Buletin Cosmic 184
Buletin Cosmic 184
Deșeu orbital pe cerul României, JUICE vizitează Pământul și Luna, Miorița—un nou nume românesc pe cer, Starliner revine pe Pământ însă fără echipaj, noutăți despre meteoriții marțieni
Orbita terestră
Americanul Nick Hague și rusul Alexandr Gorbunov sunt cei doi membri ai echipajului misiunii Crew-9, care va fi lansat spre Stația Spațială Internațională în 24 septembrie, la bordul unei capsule Dragon. Pentru a putea prelua echipajul misiunii Boe-CFT Starliner în februarie 2025, NASA a renunțat la astronauții Zena Cardman și Stephanie Wilson, care vor zbura spre ISS cu altă ocazie. Nick Hague a fost membru al echipajului Soiuz MS-10, care în 11 octombrie 2018 a eșuat în tentativa de a ajunge pe orbită, după explozia rachetei purtătoare Soiuz, în momentul separării boosterelor auxiliare, la scurt timp după lansare. Hague și Ovchinin au ajuns cu bine la sol și au participat cu succes peste un an în misiunea Soiuz MS-12.Va fi a treia lansare pentru Hague și primul zbor orbital pentru Gorbunov.
Miercuri, 28 august, la ora 01:46 UTC, motoarele navei cargo Progress MS-28, andocată la modulul Zvezda al Stației Spațiale Internaționale, au fost pornite timp de 1075.42 de secunde, pentru a crește viteza ISS cu 1.95 m/s și pentru a-i mări altitudinea medie până la 419.41 km.
Joi, 22 august, motoarele capsulei Cygnus NG-21, andocat la modulul Unity al Stației Spațiale Internaționale, și-a activat motorul principal pentru 19 minute, într-o manevră de ridicare a altitudinii avanpostului orbital, până la 418x415 km; echipajul a surprins și o imagine spectaculoasă cu capsula Cygnus, chiar în momentul acestei manevre.
Roscosmos a publicat lista echipajelor care vor zbura în 2025-2026 spre Stația Spațială Internațională la bordul capsulelor Soiuz; astfel, Soiuz MS-27, programată pentru martie 2025, îi va avea la bord pe rușii Sergheu Rizhikov, Alexei Zubritski și americanul Jonathan Kim; Soiuz MS-28, planificată pentru septembrie 2025 va zbura cu Serghei Kud-Sverchkov, Serghei Mikaiev și Oleg Platonov, iar Soiuz MS-29, programată pentru 2026, îi va avea la bord pe Peter Dubrov, Serghei Korsakov și Anna Kikina; se pare că se încheie astfel colaborarea dintre SUA și Rusia privind schimbul de echipaj la bordul Soiuz și Dragon (Kiril Peskov va fi probabil ultimul cosmonaut rus la bordul unei capsule Dragon, parte a echipajului Crew-10, programat pentru lansare în februarie 2025, în timp ce Alexandr Gorbunov va zbura în Crew-9 la finalul acestei luni).
Luna
Pentru misiunea Artemis IV (2028), NASA pregătește varianta Block 1B a rachetei SLS, care înlocuiește treapta secundară ICPS (Interim Cryogenic Propulsion Stage, derivată din treapta secundară a rachetei Delta) folosită în primele trei misiuni Artemis cu mult mai performantă EUS (Exploration Upper Stage). SLS Block 1B are astfel nevoie de un nou turn de lansare (ML-2, Mobile Launcher 2), pentru că cel vechi. Turnul nou este construit de compania Bechtel și inițial costul estimat a fost de $383 milioane. Un audit recent al OIG relevă faptul că în prezent costurile noului turn se ridică la $2.7 miliarde și este puțin probabil ca turnul de lansare să fie gata la timp pentru misiunea Artemis IV.
