Buletin Cosmic 179
Buletin Cosmic 179
Probele de sol prelevare de Chang’e-6 se îndreaptă spre Pământ, test reușit pentru Starship, capsula Starliner a andocat la Stația Spațială Internațională dar nu se știe când va reveni pe Pământ, situația lui Hubble rămâne incertă și un oficial al ANCOM susține că SpaceX se pregătește să lanseze un român pe orbită.
Orbita Pământului
Pentru prima dată cu echipaj la bord, capsula Starliner a andocat joi, 06 iunie, ora 17:34 UTC, la modulul Harmony al Stației Spațiale Internaționale. Nu fără emoții însă: în timpul manevrelor de apropiere de ISS, au fost identificate câteva probleme cu propulsoarele RCS, probleme care s-au manifestat și în zborurile test precedente. De asemenea, au fost descoperite noi scurgeri de heliu, atât după lansarea capsulei, cât și după andocarea acesteia. Cu toate acestea, echipajul (Barry Wilmore și Sunita Williams) s-a aflat mereu în siguranță și acesta a ajuns, câteva ore mai târziu (19:45 UTC), la bordul Stației Spațiale Internaționale. După ce capsulei Starliner de ISS a fost inițial amânată pentru 18 iunie, pentru a face loc unei activități extravehiculare (amânate și ea până la urmă), NASA a anunțat că Starliner se va desprinde de Stația Spațială Internațională cel mai devreme miercuri, 26 iunie pentru a permite mai multe teste asupra propulsoarelor capsulei; însă ulterior NASA a amânat pe termen nedefinit revenirea pe Pământ a capsulei, pentru a avea mai mult timp la dispoziție să investigheze problemele identificate la propulsoarele acesteia. Noua dată va fi comunicată după activitatea extravehiculară din 05 iulie. Lansată în 05 iunie, planul inițial era ca Starliner să rămână andocată la ISS timp de aproximativ 1 săptămână. Între timp, a fost descoperită a 5-a scurgere de heliu de la bordul Starliner.
Lansarea (și ulterior andocarea) cu succes a capsulei Starliner va ajuta echipajul de la bordul ISS să filtreze o cantitate mare de urină, depozitată în prezent la bordul stației, pentru a o transforma în apă potabilă. Pompa sistemului de filtrarea a urinei, care urma să fie înlocuită în această toamnă (cu ajutorul unei lansări a unei capsule Cygnus), s-a defectat mai repede decât anticipase NASA, așa că o nouă pompă a fost încărcată în ultimul moment în capsula Starliner și a ajuns cu bine pe stația spațială, profitând astfel de multiplele amânări ale capsulei construite de Boeing. Între timp, urina produsă de echipaj a fost depozitată, în așteptarea remedierii defecțiunii. Urina, împreună cu alte deșeuri lichide la bordul ISS, este filtrată și transformată în apă potabilă pentru echipaj, reducând astfel semnificativ frecvența livrării de apă proaspătă spre Stația Spațială Internațională.
NASA nu va folosi serviciile SpaceX pentru a muta telescopul spațial Hubble la o altitudine mai mare și nici pentru a improviza reparații asupra telescopului. În schimb, având în vedere problemele pe care telescopul le are în prezent cu unul din cele trei giroscoape rămase funcționale, acesta va folosi de acum un singur giroscop (probabil urmând ca al doilea rămas funcțional să rămână de rezervă). Acest lucru îi va scădea performanțele, dar NASA estimează că sunt 70% șanse ca telescopul spațial Hubble să rămână funcțional până după 2035. Conform unor zvonuri, există un e-mail trimis John Clark, un oficial al NASA, care precizează că datorită actualului ciclu solar mai intens decât s-a anticipat, Hubble ar mai putea rezista pe orbită doar 18-24 de luni. Când activitatea solară este una intensă, atmosfera Pământului se extinde și astfel crește densitatea la altitudini mari, lucru benefic pe de o parte, pentru că astfel orbita terestră joasă este curățată în mod natural de deșeuri, însă sateliții activi trebuie să execute manevre de compensare; spre deosebire de ISS, care se află aproximativ la aceeași altitudine, Hubble nu poate să facă acest lucru. În prezent, altitudinea telescopului spațial Hubble este de aproximativ 512 km.
