Buletin Cosmic 186
Nou record la bordul ISS, prima lansare cu echipaj de pe rampa SLC-40, noi probleme pentru Falcon-9, China dezvăluie noile costume de astronauți în timp ce Axiom Space are probleme financiare
Orbita terestră
Luni, 23 septembrie, capsula Soiuz MS-25 a aterizat cu bine în Kazahstan, aducându-i pe Pământ pe Nikolai Chub, Oleg Kononenko și Tracy Caldwell Dyson. Dacă Tracy Dyson a petrecut 184 de zile la bordul Stației Spațiale Internaționale, Kononenko și Chub, care au ajuns în spațiu în septembrie anul trecut, la bordul capsulei Soiuz MS-24, au stabilit un nou record de anduranță la bordul ISS, unde au petrecut 374 de zile (5984 de orbite), doborând recordul precedent al lui Dimitri Petelin și Frank Rubio, de 371 de zile.
Scurgerea de la bordul Stației Spațiale Internaționale, detectată între modulul rusesc Zvezda și nava cargo Progress (andocată temporar) nu doar că nu a fost rezolvată, dar pare să se agraveze, conform unui raport recent al Office of Inspector General (OIG):
The space agency often uses a 5x5 «risk matrix» to classify the likelihood and consequence of risks to spaceflight activities, and the Russian leaks are now classified as a «5» both in terms of high likelihood and high consequence. Their potential for «catastrophic failure» is discussed in meetings.
Același raport se arată îngrijorat cu privire la lipsa redundanței în ceea ce privește transportul de echipaj și cargo spre și dinspre Stația Spațială Internațională, având în vedere problemele Starliner și faptul că Northrop Grumman trebuie să construiască o rachetă nouă pentru a putea lansa în continuare capsula Cygnus.
Luna
Intutitive Machines este compania selectată de NASA pentru a oferi în viitor servicii de telecomunicații în cadrul misiunilor Artemis, pentru a elibera actualul sistem Deep Space Network, care a fost supraîncărcat în timpul misiunii Artemis-1 din cauza minisateliților care au însoțit treapta superioară SLS în drumul său spre Lună. Contractul se întinde pe o perioadă de 5 ani și Intuitive Machines va primi 4.82 miliarde de dolari pentru a lansa sateliții necesari telecomunicațiilor din spațiul cis-lunar. În prima fază, compania va primi 150 milioane de dolari și contractul cu NASA va funcționa similar cu un contract pe care fiecare dintre noi îl are cu o companie de telecomunicații: Intuitive Machines va vinde minute, pe care NASA le va folosi pentru telemetrie și transfer de date, prima dată pentru roverele de la Polul Sud lunar, iar ulterior pentru misiunile Artemis cu echipaj. Primul satelit din această constelație lunară va fi lansat anul viitor, odată cu misiunea IM-3, urmând ca alți doi să fie lansați în 2027, odată cu misiunea IM-4.
Televiziunea chineză CGTN a publicat un documentar despre misiunea Chang'e-6, prin care o sondă chineză a reușit anul trecut, în premieră absolută, să aducă pe Pământ eșantioane de sol selenar de pe fața îndepărtată a Lunii; documentarul este gratuit și poate fi urmărit pe canalul de YouTube al CGTN.
Pe fața îndepărtată a Lunii, roverul Yutu-2 este încă activ, la 5 ani și 9 luni după aselenizarea din 2019: până acum, acesta a parcurs peste 1610 metri pe suprafața selenară.
Spațiul interplanetar și interstelar
Steaua lui Barnard are (cel puțin) o exoplanetă! Descoperirea a fost făcută folosind observatorul Very Large Telescope (VLT) din Chile; aflată la 6 ani-lumină de Pământ, Steaua lui Barnard este cea mai apropiată stea de Soare care nu face parte dintr-un sistem stelar multiplu. Exoplaneta nou descoperită (Barnard b) este mai mică decât Pământul, se află la o distanță de stea de 20 de ori mai mică decât distanța dintre Mercur și Soare, orbitând Steaua lui Barnard în 3.15 zile (terestre) și temperatura medie la suprafață este de 125°C.