Marte
Misiunea Mars Sample Return urmează să aducă pe Pământ, cândva după 2030, probe prelevate de roverul Perseverance de pe suprafața planetei Marte; urmează și o misiune chineză, Tianwen-3, care își propune, la fel, să aducă probe de sol marțian pe Pământ (tot după 2030). Însă nu sunt primele eșantioane de sol marțian care au ajuns pe planeta noastră: există aproximativ 200 de meteoriți marțieni cunoscuți, adică roci marțiene, trimise inițial în spațiu, în urma unui impact puternic al unui meteorit sau comete cu suprafața marțiană; iar aceste roci au ajuns, printr-un joc al șansei și al gravitației, pe planeta noastră (sub formă de meteoriți). Problema era că cercetătorii nu știau de unde de pe Marte au pornit acești meteoriți marțieni. Un studiu publicat recent în revista Science Advances identifică 10 cratere marțiene de unde se pare că au pornit actualii meteoriți marțieni identificați (până acum) pe Pământ; cei aproximativ 200 de meteoriți marțieni au fost grupați în 10 categorii ("pairing groups"), pe baza caracteristicilor acestora. Studiul este unul fundamental în privința unei mai bune înțelegeri a trecutului planetei Marte.
Blue Origin și NASA confirmă că lansarea sondelor ESCAPADE spre Marte este programată pentru data de 13 octombrie (cel mai devreme), în zborul inaugural al rachetei New Glenn; NASA a făcut-o printr-un trailer al misiunii, în timp ce Blue Origin printr-un mesaj pe Twitter.
Spațiul interplanetar
Sonda interplanetară europeană JUICE a realizat cu succes survolul Lunii și al Pământului, într-o manevră care i-a crescut viteza și care a pus-o pe o traiectorie spre Venus, unde va realiza anul viitor, în luna august, o manevră similară. În 19 august, JUICE survola Luna, atingând altitudinea minimă (750 km) la ora 21:15, viteza sondei crescând cu 0.9 km/s, relativ la Soare. Aproape 24 de ore mai târziu, în 20 august la ora 21:56, JUICE se afla la 6840 km de suprafața Pământului, viteza crescând cu încă 4.8 km/s. Această manevră a economisit aproximativ 100-150 kg de combustibil. Jupiter Icy Moons Explorer (JUICE) este o sondă europeană, lansată în 14 aprilie 2023, trimisă pentru a explora cei trei sateliți înghețați ai lui Jupiter: Ganimede, Callisto, Europa. Imaginile transmise de sondă în timpul survolului au putut să fie recepționate și de radioamatorii care urmăreau misiunea.
Din luna august avem pe cer un nou asteroid botezat cu un nume românesc: 2014 LU14 a devenit (622577) Miorița, conform IAU WGSBN Bulletin (volumul 4, numărul 11). De ce Miorița și nu numele unei personalități românești? Ne explică astronomul Valentin Grigore: "Pentru asteroizi NEA nu se acordă nume de oameni, ci de personaje mitologice. Numele Miorița a fost acceptat la o a doua revizuire, dearece prima dată nu au fost convinși că Miorița e un mit și nu o poveste" (asteroid NEA înseamnă Near-Earth Asteroid, adică un asteroid care în viitor poate intersecta orbita Pământului, deci potențial periculos).
Alte știri, pe scurt
Compania germană Rocket Factory Augsburg (RFA) a anunțat luni, 19 august că au efectuat un test static al rachetei RFA One (doar treapta primară), în vederea debutului rachetei din această vară. Din păcate, testul static, efectuat la centrul spațial scoțian SaxaVord, s-a încheiat cu pierderea vehiculul(materialul de la BBC conține și un material video cu incidentul). Din fericire, nici un membru al echipei RFA care participa la acest test nu a fost rănit. Ulterior, RFA a anunțat că cel mai probabil, cauza acestui accident a fost un incendiu la una dintre turbopompele pentru oxigen și că este un eveniment izolat, nu o greșeală de proiectare.
NASA a creat un site care vine în ajutorul celor îndrăgostiți de social-media: acum puteți să vă scrieți numele folosind peisaje surprinse de pe orbita Pământului de satelitul Landsat. Tot ce trebuie să faceți este să scrieți un mesaj și un algoritm va căuta imaginile în care apar forme apropiate de literele mesajului vostru. Foarte instagramabil!
