.2023;
Alexander Grebenkin, 🇷🇺 Roscosmos, Dragon Crew-8, din 05.03.2024;
Matthew Dominick, 🇺🇸 NASA, Dragon Crew-8, din 05.03.2024;
Michael Barratt, 🇺🇸 NASA, Dragon Crew-8, din 05.03.2024;
Jeanette Epps, 🇺🇸 NASA, Dragon Crew-8, din 05.03.2024;
Tracy Caldwell-Dyson, 🇺🇸 NASA, Soiuz MS-25, din 23.03.2024.
La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:
Ye Guangfu, 🇨🇳 CNSA, Shenzhou-18, din 26.04.2024;
Li Cong, 🇨🇳 CNSA, Shenzhou-18, din 26.04.2024;
Li Guangsu, 🇨🇳 CNSA, Shenzhou-18, din 26.04.2024.
Lansări orbitale recente
2024-096: Miercuri, 22 mai, la ora 09:00, o rachetă Falcon-9 a lansat sateliții misiunii NROL-146 (pentru National Reconaissance Office), probabil 6 sateliți Starshield și satelitul USA-354; lansare a avut loc de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg, iar pentru această misiune a fost folosit boosterul B1071, care, după al 15-lea zbor, a revenit pe barja Of Course I Still Love You.
2024-095: În 21 mai, ora 04:15 UTC, o rachetă Kuaizhou-11 a lansat, de pe rampa LS-95A a centrului spațial Jiuquan, 4 sateliți pe orbită heliosincronă: Luojia-3-02 (Wuhan-1), Chutian-01, Tianyan-22 și Lingque-3-01.
2024-094: O rachetă Changzheng-2D a lansat, în 20 mai, ora 03:06 UTC, satelitul Beijin-3C (al companiei Twenty First Century Aerospace Technology Company Ltd.) pe orbită heliosincronă, de pe rampa LA-9 a centrului spațial Taiyuan.
2024-093: În data 18 mai, ora 00:32 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 23 de sateliți Starlink (6.59), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 21-lea zbor al treptei primare B1062, care ulterior lansării a recuperată pe barja A Shortfal of Gravitas.
2024-092: Joi, 16 mai, la ora 21:21 UTC, o rachetă Soiuz-2.1b, cu o treaptă secundară Fregat, a lansat pe orbită heliosincronă satelitul militar Kosmos-2576, de pe rampa LC 43/4 a centrului spațial Plesețk; ulterior, oficiali americani au declarat că acest satelit este capabil să atace alți sateliți aflați pe orbită: Kosmos-2576 se află pe o orbită similară cu satelitul american USA-314 (al National Reconaissance Office —NRO, probabil un satelit de tip KH-11, lansat în 2021).
2024-091: În data 14 mai, ora 18:39 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 20 de sateliți Starlink (8.7), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 18-lea zbor al treptei primare B1063, care ulterior lansării a recuperată pe barja Off Course I Still Love You. A fost a 50-a lansare SpaceX din 2024.
2024-090: În data 13 mai, ora 00:53 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 23 de sateliți Starlink (6.58), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 15-lea zbor al treptei primare B1073, care ulterior lansării a recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.
2024-089: Sâmbătă, 11 mai, la ora 23:43, o rachetă Changzheng-4C a lansat satelitul experimental Shiyan-23 pe orbită heliosincronă, de pe rampa SLS-2 a centrului spațial Jiuquan.
2024-088: În data 10 mai, ora 04:30 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 20 de sateliți Starlink (8.2), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 4-lea zbor al treptei primare B1082, care ulterior lansării a recuperată pe barja Off Course I Still Love You.
2024-087: În 09 mai, ora 01:43 UTC, o rachetă Changzheng-3B a lansat pe orbită terestră medie doi sateliți Zhihui Tianwang 1-01 / Smart Skynet-1-01 (A și B) de pe rampa LC-2 a centrului spațial Xichang; sateliții sunt primii dintr-o constelație plasată pe orbită terestră medie pentru oferirea de conexiune la internet de bandă largă, serviciu similar cu cel oferit în prezent de compania O3b; inițial, constelația va conține 8 sateliți și va asigura acoperire globală, dar ea poate să fie extinsă până la 16 sau 32 sateliți.
2024-086: În data 08 mai, ora 18:42 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 23 de sateliți Starlink (6.56), de pe rampa LC-39A a centrului spațial Kennedy din Florida; a fost al 3-lea zbor al treptei primare B1083, care ulterior lansării a recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.
2024-085: Marți, 07 mai, a debutat racheta Changzheng-6C, varianta lansatorului Changzheng-6 fără boostere auxiliare cu combustibil solid; lansarea a avut loc de pe rampa LA-9A a centrului spațial Taiyuan și racheta a trimis pe orbită heliosincronă satelitul Haiwangxing-01, împreună cu alți sateliți de mai mici dimensiuni (Zhixing-1C, Fukuan Guangxue Weixing și Gaofen Shipin Weixing), care urmează să fie folosiți probabil pentru misiuni de observare a suprafeței Pământului.
Detalii și statistici despre toate zborurile orbitale, găsiți pe site-ul www.parsec.ro.
Newsletterul Buletinul Cosmic apare de fiecare dată când avem Lună Plină (gratuit pentru toți abonații) sau Lună Nouă (disponibil doar pentru abonații care sprijină financiar acest proiect, prin platforma Substack).