Agenția spațială chineză a confirmat calendarul următoarelor sale misiuni spațiale: Tianwen-2 va fi lansată anul viitor, pentru a preleva probe de pe asteoridul (469219) Kamoʻoalewa, dar și pentru un survol al asteroidului activ (cometa?) 311P/PANSTARRS; misiunea Chang'e-7 va fi lansată în 2026 spre Polul Sud al Lunii și va conține o sondă orbitală, un lander și un rover, urmată de misiunea Chang'e-8 în 2028, care va testa utilizarea resurselor selenare pentru viitoare bază pe care China plănuiește să o construiască pe Lună; în același an, 2028, va fi lansată și misiunea Tianwen-3spre Marte, de unde Chian sper să se întoarcă cu eșantioane din solul marțian; doi ani mai târziu, Tianwen-4 va porni într-o misiune spre Jupiter și o posibilă extensie a misiunii spre Uranus.
India a aprobat, printr-o ședință de cabinet din 18 septembrie, câteva planuri ambițioase privind explorarea spațială: noul lansator Soorya (NGLV), misiunea Chandrayaan-4, stația spațială Bharatiya Antariksh și o misiune spre Venus; Soorya este un lansator parțial reutilizabil, care urmează să fie folosit pentru misiune spre viitoarea stație orbitală Bharatiya Antariksh (BAS-1, care urmează să aibă 5 module și să devină operațională în 2029) și pentru misiuni selenare (după 2040) și care poate urca cel mult 30 de tone pe orbita terestră joasă sau 12 tone spre orbita geostaționară; racheta va avea trei trepte, din care prima treaptă va fi propulsată cu motoare cu metan și oxigen lichid; în 2028, misiunea Chandrayaan-4 își propune să aducă pe Pământ eșantioane de sol și roci selenare și va costa aproximativ $253 milioane; misiunea spre Venus va fi lansată în 2028 și își propune să trimită o sondă orbitală spre planeta vecină, cu un cost de $150 milioane.
Nava care va transporta viitorul telescop spațial Nancy Grace Roman pe orbită a fost finalizată de către NASA și așteptă cuplarea cu restul telescopului și a echipamentelor științifice care urmează să fie lansate în mai 2027 de o rachetă Falcon Heavy spre punctul Lagrange Pământ-Soare L2. Nancy Grace Roman este primul telescop spațial pentru a cărui asamblare se folosesc componente de la unul din cele două telescoape spațiale donate de National Reconaissance Office (NRO) pentru NASA în 2012.
Sonda New Horizons se află în aceste momente la o distanță de 60 de ori mai mare decât distanța Pământ-Soare (60 UA, aproximativ 9 miliarde de kilometri) și aproape la dublul distanței la care s-a aflat când a survolat planeta Pluto.
Alte știri, pe scurt
Pentru a doua oară în 2024, zborurile rachetei Falcon 9 sunt suspendate din cauza unei probleme tehnice: după lansarea misiunii Crew-9 și desprinderea de capsula Dragon, treapta secundară urma să execute o manevră de deorbitare, însă această manevră nu a fost una nominală, așa că treapta secundară a ajuns tot în Oceanul Pacific, însă într-o altă zonă decât cea stabilită inițial; drept urmare, FAA a decis să investigheze acest eveniment și SpaceX să oprească temporar lansările Falcon 9. În timpul lansării din 12 iulie (2024-129), un set de sateliți Starlink a fost pierdut din cauza unei scurgeri de oxigen la treapta secundară a rachetei Falcon 9, care și-a reluat zborurile după doar 2 săptămâni. În 28 august (2024-152), treapta primară a rachetei, care urma să aterizeze pe o barjă, după cel de-al 23-lea zbor, a fost pierdută din cauza vitezei prea mari de apuntare; FAA a investigat problema, dar a permis rachetei Falcon 9 să continue să zboare.
SpaceX și United Airlines au semnat recent un contract prin care peste 1000 de avioane ale companiei aeriene americane vor fi dotate cu antene pentru Starlink și vor oferi WiFi gratuit în timpul zborului. Astfel, United Airlines se adaugă altor trei companii care au semnat contracte similare, Hawaiian Airlines, Qatar Airways și Air France; în viitorul apropiat urmează ca peste 2500 de aeronave să ofere clienților acces la WiFi gratuit, cu latență scăzută, printr-o conexiune la constelația Starlink.
Sateliții Starlink îi deranjează și pe radioastronomi, nu doar pe astronomi: noua generație de sateliți Starlink (v2, sateliți care includ și posibilitatea conectării directe cu telefoanele mobile și care au început să fie lansați din februarie 2023) produc de 32 de ori mai mult zgomot de fond decât generațiile precedente (v1 și v1.5), conform unui studiu publicat în publicația științifică Astronomy and Astrophysics.
