Buletin Cosmic 185
Buletin Cosmic 185
BepiColombo survolează Mercur, Starliner vine acasă fără echipaj, misiunea Polaris Dawn se încheie cu succes, Europa Clipper merge mai departe, JUICE identifică forme de viață de Pământ
Orbita terestră
O treaptă superioară Centaur (NORAD ID 43227), folosită de o rachetă Atlas V în data de 01 martie 2018 pentru a lansa satelitul GOES-17 pe orbită eliptică (highly elliptical orbit—HEO), s-a dezintegrat spontan în 06 septembrie, în jurul orei 05:21 UTC, în timp ce obiectul era pe orbită 34953 x 7634 km, înclinație 9.4 grade, conform Slingshot Aerospace. Nu este un eveniment singular, este a 4-a treapta primară Centaur care se dezintegrează în ultimii 6 ani, fiecare astfel de eveniment generând sute de fragmente.
Capsula Boeing CST-100 Starliner “Calypso” a ajuns cu bine pe Pământ, fără echipaj la bord: desprinderea de ISS a avut loc în 06 septembrie, ora 22:04 UTC. Desprinderea de modulul Harmony a fost capturată de noile camere 4K, instalate la bordul ISS de compania Sen, care plănuiește să ofere în curând streamuri în direct. Manevra de frânare, pentru a înscrie capsula pe o traiectorie care să o readucă pe Pământ, a avut loc în 07 septembrie, ora 03:17 UTC, și a durat 59 de secunde, timp în care toate propulsoarele au funcționat corespunzător. Starliner a aterizat cu bine la ora 04:01 UTC la White Sands (New Mexico). Au fost unele probleme minore și de această dată: câteva propulsoare aflate în modulul de serviciu s-au încălzit din nou (comportament observat și în trecut), unul din cele 12 propulsoare amplasate în capsulă nu a funcționat deloc (comportament nemaiîntâlnit până acum) și a durat mai mult decât era normal ca sistemul de navigație să fie funcțional după trecerea capsulei prin atmosferă.
După mai multe manevre efectuate în ultimele zile (probabil pentru a-și alinia orbita cu pista bazei aeriene de la Lop Nur), avionul spațial chinezesc(2023-195A, NORAD ID 58573) a aterizat în această noapte, la ora 01:44 UTC (conform presei chineze), după ce a petrecut 267 de zile pe orbită. A fost a treia astfel de misiune a avionului spațial chinezesc, mai scurtă decât misiunea precedentă (care s-a desfășurat între 04 august 2022 și 08 mai 2023) și este imposibil de precizat dacă este vorba despre același vehicul sau dacă China are mai multe astfel de avioane spațiale: proiectul este atât de secret încât nu există în spațiul public imagini cu vehiculul respectiv și nu se cunoaște nici măcar numele proiectului (deși uneori se mai folosește denumirea Shenlong și se crede că este asemănător cu avionul spațial american X-37B).
Lansată în 10 septembrie, ora 09:23 UTC, după mai multe amânări cauzate de condițiile meteo din zona recuperării capsulei Dragon, misiunea Polaris Dawn s-a încheiat cu succes în 15 septembrie 2024 ora 07:37 UTC, odată cu revenirea capsulei în Golful Mexic. După ce a fost plasată pe orbită cu apogeul la 1200 km altitudine, capsula Dragon "Resilience" a urcat pe o nouă orbită, cu apogeul la 1400 km, devenind astfel misiunea cu echipaj uman aflată cel mai departe de Pământ (dacă excludem misiunile Apollo). Ulterior, capsula a revenit la o altitudine maximă de 700 km altitudine, unde, în a 3-a zi, a avut loc prima activitate extravehiculară privată: Jared Isaacman și Sarah Gillis au ieșit pe rând, timp de câteva minute, din capsula depresurizată, nu în totalitate, dar suficient pentru a testa mobilitatea noilor costume de astronauți realizate de SpaceX. Practic, și ceilalți doi membri ai echipajului, Scott Poteet și Anna Menon au luat parte la această activitate extravehiculară, având în vedere depresurizarea completă a capsulei, însă cei doi au rămas imobilizați în scaunele lor și nu au ieșit din capsulă.
Într-un raport realizat de compania Quilty Space, costurile Programului Kuiper (prin care compania Amazon speră să poată concura megaconstalația Starlink a companiei SpaceX, lansând 3232 de sateliți) se vor ridica până la 16.5-20 miliarde de dolari, mult mai mult decât costurile estimate acum 4 ani, de 10 miliarde de dolari. Doi sateliți prototip au fost lansați anul trecut și după ce și-au încheiat cu succes misiunea, au fost deorbitați.