Evenimente locale
În seara zilei de duminică, 25 august, deasupra României (și a țărilor vecine, în special din partea de sud, sud-vest) a putut fi observată dezintegrarea satelitului Starlink-1196: acesta a trecut pe deasupra Austriei, apoi a țărilor balcanice și traiectoria acestuia s-a oprit undeva deasupra părții de nord a Greciei sau undeva deasupra Mediteranei. Satelitul a fost lansat în ianuarie 2020 și faptul că el este originea fenomenului observat pe cer în 25 august a fost confirmată de datele Tracking and Impact Prediction (TIP) ale Space-Track.
Imaginea ediției
Oameni pe orbită
La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 70:
Oleg Kononenko, 🇷🇺 Roscosmos, Soiuz MS-24, din 15.09.2023;
Nikolai Chub, 🇷🇺 Roscosmos, Soiuz MS-24, din 15.09.2023;
Alexander Grebenkin, 🇷🇺 Roscosmos, Dragon Crew-8, din 05.03.2024;
Matthew Dominick, 🇺🇸 NASA, Dragon Crew-8, din 05.03.2024;
Michael Barratt, 🇺🇸 NASA, Dragon Crew-8, din 05.03.2024;
Jeanette Epps, 🇺🇸 NASA, Dragon Crew-8, din 05.03.2024;
Tracy Caldwell-Dyson, 🇺🇸 NASA, Soiuz MS-25, din 23.03.2024;
Sunita Williams, 🇺🇸 NASA, Starliner Boe-CFT, din 06.06.2024;
Barry Wilmore, 🇺🇸 NASA, Starliner Boe-CFT, din 06.06.2024.
La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:
Ye Guangfu, 🇨🇳 CNSA, Shenzhou-18, din 26.04.2024;
Li Cong, 🇨🇳 CNSA, Shenzhou-18, din 26.04.2024;
Li Guangsu, 🇨🇳 CNSA, Shenzhou-18, din 26.04.2024.
Lansări orbitale
2024-155: În data 31 august, ora 08:48 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 21 de sateliți Starlink (9.5), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 9-lea zbor al treptei primare B1081, care ulterior lansării a recuperată pe barja Off Course I Still Love You.
2024-154: În data 31 august, ora 07:43 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 21 de sateliți Starlink (8.10), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 18-lea zbor al treptei primare B1069, care ulterior lansării a recuperată pe barja Just Read the Instructions.
2024-153: Joi, 29 august, o rachetă Ceres-1 (Gushenxing-1) a companiei chineze Galactic Energy a lansat 6 sateliți pe orbită terestră heliosincronă, decolând de pe vasul Dongfeng Hangtiangang (123.2E, 36.4N) din Marea Galbenă; misiunea s-a numit How far I'll go.
2024-152: În data 28 august, ora 06:48 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 21 de sateliți Starlink (8.6), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 23-lea zbor al treptei primare B1062, care ulterior lansării a revenit pe barja A Shortfall of Gravitas, însă în timpul apuntării s-a răsturnat și a fost astfel distrusă.
2024-151: În 22 august, ora 12:25 UTC, o rachetă Changzheng-7A a lansat pe orbită geostaționară satelitul de telecomunicații ChinaSat-4A de pe rampa LC-2 a centrului spațial de la Wenchang.
2024-150: În data 20 august, ora 13:20 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 22 de sateliți Starlink (10.5), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost primul zbor al treptei primare B1085, care ulterior lansării a recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.
Detalii și statistici despre toate zborurile orbitale, găsiți pe site-ul www.parsec.ro.
Newsletterul Buletinul Cosmic apare de fiecare dată când avem Lună Plină (gratuit pentru toți abonații) sau Lună Nouă (disponibil doar pentru abonații care sprijină financiar acest proiect, prin platforma Substack); realizat cu ajutorul Emacs și Denote.