Buletin Cosmic 183
Buletin Cosmic 183
SpaceX va lansa prima misiune cu echipaj uman pe orbită polară, NASA vinde roverul selenar VIPER, sonda InSight găsește cantități impresionante de apă în scoarța marțiană, surprize din Andromeda
Orbita terestră
Fram2 va fi prima misiune în care un echipaj va survola polii Pământului, de pe orbită. Toate misiunile cu echipaj uman de până acum au fost lansate pe orbita terestră cu înclinația mai mică de 80 de grade, ceea ce nu le-a permis să treacă pe deasupra Polului Nord și Sud. SpaceX va lansa anul acesta, din Florida, o nouă misiune comercială a unei capsule Dragon cu echipaj la bord (misiune cu o durată de 3-5 zile), însă spre deosebire de lansările precedente, capsula va fi trimisă spre orbită polară (înclinație apropiată de 90°), la o altitudine de 425-450 km. La bordul capsulei Dragon se vor afla Chun Wang (un controversat cetățean maltez), Jannicke Mikkelsen (Norvegia), Eric Philips (Australia) și Rabea Rogge (Germania), toți 4 urmând să zboare pentru prima dată în spațiu.
În 13 august, ora 01:50 UTC, nava cargo Progress MS-26 s-a decuplat de modulul Zvezda al Stației Spațiale Internaționale și câteva ore mai târziu, la 05:49 UTC, s-a dezintegrat la reintrarea în atmosferă, deasupra Oceanului Pacific, după 180 de zile petrecute în spațiu; în locul ei, la același sas, a andocat nava Progress MS-28, în 17 august, ora 05:53 UTC, după lansarea cu ajutorul unei rachete Soiuz-2.1a, din 15 august, ora 03:20 UTC, de la Baikonur.
Starliner rămâne andocat la Stația Spațială Internațională și NASA a recunoscut că există în acest moment scenarii în care echipajul care a ajuns pe ISS la bordul Starliner ar putea reveni pe Pământ la bordul unei capsule Dragon, dacă se va decide că Starliner nu este suficient de sigură pentru echipaj. Zvonurile spun că dacă Starliner va reveni acasă fără echipaj, o va face în 06 septembrie. Dacă NASA și Boeing decid că Starliner poate transporta echipajul în siguranță pe Pământ, decuplarea de Stația Spațială Internațională va avea loc în 02 septembrie. NASA ar urma să ia o decizie până în 25 august.
Luna
După ce NASA a renunțat să mai trimită roverul VIPER pe Lună, din cauza depășirii semnificative a bugetului alocat misiunii (deși roverul este asamblat și testat), acum îl scoate la vânzare și caută parteneri privați care să preia roverului și să-l folosească într-un misiune comercială, care să nu implice costuri suplimentare din partea agenției spațiale.
Blue Origin speră ca în luna martie a anului viitor să lanseze spre Lună primul lander Blue Moon (MK1 Pathfinder SN001) cu o rachetă New Glenn, iar NASA va avea un experiment la bordul acestuia. Este vorba despre o cameră video care va investiga modul în care motorul landerului interacționează cu regolitul lunar, Stereo Cameras for Lunar Plume Surface Studies (SCALPSS); o cameră similară a fost instalată și la bordul landerului Odysseus al companiei Intuitive Machines, însă din cauza modului în care a decurs aselenizarea, datele furnizate de experiment nu au fost satisfăcătoare și o altă cameră similară va fi montată și la bordul landerului Blue Ghost al companiei Firefly Aerospace (a cărui lansare este planificată să aibă loc în acest an); datele urmează să fie folosite în viitoarele misiuni Artemis. Landerul Blue Moon al companiei Blue Origin urmează să poată transporta aproximativ 3 tone pe suprafața lunară, fiind semnificativ mai mare decât restul vehiculelor care vor fi trimise spre Lună în cadrul contractelor CLPS: are peste 8 metri înălțime și un diametru de aproximativ 3 metri, cu o masă de peste 21 de tone (inclusiv combustibil).
Marte
Terraformarea planetei Marte ar putea fi mult mai ușor de realizat decât se credea până acum: eliberarea mici particule de fier și aluminiu (nu mai mari de 9 micrometri) în atmosfera planetei ar putea duce la creșterea temperaturii cu 10°C în doar câteva luni, temperatură suficientă pentru a permite apă lichidă la suprafața planetei. Fierul și aluminiul se găsește din abundență la suprafața planetei Marte. Singurul dezavantaj: ar trebui eliberate aproximativ 2 milioane de tone de astfel de particule în fiecare an (ideea este inspirată de același fenomen care provoacă încălzirea globală aici pe Pământ).