În 05 septembrie, ora 19:45 UTC, pentru a pregăti plecarea capsulei Soiuz MS-25 și sosirea capsulei Soiuz MS-26, nava cargo Progress MS-28, andocată la modulul rusesc Zvezda, și-a pornit motoarele pentru 781.98 secunde, pentru un impuls de 1.42 m/s, crescând altitudinea medie a Stației Spațiale Internaționale cu 2.48 km (până la 420.69 km).
O știre mai veche, despre care abia acum am aflat: sateliții din megaconstalațiile de pe orbita terestră joasă, dedicate telecomunicațiilor, cum sunt sateliții Starlink, ar putea fi folosiți pentru geolocalizare, similar cu serviciile oferite de sateliții GPS, Galileo, GLONASS sau Beidou. Folosind efectul Doppler al semnalelor emise de sateliți pentru serviciile de telecomunicații, un observator de la sol ar putea calcula poziția sa în raport cu un sistem de referință, suplinind astfel constelațiile de geolocalizare dedicate (mai ales în contextul actual, în care sunt bruiate în anumite zone ale lumii, de actori statali iresponsabili).
Luna
Al doilea lander lunar al companiei nipone ispace va fi lansat spre Lună în decembrie, folosind o rachetă Falcon-9; acesta este similar cu landerul precedent, Hakuto-R, care s-a prăbușit pe Lună în aprilie 2023, într-o tentativă nereușită de aselenizare. Ținta va fi și de această dată zona denumită Mare Frigoris, pe fața apropiată a Lunii (60.5N, 4.6E). Landerul, denumit Resilience, va avea la bord, alături de câteva echipamente științifice, și un mic rover, denumit Tenacious (dezvoltat de filiala europeană a companiei), a cărui misiune este de a colecta într-o cupă o cantitate mică de regolit lunar, care va fi cumpărat simbolic de NASA, conform unui contract semnat de ispace în 2020.
Senegal aderă la programul International Lunar Research Station (ILRS), alăturându-se astfel unor țări precum Rusia, Venezuela, Belarus, Pakistan, Azerbaijan, Africa de Sud, Egipt, Tailanda, Nicaragua, Serbia sau Kazahstan, într-un proiect coordonat de China care presupune misiuni de explorare a Lunii, care vor culmina cu trimiterea unor echipaje și instalarea, după 2030, a unor baze permanente.
China a făcut un obicei din a refolosi modulule orbitale ale misiunilor selenare pentru obiective care inițial nu păreau că fac parte din misiunea propriu-zisă: de exemplu, după ce sonda Chang'e-2 s-a aflat pe orbita Lunii în 2010, și-a pornit propulsoarele, a părăsit orbita Lunii și a survolat asteroidul 4179 Toutatis. Similar, misiunea Chang'e-5 T1, care a efectuat o repetiție înaintea misiunii Chang'e-5, după finalizarea misiunii principale, a ajuns în punctul Langrange Pământ-Lună L2, testând manevre care ulterior au fost folosite în misiunea Chang'e-4 și Chang'e-6. De această dată, radioamatorii au găsit în punctul Lagrange L2 modulul orbital al misiunii Chang'e-6, cea care a adus pe Pământ primele eșantioane de sol selenar de pe fața îndepărtată a lunii. În 25 iunie, modulul orbital s-a desprins de capsula care a revenit prin atmosfera Pământului cu probele selenare, după care a efectuat o manevră de evitare a Pământului, pentru ca în aceste zile să fie regăsit la 1.5 milioane km de Pământ, în punctul Lagrange L2.
Marte
NASA anunță că lansarea misiunii ESCAPADE (Escape and Plasma Acceleration and Dynamics Explorers) spre Marte nu va mai avea loc în luna octombrie și este acum amânată pentru primăvara anului viitor. Decizia a fost luată pentru a evita costurile suplimentare și provocările tehnice asociate cu potențiala înlăturare a combustibilului din sonde în cazul unei întârzieri a lansării, "care ar putea fi cauzată de o serie de factori". În același timp, Blue Origin, care urma să lanseze cele două sonde în luna octombrie a acestui an, în ceea ce trebuia să fie zborul inaugural al rachetei New Glenn, anunță că ia act de decizia NASA și că misiunea rachetei programată pentru luna decembrie va fi mutată în luna noiembrie, când New Glenn va lansa un satelit demonstrativ Blue Ring.