Compania americană Longshot dorește să construiască un tun cu lungimea de peste 500 de metri(!) pentru a accelera un obiect cu masa de 100 de kilograme până la Mach 5, în speranța că vor reuși să coboare astfel semnificativ prețul unei lansări orbitale, printr-o abordare care este cel puțin interesantă. Compania a primit deja o finanțare de 8 milioane de dolari și 2 milioane de dolari de la Forțele Aeriene ale SUA.
Administrația Federală pentru Aviație (FAA) din Statele Unite intenționează să amendeze compania SpaceX cu $633000 pentru mai multe încălcări ale licenței de zbor pentru rachetele Falcon 9 și Falcon Heavy, ale căror lansări au avut loc în vara anului trecut; în același timp, Elon Musk acuză FAA de depășirea atribuțiilor.
Compania spaniolă Pangea (cunoscută pentru lansatorul suborbital Meso) a primit un contract din partea ESA pentru a dezvolta un motor, denumit Kronos, cu o forță de tracțiune de 2MN, care ar putea echipa viitoarele lansatoare grele europene. Contractul este pare a programului ESA denumit Very High Thrust rocket engine initiative, demarat în 2023.
Axiom Space, compania care intermediază zboruri spre Stația Spațială Internațională astronauților privați și care dorește să construiască o stație spațială proprie, are probleme financiare, conform unui articol publicat de Forbes. Mike Suffdini, fost manager al programului ISS în cadrul NASA, a fost CEO-ul Axiom Space până în luna august, când a părăsit compania. Compania are dificultăți în a-și plăti angajații și furnizorii, inclusiv serviciile companiei Thales Alenia, de care depinde pentru construcția viitoarelor module ale stației spațiale proprii. Se pare că noul contract cu NASA, prin care compania se obligă să construiască viitoarele costume de astronauți care urmează să fie folosite pe Lună în misiunile ulterioare Artemis-2, a realocat resursele necesare pentru construcția stației spațiale și acum compania are probleme în a atrage noi fonduri (Collins Aerospace, o altă companie care s-a obligat să construiască viitoarele costume spațiale necesare la bordul ISS, a renunțat la contract).
După Zhuque-3, o altă rachetă chineză efectuează un test atmosferic și revine pe rampa de lansare, după o lansare până la câțiva kilometri: este vorba despre un prototip al rachetei Nebula-2, realizat de compania chineză Deep Blue Aerospace, care după un zbor excelent, ratează aterizarea și se prăbușește pe rampă la finalul testului. Deep Blue Aerospace a declarat că 10 din 11 obiective au fost atinse și că un nou test va avea loc în luna noiembrie, urmând ca racheta să fie lansată spre orbită cândva în 2025.
MaiaSpace va folosi în viitor rampa de unde au fost lansate rachete Soiuz din Guyana Franceză: având în vedere că relațiile dintre ESA/Arianespace și Roscosmos au fost afectate în urma războului purtat de Rusia și Ucraina, rampa a rămas nefolosită din 2022. În luna aprilie, agenția spațială franceză (CNES) a publicat criteriile care trebuie îndeplinite de o companie pentru a putea folosi în viitor rampa respectivă: racheta care o va folosi va trebui să poată lansa 1.5 tone pe orbita terestră, nu mai târziu de 2027. MaiaSpace, o companie subsidiară ArianeSpace dorește să inaugureze racheta Maia în 2025.
Imaginea ediției
Oameni pe orbită
La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 70:
Alexander Grebenkin, 🇷🇺 Roscosmos, Dragon Crew-8, din 05.03.2024;
Matthew Dominick, 🇺🇸 NASA, Dragon Crew-8, din 05.03.2024;
Michael Barratt, 🇺🇸 NASA, Dragon Crew-8, din 05.03.2024;
Jeanette Epps, 🇺🇸 NASA, Dragon Crew-8, din 05.03.2024;
Sunita Williams, 🇺🇸 NASA, Starliner Boe-CFT, din 06.06.2024;
Barry Wilmore, 🇺🇸 NASA, Starliner Boe-CFT, din 06.06.2024;
Ivan Vagner, 🇷🇺 Roscosmos, Soiuz MS-26, din 11.09.2024;
Alexei Ovchinin, 🇷🇺 Roscosmos, Soiuz MS-26, din 11.09.2024;
Doinald Pettit, 🇺🇸 NASA, Soiuz MS-26, din 11.09.2024;
Nick Hague, 🇺🇸 NASA, Dragon Crew-9, din 29.09.2024;
Alexandr Gorbunov, 🇷🇺 Roscosmos, Dragon Crew-9, din 29.09.2024.