Miercuri, 12 iunie, la ora 21:28 UTC, pe canalul oficial al NASA a fost difuzat un mesaj audio în care se discuta situația unui astronaut de pe Stația Spațială Internațională care suferea de efectele unei decompresii (decompression sickness —DCS). Din fericire, toți membri echipajului sunt în siguranță și nu există nici un fel de alertă la bordul ISS: din greșeală, pe canalul public al ISS a fost difuzat un segment din timpul unei simulări la sol, în care astronauții și controlorii de zbor se antrenau pentru a face față unei astfel de situații.
NASA a amânat o activitate extravehiculară care trebuia să aibă loc vineri, 14 iunie, de la bordul Stației Spațiale Internaționale, cu aproximativ o oră înainte de începutul acesteia, din cauza unui disconfort creat de unul din cele două costume de astronauți ce urmau să fie purtate de Tracy Caldwell și Matt Dominick. NASA nu a oferit detalii suplimentare, pentru a proteja chestiuni de natură personală a astronauților, dar ulterior a precizat că Matt Dominick a fost cel incomodat de costum.
Orbita Stației Spațiale Internaționale a fost ajustată în 15 iunie, la ora 04:40 UTC, când propulsoarele navei cargo Progress MS-26, andocată la modulul rusesc Zvezda, au fost pornite pentru 1390.3 secunde, crescând altitudinea medie a stației cu 3.5 km; manevra a fost necesară pentru pregătirea lansării capsulei Soiuz MS-26, planificată pentru 11 septembrie.
Luna
Sonda americană Lunar Reconnaissance Orbiter (LRO), aflată pe orbita Lunii, a identificat locul aselenizării sondei chinezești Chang’e-6, Pe fața îndepărtată a Lunii (-41.6385°N, 206.0148°E). Modulul cu probe prelevate de misiunea Chang’e-6 se află în drum spre Pământ, urmând să ajungă la destinație marți, 25 iunie.
China Aerospace Science and Technology Corporation (CASC) a efectuat vineri, 14 iunie, primul test al treptei primare Changzeng-10, în care au fost pornite 3 din cele 7 motoare YF-100K (doar 3 motoare au fost instalate pentru acest test). Derivate din motoarele folosite în prezent de lansatoarele de nouă generație (CZ-5, CZ-6 și CZ-7), YF-100K vor fi folosite pentru treapta primară a rachetelor Changzheng-10 și Changzheng-12 și sunt alimentate cu kerosen și oxigen lichid. Changzheng-10 (cunoscută și sub fosta denumire Changzeng-5G sau “racheta 921”) este derivată din racheta Changzheng-5 (cea mai puternică rachetă chinezească din prezent) și urmează să fie folosită în programul spațial selenar chinezesc pentru a trimite echipaj spre Lună. Inaugurarea rachetei este așteptată să aibă loc peste 3 ani.
Bill Anders, membru al echipajului misiunii Apollo 8 și autorul uneia dintre cele mai cunoscute fotografii din istorie (“Earthrise”), a murit vineri, 07 iunie, la vârsta de 90 de ani, după ce s-a prăbușit cu un avion Beechcraft T-34 Mentor în apele din apropierea insulei San Juans (statul american Washington). Din primele declarații ale FAA, Anders a fost singur la bordul avionului pe care îl pilota.
Miercuri, 12 iunie, Armenia a devenit al 43-lea stat care aderă la Acordurile Artemis.