Spațiul interplanetar
În aprilie 2024, ESA anunța că sonda interplanetară BepiColombo, aflată în drum spre Mercur, are o problemă care nu îi permite motorului principal să funcționeze la nivelul maxim de putere. Acest lucru se întâmplă datorită unei distribuții defectuoase a curentului electric generat de panouri solare, propulsorul principal fiind astfel alimentat necorespunzător. Pentru că orbitarea planetei Mercur este dificilă (din cauza distanței față de Soare a planetei), BepiColombo este nevoită să execute în total 9 survoluri: unul al Pământului, 2 ale lui Venus și nu mai puțin de 6 survoluri ale planetei Mercur (din care 2 au fost deja efectuate). Cel mai recent a avut loc în 4 septembrie și din cauza problemelor cu propulsorul sondei, BepiColombo s-a apropiat până la 165 km de suprafața planetei, cu 35 km mai aproape decât planul original, pentru a compensa o parte din defecțiunile sondei. ESA are acum o nouă traiectorie pentru BepiColombo, care își va putea derula misiunea, doar că va ajunge pe orbita planetei Mercur în noiembrie 2026, cu 11 luni mai târziu decât planul inițial.
NASA a decis luni, 09 septembrie, ca misiunea Europa Clipper să fie lansată în 10 octombrie. În luna iunie, NASA preciza că sunt unele probleme cu o serie de tranzistori ai sondei, care, conform testelor efectuate, nu ar face față nivelului ridicat de radiație din jurul planetei Jupiter. Până la urmă, NASA crede că misiunea poate continua fără ca problemele detectate la respectivii tranzistori să afecteze semnificativ misiunea științifică a sondei. Europa Clipper va survola de mai multe ori satelitul Europa în timp ce se va afla pe orbita lui Jupiter, după 2030. Lansarea se va face cu o rachetă Falcon Heavy ($178M), nu pentru că ar fi fost mai ieftină decât o rachetă SLS (prevăzută inițial pentru lansare și care ar fi costat peste $2B), ci pentru că vibrațiile din timpul lansării (generate de cele două boostere cu combustibil solid) ar fi putut afecta sonda.
În timpul survolului Lunii și al Pământului al sondei JUICE, două instrumente științifice de la bordul sondei europene (Moons and Jupiter Imaging Spectrometer —MAJIS și Submillimetre Wave Instrument —SWI) au confirmat că au găsit ingredientele necesare vieții în atmosfera Pământului și că planeta noastră găzduiește forme de viață. Cele două instrumente au căutat în principal apă, carbon, hidrogen, azot, oxigen, fosfor și sulf (ingredientele de bază ale oricărei forme de viață cunoscute până în prezent), dar și molecule de oxigen, ozon, dioxid de carbon și apă în atmosfera planetei noastre. Astfel, survolul le-a permis celor două instrumente științifice să fie testate și calibrate pentru survolurile repetate ale satelitului jovian Europa, după inserția sondei pe orbita lui Jupiter.
Alte știri, pe scurt
În 29 august, ora 13:07 UTC, o capsula RSS First Step, propulsată de racheta New Shepard, a fost lansată într-un zbor suborbital, avându-i la bord pe Ephraim Rabin, Nicolina Elrick, Eugene Grin, Rob Ferl, Karsen Kitchen și Eiman Jahangir, în cel de-al 8-lea zbor cu echipaj al vehiculului suborbital al companiei Blue Origin; în această misiune, Karsen Kitchen, la 21 de ani, a devenit cea mai tânără femeie care a trecut de linia Karman (100 km).
Telescopul spațial chinezesc Xuntian, care urmează să însoțească pe orbită stația spațială Tiangong, va fi lansat abia în 2027, după ce inițial planul era ce acesta să ajungă în spațiu la finalul acestui an, fiind ulterior amânat pentru 2026.
Agenția Federală pentru Aviație (FAA) a informat SpaceX că nu va putea lansa racheta Starship într-un nou zbor test mai devereme de luna noiembrie, din cauza unei analize de mediu aflată în desfășurare. SpaceX declară că noul vehicul Starship este, din punct de vedere tehnic, gata de lansare de la începutul lunii august și că prognoza FAA anterioară pentru acordarea unei noi licențe de zbor era pentru mijlocul lunii septembrie. Până atunci, nu ne rămâne decât să ne delectăm cu simulatorul de zbor realizat de compania X-Plane, pentru dispozitive cu sistemul de operare iOS, lansat de curând.