După 3.5 ani în care a explorat interiorul craterului Jezero, roverul Perseverance începe în 19 august un nou capitol al misiunii sale marțiene și va escalada creasta vestică a craterului Jezero, în căutare de noi descoperiri. Perseverance a prelevat deja 22 de probe și a parcurs aproape 30 de kilometri pe suprafața marțiană.
Datele culese de sonda InSight de pe suprafața planetei Marte relevă faptul că scoarța planetei ar putea găzdui, la adâncimi de câțiva kilometri sub suprafața planetei (11-20 km), un volum impresionant de apă lichidă, mai mult decât se credea până acum: dacă toată apa ar ajunge la suprafață, planeta Marte ar fi acoperită de un ocean cu o adâncime mai mare de 1 km; articolul științific a apărut în 12 august, în revista Earth, Atmospheric and Planetary Sciences.
Spațiul interplanetar
Un nou studiu publicat recent vine cu o concluzie surprinzătoare: coliziunea dintre galaxia noastră și galaxia Andromeda s-a putea amâna cu câteva miliarde de ani. Conform studiului, sunt doar 50% șanse ca această coliziune să aibă loc în următorii 10 miliarde de ani.
Alte știri, pe scurt
NASA confirmă amânarea lansării misiunii Crew-9 pentru 24 septembrie, pentru a permite rezolvarea problemelor cu capsula Starliner: Dragon nu poate andoca la ISS până când Starliner nu eliberează portul modulului american Harmony. Pentru a permite pregătirea lansării misiunii Europa Clipper de pe rampa LC-39A (cu o rachetă Falcon Heavy), capsula Dragon a misiunii Crew-9 va fi lansată de pe rampa SLC-40 (Cape Canaveral); va fi prima lansare cu echipaj la centrul spațial Cape Canaveral, după misiunea Apollo 7 din 1968 (a cărei lansare a avut loc de pe rampa SLC-34).
Tim Dodd (Everyday Astronaut) a făcut un tur al hangarului Blue Origin din Florida împreună cu Jeff Bezos.Hangarul este vizibil de către cei care vizitează centrul spațial Kennedy, fiind plasat în imediata sa vecinătate, însă accesul în hangar este bineînțeles restricționat. Tim Dodd a reușit să obțină o grămadă de detalii cu privire la New Glenn, pe care le puteți afla urmărind materialul său. New Glenn va fi o rachetă reutilizabilă și Jeff Bezos speră să poată fi refolosită de cel puțin 25 de ori. Însă ce este cu adevărat impresionant este că racheta ar urma să fie gata pentru o nouă misiune în doar 16 zile după efectuarea unui zbor (deși asta probabil nu se va întâmpla imediat). New Glenn are 7 motoare BE-4 și 6 picioare de aterizare (care se activează cu 14 secunde înainte de aterizare și a căror fixare durează 8 secunde). New Glenn nu va reveni la sol ci doar pe o barjă în larg, cel puțin în primele misiuni. Treapta secundară, sau GS-2 (Glenn Stage 2) în jargonul Blue Origin nu este deocamdată reutilizabilă, dar Blue Origin lucrează în paralel și la o variantă reutilizabilă (în trecut era cunoscut sub numele de Proiectul Jarvis); se pare că nu este încă clar dacă merită sau nu ca New Glenn să fie dotată cu o treaptă secundară reutilizabilă: Jeff Bezos a spus că fie treapta secundară va fi atât de ieftină încât nu va conta dacă este sau nu reutilizată, fie varianta reutilizabilă va fi atât de eficientă încât va face complet nenecesară varianta de unică folosință. Există încă dileme dacă treapta secundară reutilizabilă va fi din aluminiu sau oțel inoxidabil, pentru că fiecare material are avantaje și dezavantaje destul de echilibrate. În prezent, în respectivul hangar, sunt construite în paralel 4 trepte primare GS-1 și Blue Origin își propune în 2025 să asambleze un motor BE-4 la fiecare 3 zile (motoarele BE-4 vor fi folosite atât de New Glenn, cât și de racheta Vulcan). Conform NASA, misiunea EscaPADE, care va fi lansată în zborul inaugural al rachetei New Glenn, este programată pentru octombrie 2024.