Marte
NASA a selectat 7 companii care au venit cu propuneri pentru metode mai rapide și mai ieftine de a transporta pe Pământ probele prelevate de roverul Perseverance, într-un efort de a accelera misiunea Mars Sample Return, dar și a reduce costurile acesteia:
Lockheed Martin (Littleton, Colorado): Lockheed Martin Rapid Mission Design Studies for Mars Sample Return
SpaceX (Hawthorne, California): Enabling Mars Sample Return With Starship
Aerojet Rocketdyne (Huntsville, Alabama): A High-Performance Liquid Mars Ascent Vehicle, Using Highly Reliable and Mature Propulsion Technologies, to Improve Program Affordability and Schedule
Blue Origin (Monrovia, California): Leveraging Artemis for Mars Sample Return
Quantum Space (Rockville, Maryland): Quantum Anchor Leg Mars Sample Return Study
Northrop Grumman (Elkton, Maryland): High TRL MAV Propulsion Trades and Concept Design for MSR Rapid Mission Design
Whittinghill Aerospace (Camarillo, California): A Rapid Design Study for the MSR Single Stage Mars Ascent Vehicle
Fiecare entitate din lista de mai sus va primi 1.5 milioane de dolari pentru realizarea, în 90 de zile, a unui studiu de fezabilitate a metodei propuse. Celor 7 companii din listă li se adaugă și centre NASA, împreună cu Jet Propulsion Laboratory (JPL) și Johns Hopkins’ Applied Physics Laboratory (APL).
Vineri, 07 iunie, a avut loc solstițiul marțian: de vară în emisfera sudică (unde se află roverul Curiosity) și de iarnă în emisfera nordică (unde se află roverul Perseverance). Ceea ce este o veste bună pentru roverul Curiosity, pentru că temperaturile mai ridicate înseamnă că surplusul de energie poate fi folosit pentru echipamentele științifice, în loc să fie folosit pentru menținerea unei temperaturi ridicate.
Spațiul interplanetar
Pentru prima dată din noiembrie 2023, când a avut o problemă cu computerul de bord, Voyager-1 și-a revenit complet și transmite din nou spre Pământ date științifice (de la toate cele 4 instrumente științifice rămase active), după ce toate problemele par să fi fost rezolvate.
Știri locale
“Eram la Barcelona, acum câteva luni, şi trei dintre directorii de top ai SpaceX m-au întrebat ce mai face colegul meu, Octavian Lupu. Mi s-a părut puţin ciudat să aud liderul unei companii ca SpaceX vorbind despre un funcţionar public din România. Eu petrec în medie două - trei ore pe săptămână cu domnul Lupu şi discutăm despre cum România va juca un rol important în regiune, în explorarea spaţiului. Şi nu e o glumă… Acum două săptămâni, directorul Space Humanflights de la SpaceX, Michael Altehofen, a stat două ore într-un “call” cu noi, spunându-ne că în mai puţin de şase luni, dacă luăm această decizie la nivel naţional, România poate trimite cu SpaceX un român în spaţiu, după 50 de ani. Astăzi, ANCOM este o instituţie care, printr-un proiect desfăşurat tot cu SpaceX, printr-un proiect de colaborare, a pus România pe harta lumii ca fiind singura ţară din lume care are un astfel de parteneriat cu o asemenea companie. […] Lucrurile astea nu prea se cunosc”, a afirmat Pavel Popescu, în deschiderea celui mai mare festival de tehnologie şi inovaţie din Europa Centrală şi de Est, Bucharest Tech Week.
Sursă citat: Digi24. Am încercat să-l contactez pe Pavel Popescu pentru clarificări suplimentare, dar până la momentul expedierii acestui newsletter nu am primit nici un răspuns de la domnia sa. Alte comentarii eu nu mai am.