În 10 septembrie, un prototip al primei trepte a rachetei Zhuque-3, vehicul al companiei LandSpace, a efectuat un zbor până la 10 km altitudine, timp de 200 de secunde, înainte de a reveni în siguranță pe rampa de lansare. Zhuque-3 va fi o rachetă cu metan și oxigen lichid, a cărei trepte va fi reutilizabilă, și care urmează să fie inaugurată anul viitor.
Evenimente locale
Andrew Parsonson, care urmărește atent sectorul spațial european pe site-ul său, European Spaceflight, a compilat o hartă cu instituțiile și companiile din industria spațială europeană, unde și România este prezentă—deocamdată cu doar două companii (CDS din Cluj-Napoca și RISE din București). Folosind formular de pe site-ul respectiv, oricine îi poate sugera lui Andrew entități noi, care să fie incluse pe hartă.
Imaginea ediției
Revenirea prin atmosferă a capsulei Dragon "Resilience" la finalul misiunii Polaris Dawn a fost fotografiată de pe orbită, de la bordul Stației Spațiale Internaționale (modulul Cupola) de astronautul Don Pettit; imaginea a fost surprinsă duminică, 15 septembrie, la ora 07:23 UTC, în timp ce capsula Dragon trecea deasupra statului american Florida, înainte de amerizarea în apele Golfului Mexic.
Oameni pe orbită
La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 70:
Oleg Kononenko, 🇷🇺 Roscosmos, Soiuz MS-24, din 15.09.2023;
Nikolai Chub, 🇷🇺 Roscosmos, Soiuz MS-24, din 15.09.2023;
Alexander Grebenkin, 🇷🇺 Roscosmos, Dragon Crew-8, din 05.03.2024;
Matthew Dominick, 🇺🇸 NASA, Dragon Crew-8, din 05.03.2024;
Michael Barratt, 🇺🇸 NASA, Dragon Crew-8, din 05.03.2024;
Jeanette Epps, 🇺🇸 NASA, Dragon Crew-8, din 05.03.2024;
Tracy Caldwell-Dyson, 🇺🇸 NASA, Soiuz MS-25, din 23.03.2024;
Sunita Williams, 🇺🇸 NASA, Starliner Boe-CFT, din 06.06.2024;
Barry Wilmore, 🇺🇸 NASA, Starliner Boe-CFT, din 06.06.2024.
La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:
Ye Guangfu, 🇨🇳 CNSA, Shenzhou-18, din 26.04.2024;
Li Cong, 🇨🇳 CNSA, Shenzhou-18, din 26.04.2024;
Li Guangsu, 🇨🇳 CNSA, Shenzhou-18, din 26.04.2024.
Lansări orbitale
2024-168: O rachetă Falcon 9 a lansat, în 17 septembrie, ora 22:50, de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral, doi sateliți europeni *Galileo* (FM26 și FM32), a doua și ultima lansare contractată de Europa pentru sateliții de geolocalizare proprii; pentru această lansare, SpaceX a folosit treapta primară B1067, care după cel de-al 22-lea zbor a revenit pe barja Just Read the Instructions.
2024-166: În 17 septembrie, ora 07:00, o rachetă Angara-1.2 a lansat pe orbită heliosincronă doi sateliți militari (Kosmos-2577 și Kosmos-2578), de pe rampa 35/1 a cosmodromului militar Plesețk.
2024-165: În 14 septembrie, în jurul orei 06:30 UTC, Iran a lansat pe orbită satelitul Chamran-1 (de 60 kg, care a ajuns la o altitudine 550 km) folosind o rachetă Qaem-100 cu combustibil solid, operată de Garda Revoluționară (și nu de agenția spațială civilă); este a treia lansare a rachetei Qaem-100 și a doua cu succes, după eșecul din lansarea inaugurală de anul trecut.
2024-164: În data 13 septembrie, ora 01:45 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 21 de sateliți Starlink (9.6), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 18-lea zbor al treptei primare B1071, care ulterior lansării a recuperată pe barja Off Course I Still Love You.
2024-163: În 12 septembrie, ora 08:52 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 5 sateliți de comunicații BlueBird pe orbită terestră joasă, de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral; treapta primară B1078 a revenit pe Landing Zone 1, după ce a încheiat cu succes cel de-al 13-lea zbor.