La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:
Ye Guangfu, 🇨🇳 CNSA, Shenzhou-18, din 26.04.2024;
Li Cong, 🇨🇳 CNSA, Shenzhou-18, din 26.04.2024;
Li Guangsu, 🇨🇳 CNSA, Shenzhou-18, din 26.04.2024.
Lansări orbitale
2024-178: În 28 septembrie, ora 17:17 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat pe orbită capsula Dragon în misiunea SpaceX Crew-9, de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida, avându-i la bord pe Nick Hague și Alexandr Gorbunov; este prima lansare cu echipaj de pe rampa SLC-40; după lansare, treapta primară B1085 a revenit la sol, pe Landing Zone 1, după al 2-lea zbor; repornirea treptei secundare pentru manevra de deorbitare nu a fost una nominală, ceea ce a dus la ratarea zonei de impact planificată inițial (deși treapta secundară a ajuns tot în Pacific, departe de zonele locuite); drept urmare, zborurile rachetei Falcon 9 au fost suspendate temporar pentru a treia oară în acest an.
2024-177: În 27 septembrie, ora 10:30 UTC, o rachetă Changzheng-2D a lansat pe orbită terestră joasă, de pe rampa SLS-2 a centrului spațial Jiuquan, capsula Shijian-19 (fără echipaj la bord), pentru testarea procedurilor de revenire prin atmosferă.
2024-176: O rachetă H-IIA, varianta 202, a lansat în 26 septembrie, ora 05:24 UTC, de pe rampa LA-Y1 a centrului spațial Tanegashima, satelitul militar IGS-Radar-8 pe orbită heliosincronă; a fost penultima lansare a rachetei H-IIA, care urmează să fie înlocuită cu lansatorul H-3.
2024-175: În data 25 septembrie, ora 04:01 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 20 de sateliți Starlink (9.8), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 10-lea zbor al treptei primare B1081, care ulterior lansării a recuperată pe barja Off Course I Still Love You.
2024-174: În 24 septembrie, ora 23:35 UTC, o rachetă Kinetica-1 a lansat 5 sateliți pe orbită heliosincronă: 2 sateliți AIRSAT, un satelit Jilin-1 SAR-01A și 2 sateliți Yunyao-1 de pe rampa LS-130 a centrului spațial Jiuquan.
2024-173: În 24 septembrie, ora 02:30 UTC, o rachetă Jielong a lansat mai mulți sateliți de mici dimensiuni pe orbită heliosincronă de pe vasul Dongfang Hang Tian Gang din Marea Chinei de Sud.
2024-172: A patra lansare orbitală din 20 septembrie a urcat pe orbită terestră joasă 5 sateliți francezi Kineis, la ora 23:01 UTC, cu ajutorul unei rachete Electron, de pe rampa LC-1A a centrului spațial de la Mahia, Noua Zeelenadă.
2024-171: În data 20 septembrie, ora 14:20 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 20 de sateliți Starlink (9.17), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 13-lea zbor al treptei primare B1075, care ulterior lansării a recuperată pe barja Off Course I Still Love You.
2024-170: În 20 septembrie, ora 09:43 UTC, o rachetă Kuaizhou-1A a lansat 4 sateliți Tianqi de la centrul spațial Xichang, care au ajuns pe orbită heliosincronă.
2024-169: În 20 septembrie, ora 04:10, o rachetă Chang Zheng 2D a lansat, de pe rampa Taiyuan LA-9, satelitul de observații Jilin 01-06 (Kuanfu-02B) pe orbită heliosincronă.
2024-168: În 19 septembrie, ora 01:00, o rachetă Changzheng-3B, cu treapta superioară Yuanzheng-1, a lansat, de pe rampa LC-2 a centrului spațial Xichang, doi sateliți de geolocație Beidou (M27 și M28) spre orbită terestră medie.
Detalii și statistici despre toate zborurile orbitale, găsiți pe site-ul www.parsec.ro.
Newsletterul Buletinul Cosmic apare de fiecare dată când avem Lună Plină (gratuit pentru toți abonații) sau Lună Nouă (disponibil doar pentru abonații care sprijină financiar acest proiect, prin platforma Substack); realizat cu ajutorul Emacs și Denote.