Alte știri din spațiu
În 06 iunie, la ora 12:50 UTC, o nouă rachetă Starship a decolat de pe rampa de la Boca Chica, în cel de-al 4-lea zbor test al celei mai puternice rachete construite vreodată. Deși imediat după lansare unul din cele 33 de motoare Raptor a cedat, zborul a fost un succes, misiunea reușind să bifeze majoritatea obiectivelor: separarea la cald, revenirea controlată a treptei primare deasupra unui punct fix deasupra oceanului (cu o bună precizie), o revenire controlată a treptei secundare prin atmosferă și o ultimă manevră deasupra Oceanului Indian, cu o precizie de doar câțiva kilometri, în condițiile în care Starship era deja avariată în urma trecerii prin atmosferă. Apogeul traiectoriei a fost, conform telemetriei afișată în direct, de 213 km, însă perigeul a fost negativ, ceea ce înseamnă că deși vehiculul a avut o viteză orbitală, traiectoria a fost una suborbitală (conform obiectivelor declarate de SpaceX înaintea zborului). Pentru că toate activitățile din cadrul zborului s-au desfășurat în cadrul activităților planificate și autorizate, Aministrația Federală a Aviației (FAA) din SUA nu va investiga acest test; asta înseamnă că autorizarea pentru viitorul test IFT-5 ar trebui să aibă loc mult mai ușor și mai rapid. Recent, Elon Musk sugera că un nou zbor Starship ar putea avea loc la finalul lunii iulie.
Peste 3 ani s-ar putea să avem pe orbită un vehicul cu propulsie nucleară, dezvoltat în cadrul unui proiect finanțat de Defense Advanced Research Projects Agency (DARPA), despre care am mai scris, este vorba despre misiunea Demonstration Rocket for Agile Cislunar Operations (DRACO). Reactorul nuclear al respectivului vehicul va folosi uraniu slab îmbogățit (high-assay low-enriched uranium —HALEU, 10-20% U-235), însă recent au apărut voci care spun că reducerea măsurilor de securitate necesare pentru a produce suficient combustibil pentru DRACO (și pentru alte proiecte care au nevoie de combustibil similar) ar putea avea implicații mai profunde, legate de non-proliferarea nucleară: 300 de kilograme de HALEU (necesare pentru DRACO) ar putea fi suficiente pentru a construi o armă nucleară, conform unui articol publicat recent în Science.
Forțele Spațiale are SUA au contractat un număr de cel puțin 30 de lansări orbitale care urmează să aibă loc între 2025 și 2030, pentru care vor plăti până la 5.6 miliarde de dolari, sumă împărțită între SpaceX, United Launch Alliance și, pentru prima dată, Blue Origin. Contractul face parte dintr-un program mai larg, National Security Space Launch Phase 3, derulat de Pentagon și conține sateliți GPS, sateliți de observare a Pământului sau sateliți militari. Blue Origin și-a arătat disponibilitatea pentru a participa și în faza a 2-a a acestui program (în 2019), însă propunerea nu a fost acceptată de Pentagon. Programul are două componente, Lane 1 (pentru lansatoare medii spre orbite mai accesibile) și Lane 2 (pentru lansatoare grele spre orbite dincolo de LEO). Suma menționată, cât și numărul de lansări, se referă la misiuni de tipul Lane 1, urmând ca în viitor să fie contractate și misiuni Lane 2. Companiile vor fi anunțate cu 2 ani înaintea unei lansări necesare în cadrul acestui program. Blue Origin plănuiește să inaugureze rachete New Glenn în acest an, într-o misiune spre Marte, contractată de NASA.
Zborurile spațiale de lungă durată (deci și viitoarele misiuni cu echipaj spre Marte) par să afecteze rinichii, conform unui stdiu realizat recent pe 11 șoareci și 5 astronauți; rezultatele au fost publicate în 11 iunie în revista Nature Communications.
We found that spaceflight induces: 1) renal transporter dephosphorylation which may indicate astronauts’ increased risk of nephrolithiasis is in part a primary renal phenomenon rather than solely a secondary consequence of bone loss; 2) remodelling of the nephron that results in expansion of distal convoluted tubule size but loss of overall tubule density; 3) renal damage and dysfunction when exposed to a Mars roundtrip dose-equivalent of simulated GCR.