2024-162: În data de 11 septembrie, ora 16:23 UTC, o rachetă Soiuz-2.1a a lansat, de pe rampa 31/6 a cosmodromului Baikonur, capsula Soiuz MS-26, avându-i la bord pe Alexei Ovchinin (Rusia), Ivan Vagner (Rusia) și Don Pettit (SUA); andocarea cu modulul Rassvet a avut câteva ore mai târziu, la 19:32 UTC; numărul de oameni aflați simultan pe orbita Pământului a ajuns, pentru prima dată în istorie, la 19, odată cu lansarea Soiuz MS-26; recordul precedent a fost stabilit în luna mai a anului trecut, când 17 persoane s-au aflat simultan pe orbită.
2024-161: O rachetă Falcon 9 a fost lansată în 10 septembrie, ora 09:23 UTC, de pe rampa LC-39A a centrului spațial Kennedy din Florida, în misiunea Polaris Dawn, având la bordul capsulei Dragon "Resilience" primul echipaj care a efectuat o activitate extravehiculară privată, având ca obiectiv principal testarea noilor costume de astronauți realizate de SpaceX; pentru această misiunea a fost folosită treapta primară B1083, care după lansare a fost recuperată pe barja Just Read the Instructions, după al 4-lea zbor; inițial plasată pe o orbită cu apogeul la 1200 km, capsula Dragon a urcat până la aproximativ 1400 km, devenind misiunea cu echipaj uman care a zburat la cea mai mare altitudine (dacă facem abstracție de misiunile Apollo), după care a coborât până la 730 km altitudine, unde a avut loc și activitatea extravehiculară, în care Jared Isaacman și Sarah Gillis (SpaceX) au părăsit parțial capsula, în timp ce Scott Poteet și Anna Menon (SpaceX) au rămas în interiorul capsulei depresurizate; misiunea a durat 5 zile și s-a încheiat cu succes în 15 septembrie, ora 07:37 UTC, odată cu revenirea echipajului pe Pământ, în apele Golfului Mexic.
2024-160: În 06 septembrie, la ora 01:14 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansare pe orbită heliosincronă 21 de sateliți Starshiled (varianta militară a sateliților Starlink, care odată ajunși pe orbită au primit indicative între USA-400 și USA-420), în misiunea NROL-113 pentru National Reconnaisance Office (NRO); lansarea a avut loc de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg, iar pentru această lansare SpaceX a folosit treapta primară B1063, care după separarea de treapta secundară a fost recuperată pe barja Off Course I Still Love You, după cel de-al 20-lea zbor.
2024-159: O rachetă Changzheng-6 a lansat, în 05 septembrie ora 18:30 UTC, 10 sateliți GeeSAT-3, pentru viitoarea megaconstelație chineză Geely Future Mobility, de pe rampa LA-16 a centrului spațial Taiyuan.
2024-158: În data 05 septembrie, ora 15:33 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 21 de sateliți Starlink (8.11), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 15-lea zbor al treptei primare B1077, care ulterior lansării a recuperată pe barja Just Read the Instructions.
2024-157: Ultima rachetă europeană Vega a fost lansată în 05 septembrie, ora 01:50 UTC, de pe rampa ELV a centrului spațial Kourou din Guiana Franceză, urcând pe orbită heliosincronă satelitul de observații terestre Sentinel-2C; în viitor, va fi folosită exclusiv varianta Vega-C; pentru că Avio, compania italiană care asamblează racheta Ariane, a pierdut treapta secundară a acestei ultimel rachete Vega (iar când această treaptă a fost găsită la o groapă de gunoi, s-a constatat că era într-o stare incompatibilă cu zborul cosmic), în acest ultim zbor, Vega a zburat folosind treapta superioară AVUM+ folosită în zborurile Vega-C.
2024-156: În 03 septembrie, ora 01:22 UTC, o rachetă Changzheng-4B a lansat 6 sateliți Yaogan-43-02 pe orbită terestră joasă, de pe rampa LC-3 a centrului spațial Xichang.
Detalii și statistici despre toate zborurile orbitale, găsiți pe site-ul www.parsec.ro.
Newsletterul Buletinul Cosmic apare de fiecare dată când avem Lună Plină (gratuit pentru toți abonații) sau Lună Nouă (disponibil doar pentru abonații care sprijină financiar acest proiect, prin platforma Substack); realizat cu ajutorul Emacs și Denote.