Se pare că prețul cerut de Boeing și Lockheed Martin pentru United Launch Alliance (ULA) a fost prea mare pentru Blue Origin (probabil în jur de 4 miliarde de dolari)—deși la un moment dat părea că achiziția ULA de către compania lui Jeff Bezos este iminentă. Reuters sugerează acum că Sierra Space este interesată să cumpere United Launch Alliance pentru 2-3 miliarde de dolari și se pare că la un moment dat până și Rocket Lab era interesată de achiziție (Rocket Lab a achiziționat recent o bună parte din activele companiei falimentare Virgin Orbit și în prezent are o capitalizare de piață 3.26 miliarde de dolari). Sierra Space a contractat ULA pentru viitoare lansări ale avionului spațial DreamChaser și are planuri pentru participarea directă, alături de Blue Origin, la construcția viitoarei stații spațiale Blue Reef; achiziția ULA i-ar oferi acces la racheta Vulcan pentru aceste obiective, fără să mai fie nevoită să contracteze astfel de servicii. În plus, ULA a câștigat contracte cu Departamentul de Apărare pentru viitoare lansări de sateliți militari și are în derulare contracte comerciale, dintre care cel mai mare cu compania Kuiper Systems (Amazon), pentru constelația Kuiper, însă din păcate are probleme financiare, dar și probleme cu personalul, care părăsește compania pentru alți actori din domeniu.
La câteva luni distanță după negocierile inițiale, Lockheed Martin anunță că a decis să achiziționeze compania Terran Orbital, cu care avea de câțiva ani contracte de parteneriat (aceste contracte reprezentau pentru 90% din veniturile companiei). Lockheed Martin, care deja deținea o treime din companie, va plăti $0.25/acțiune, adică aproximativ 450 milioane de dolari.
Într-un raport de mediu privind lansările viitoare de pe rampa SLC-14 de la Cape Canaveral au apărut câteva detalii cu privire la viitoarea rachetă Nova a companiei Stoke Space; Nova urmează să fie o rachetă în două trepte, cu ambele trepte reutilizabile și Stoke Space au efectuat recent câteva teste în această direcție. Nova urmează să aibă 40 metri înălțime, din care prima treaptă are 27 de metri (diametru de 3.6 metri), iar treapta secundară 13 metri înălțime (diametru de 4.2 metri). Cele 7 motoare ale primei trepte vor consuma 143 tone de oxigen lichid și 41 de tone de gaz natural lichefiat pentru a genera o forță de tracțiune de 3110 kN. A doua treaptă este dotată cu un singur motor, care va consuma 15.2 tone de oxigen și 2.7 tone gaz natural lichefiat, generând o forță de tracțiune de 111 kN; racheta urmează să urce aproximativ 5 tone pe orbita terestră joasă, însă conform raportului menționat anterior, în primele misiuni Stoke Space nu va încerca să recupereze racheta, ci vor folosi datele obținute în timpul zborului pentru dezvoltarea unei variante reutilizabile.
Imaginea ediției
Oameni pe orbită
La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 70:
Oleg Kononenko, 🇷🇺 Roscosmos, Soiuz MS-24, din 15.09.2023;
Nikolai Chub, 🇷🇺 Roscosmos, Soiuz MS-24, din 15.09.2023;
Alexander Grebenkin, 🇷🇺 Roscosmos, Dragon Crew-8, din 05.03.2024;
Matthew Dominick, 🇺🇸 NASA, Dragon Crew-8, din 05.03.2024;
Michael Barratt, 🇺🇸 NASA, Dragon Crew-8, din 05.03.2024;
Jeanette Epps, 🇺🇸 NASA, Dragon Crew-8, din 05.03.2024;
Tracy Caldwell-Dyson, 🇺🇸 NASA, Soiuz MS-25, din 23.03.2024;
Sunita Williams, 🇺🇸 NASA, Starliner Boe-CFT, din 06.06.2024;
Barry Wilmore, 🇺🇸 NASA, Starliner Boe-CFT, din 06.06.2024.
La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:
Ye Guangfu, 🇨🇳 CNSA, Shenzhou-18, din 26.04.2024;
Li Cong, 🇨🇳 CNSA, Shenzhou-18, din 26.04.2024;
Li Guangsu, 🇨🇳 CNSA, Shenzhou-18, din 26.04.2024.
Lansări orbitale
2024-149: A treia lansare din data de 16 august i-a aparținut unei rachete Falcon 9, care la ora 18:56 UTC a lansat un nou grup de sateliți de mici dimensiuni pe orbită heliosincronă de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg (misiunea Transporter-11); pentru această lansare a fost folosită treapta primară B1075, care după cel de-al 12-lea zbor a fost recuperată pe Landing Zone 4.