O lansare a unei rachete Falcon-9, cu 22 de sateliți Starlink la bord (misiunea Starlink-10.2), care urma să aibă loc vineri, 14 iunie, de pe rampa SLC-40 de la centrul spațial Cape Canaveral, a fost oprită (probabil de computerul de bord al rachetei), imediat după aprinderea motoarelor Merlin, înainte ca racheta să se desprindă de rampa de lansare. Treapta primară B1073 se pregătea pentru al 16-lea zbor. Nu se cunosc deocamdată mai multe detalii cu privire la motivul care a dus la amânarea lansării.
Agenția spațială europeană (ESA) semnează un memorandum cu compania americană Vast privind folosirea viitoarei stații spațiale Haven-1 atât ca destinație pentru astronauții europeni, cât și ca loc unde vor fi derulate experimente științifice.
Deși viitorii vyomanauts (piloți indieni ai capsulei Gaganyaan care urmează să ajungă pe orbita Pământului cândva după 2025) s-au antrenat în Orașul Stelelor de lângă Moscova, se pare că totuși India și Statele Unite își vor intensifica activitățile spațiale comune, conform unei declarații publicate de Casa Albă, declarație care a rezultat în urma întâlnirii recente dintre oficiali ai serviciilor de informații din cele două țări. În cadrul acestei întâlniri s-au abordat și subiecte care țin de sectorul spațial și înainte de zborul capsulei Gaganyaan se pare că un indian va efectua un zbor de scurtă durată la bordul Stației Spațiale Internaționale, într-o misiune comercială Axiom (probabil chiar Axiom-4, programată pentru finalul acestui an).
Slovenia a semnat un acord de aderare la Agenția Spațială Europeană (ESA); după ce asta va fi ratificat, Slovenia va deveni al 23-lea stat membru ESA.
În data de 18 iunie, la Viena a avut loc prima conferință a Națiunilor Unite dedicată activităților selenare sustenabile, organizată sub auspiciile United Nations Office for Outer Space Affairs (UNOOSA). Conferința a adus împreună atât semnatari ai Acordurilor Artemis, cât și semnatari ai programului International Lunar Research Station (ILRS) și înainte de toate s-a subliniat necesitatea colaborării internaționale într-un mod transparent, prin intermediul UNOOSA, între toți actorii care vor desfășura activități pe suprafața Lunii. La eveniment a participat și cosmonautul român Dumitru-Dorin Prunariu, iar UNOOSA a subliniat propunerea României pentru organizarea unui grup de lucru pentru activități selenare sustenabile, denumit ATLAC: Action Team on Lunar Activities Consultations.
După o scurtă amânare, joi, 20 iunie, a avut loc un ultim test al lansatorului Ariane 6: racheta a fost alimentată cu combustibil pe rampă și a fost simulată o lansare, numărătoarea inversă fiind oprită cu câteva momente înainte de pornirea motoarelor. Testul a fost unul reușit iar lansarea a rămas programată pentru 9 iulie, din Guiana Franceză.
Imaginea ediției
Oameni pe orbită
La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 71:
Oleg Kononenko, 🇷🇺 Roscosmos, Soiuz MS-24, din 15.09.2023;
Nikolai Chub, 🇷🇺 Roscosmos, Soiuz MS-24, din 15.09.2023;
Alexander Grebenkin, 🇷🇺 Roscosmos, Dragon Crew-8, din 05.03.2024;
Matthew Dominick, 🇺🇸 NASA, Dragon Crew-8, din 05.03.2024;
Michael Barratt, 🇺🇸 NASA, Dragon Crew-8, din 05.03.2024;
Jeanette Epps, 🇺🇸 NASA, Dragon Crew-8, din 05.03.2024;
Tracy Caldwell-Dyson, 🇺🇸 NASA, Soiuz MS-25, din 23.03.2024;
Sunita Williams, 🇺🇸 NASA, Starliner Boe-CFT, din 06.06.2024;
Barry Wilmore, 🇺🇸 NASA, Starliner Boe-CFT, din 06.06.2024.
La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:
Ye Guangfu, 🇨🇳 CNSA, Shenzhou-18, din 26.04.2024;
Li Cong, 🇨🇳 CNSA, Shenzhou-18, din 26.04.2024;
Li Guangsu, 🇨🇳 CNSA, Shenzhou-18, din 26.04.2024.
Lansări orbitale recente
2024-115: În 20 iunie, ora 21:35 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat satelitul european de telecomunicații SES-24 (Astra-1P) pe orbită geosincronă, de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral; pentru această lansare s-a folosit treapta primară B1060, aflată la cel de-al 9-lea zbor, treaptă primară care a revenit pe barja Just Read the Instructions.
2024-114: În data de 20 iunie, ora 18:13 UTC, o rachetă Electron a lansat 5 sateliți Kinéis (misiunea No time Toulouse) pe orbită terestră joasă, de pe rampa LC-1B a complexului spațial de la Mahia, Noua Zeelandă; a fost a 50-a lansare a unei rachete Electron.
2024-113: În data 19 iunie, ora 03:40 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 20 de sateliți Starlink (9.1), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 5-lea zbor al treptei primare B1082, care ulterior lansării a recuperată pe barja Off Course I Still Love You.
2024-112: În data 08 iunie, ora 12:58 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 20 de sateliți Starlink (8.8), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 21-lea zbor al treptei primare B1061, care ulterior lansării a recuperată pe barja Off Course I Still Love You.
2024-111: În data 08 iunie, ora 01:56 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 23 de sateliți Starlink (10.1), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 16-lea zbor al treptei primare B1069, care ulterior lansării a recuperată pe barja A Shortfal of Gravitas.
2024-110: În 06 iunie, la ora 05:00 UTC, o rachetă Ceres-1 a companiei private Galactic Energy a lansat pe orbită heliosincronă satelitul Eros, împreună cu doi sateliți Naxing-3 și satelitul TEE-01B, într-o misiune denumită Love on Top; lansarea a avut loc de pe rampa LS-95A a centrului spațial Jiuquan; a fost a treia lansare Ceres-1 din ultima săptămână.
Erată: Credeam că în recenta tentativă (eșuată) de lansare orbitală a unui satelit militar din Coreea de Nord (din 27 mai) a fost folosită o rachetă Cheonlima-1, cea care a debutat anul trecut cu două eșecuri și o singură lansare reușită. Se pare însă că trebuia să citesc comunicatul de presă nord-coreean, pentru că acolo este specificat faptul că s-a folosit o nouă rachetă, ale cărei motoare folosesc oxigen lichid și kerosen, fiind chiar subliniat acest lucru. Asta în timp ce lansatorul Cheonlima-1 folosește motoare RD-250, de origine rusă, alimentate cu tetraoxid de azot și dimetrilhidrazină, Cheonlima-1 fiind o rachetă orbitală derivată din racheta balistică Hwasong-17, de la care a împrumutat prima treaptă, cu motoare cu tot. Zvonurile spun că Rusia a transferat tehnologie spațială în Coreea de Nord în urma vizitei lui Kim Jong Un la cosmodromul Vostocinîi din septembrie anul trecut, iar vehiculul lansat în 27 mai este un prim rezultat al acestei vizite (și o vizită reciprocă a lui Putin în Coreea de Nord, începută în 19 iunie). Caz în care, fiind o rachetă nouă, al cărui nume încă nu-l cunoaștem, cu un nou combustibil pentru rachetele orbitale nord-coreene, și deci și un motor nou, eșecul nu mai pare chiar atât de usturător pentru regimul nord-coreean.
Detalii și statistici despre toate zborurile orbitale, găsiți pe site-ul www.parsec.ro.
Newsletterul Buletinul Cosmic apare de fiecare dată când avem Lună Plină (gratuit pentru toți abonații) sau Lună Nouă (disponibil doar pentru abonații care sprijină financiar acest proiect, prin platforma Substack).