2024-148: O rachetă Changzheng-4B a lansat 3 sateliți Yaogan-43-01 (A, B și C) de pe rampa LC-3 a centrului spațial Xichang, în data de 16 august, ora 07:35; sateliții au fost trimiși spre orbită terestră joasă; a fost prima lansare a unei rachete Changzheng-4B de la centrul spațial Xichang.
2024-147: În 16 august, ora 03:47, o rachetă indiană SSLV a lansat, pe orbită terestră joasă, satelitul EOS-08 al agenției spațiale indiene, ce urmează să fie folosit pentru observații ale suprafeței Pământului; lansarea a avut loc de pe rampa FLP a centrului spațial Satish Dhawan.
2024-146: În 15 august, ora 13:00, o rachetă Falcon 9 a lansat doi sateliți WorldView Legion (3 și 4) pentru compania Maxar, de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral, spre orbită terestră joasă; pentru această lansare, SpaceX a folosit treapta primară B1076, care a fost recuperată pe Landing Zone 1, după al 16-lea zbor.
2024-145: O rachetă Soiuz-2.1a a lansat în 15 august, ora 03:20 UTC, nava cargo Progress MS-28 cu 2.6 tone de provizii și echipamente spre Stația Spațială Internațională (din care 950 kg combustibil, 420 kg apă), de pe rampa 31/6 a centrului spațial Baikonur din Kazahstan; nava a andocat la modulul rusesc Zvezda două zile mai târziu, în 17 august, la ora 05:53 UTC.
2024-144: În data 12 august, ora 10:37 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 23 de sateliți Starlink (10.7), de pe rampa LC-39A a centrului spațial Kennedy din Florida; a fost al 17-lea zbor al treptei primare B1073, care ulterior lansării a recuperată pe barja A Shortfal of Gravitas.
2024-143: În 12 august, ora 02:02, o rachetă Falcon 9 a lansat 2 sateliți de comunicații (ASBM-1 și ASBM-2) pe orbită Molniya, de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; sateliții Arctic Satellite Broadband Mission au fost construiți de compania norvegiană Space Norway, în colaborare cu parteneri din Marea Britanie și SUA; după lansare, treapta primară B1061 a rachetei Falcon 9 a revenit pe barja Of Course I Still Love You, la finalul celui de-al 22-lea zbor.
2024-142: În 11 august, o rachetă Electron a lansat satelitul Acadia-3 (Capella-13) al companiei Capella Space pe orbită terestră joasă, de pe rampa LC-1B a centrului spațial Mahia din Noua Zeelandă (misiunea "A Sky Full of Stars"); a fost a 3-a din cele 4 misiuni contractate de Rocket Lab cu Capella Space.
2024-141: În data 10 august, ora 12:50 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 21 de sateliți Starlink (8.3), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 21-lea zbor al treptei primare B1067, care ulterior lansării a recuperată pe barja Just Read the Instructions.
2024-140: În 06 august, ora 06:42, o rachetă Changzheng-6A a lansat primii 18 sateliți Qianfan, parte a constelației G60, echivalentul chinezesc al constelației Starlink; deși autoritățile chinezești au declarat că au încercat să deorbiteze controlat treapta secundară a rachetei Changzheng-6A, la fel ca în cazul lansărilor precedente ale acestei rachete, se pare că treapta secundară s-a dezintegrat pe orbită, generând cel puțin 700 de fragmente (conform LeoLabs).
2024-139: În 04 august, ora 15:02 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat capsula Cygnus NG-21 (S.S. Francis R. "Dick" Scobee) a companiei Northrop Grumman, cu 3.8 tone de provizii pentru echipajul de pe Stația Spațială Internațională. La 42 de minute distanță urma să aibă loc o activare a motoarelor capsulei, pentru ridicarea altitudinii orbitei, însă această manevră nu a avut loc, cel mai probabil din cauza unei probleme software; manevra a fost reprogramată pentru 16:34 UTC, dar a fost întreruptă imediat după ce motoarele au pornit, din cauza unei presiuni inițiale mai mici decât cea nominală; din fericire, problemele au fost remediate și capsula a andocat la modulul american Unity în 06 august, ora 09:33 UTC, conform planului, după ce a fost capturată de brațul robotic al stației la pra 07:11 UTC.
Detalii și statistici despre toate zborurile orbitale, găsiți pe site-ul www.parsec.ro.
Newsletterul Buletinul Cosmic apare de fiecare dată când avem Lună Plină (gratuit pentru toți abonații) sau Lună Nouă (disponibil doar pentru abonații care sprijină financiar acest proiect, prin platforma Substack); realizat cu ajutorul Emacs și Denote.