Buletin Cosmic 188
Un experiment românesc va ajunge în câteva zile pe ISS, China vrea eșantioane din atmosfera marțiană, un satelit Intelsat s-a dezintegrat pe orbită geostaționară, schimb de echipaj pe ISS și Tiangong
Orbita terestră
În 20 octombrie, în jurul orei 04:30 UTC, satelitul de telecomunicații Intelsat-33E s-a dezintegrat pe orbită geostaționară; până în prezent, au fost identificate 20 de fragmente. Satelitul, lansat în 2016 de o rachetă europeană Ariane 5, a fost proiectat și construit de compania Boeing și imediat după lansare a avut probleme cu propulsorul principal (ajungând astfel mai târziu pe orbita operațională). În 2019, și satelitul Intelsat-29E a avut aceeași soartă, satelit produs de asemenea de Boeing.
Astronauții Matthew Dominick, Michael Barratt, Jeanette Epps și Alexander Grebenkin au ajuns vineri, la ora 07:29 UTC, înapoi pe Pământ, la bordul capsulei Dragon Crew-8, după 235 de zile, 3 ore și 35 de minute petrecute în spațiu. Revenirea lor acasă a fost întârziată de problemele capsulei Starliner și de uraganul Milton. Unul din astronauții americani a rămas internat la spital cu o zi în plus față de colegii săi; NASA nu a făcut public numele acestuia și nici problemele de sănătate pe care le are, însă precizează că se află într-o stare stabilă. Nu este prima dată când unul dintre astronauții care revin pe Pământ să rămână mai mult timp într-un centru medical pentru investigații suplimentare, însă nici nu este o procedură obișnuită.
În data de 30 octombrie, ora 03:00 UTC, capsula Shenzhou-19, avându-i la bord pe taikonauții Cai Xuzhe, Song Lingdong și Wang Haoze au andocat la modulul central Tianhe al stației spațiale Tiangong, unde vor petrece aproximativ 6 luni; cum echipajul Shenzhou-18 va reveni pe Pământ abia în 04 noiembrie, timp de câteva zile, la bordul Tiangong, se află nu mai puțin de 6 taikonauți (nu este o premieră, este a 5-a oară când se întâmplă acest lucru în programul spațial chinezesc). Echipajul Shenzhou-19 va derula 86 de experimente la bordul Tiangong.
Luna
NASA a identificat cauza degradării premature a scutului termic al capsulei Orion din misiunea Artemis-1, dar nu a oferit mai multe informații. Până la finalul lunii noiembrie vor fi efectuate teste pentru a identifica o variantă prin care această degradare să poată să fie evitată, iar ulterior, administrația NASA va lua o decizie cu privire la misiunea Artemis-2 (ținând cont de faptul că scutul termic este deja atașat capsulei Orion pentru această misiune). Artemis-2 este deocamdată programată pentru lansare în luna septembrie 2025, urmând ca Reid Wiseman, Victor Glover, Christina Koch și Jeremy Hansen să dea un ocol Lunii înainte de a reveni pe Pământ.
În 23 octombrie, Cipru a devenit al 46-lea stat semnatar al Acordurilor Artemis, iar două zile mai târziu, vineri, 25 octombrie, Chile a devenit al 47-lea stat semnatar.
NASA a prezentat 9 regiuni din vecinătatea polului sud lunar, care sunt luate în considerare pentru misiunea Artemis-3, viitoarea aselenizare cu echipaj (o listă mai veche, adusă la zi, conform ultimelor recomandări ale echipei de geologi responsabilă cu misiunea Artemis-3). Cele 9 regiuni conțin fiecare mai multe zone care ar putea fi folosite pentru aselenizare, însă deocamdată nu s-a luat o decizie cu privire la care dintre aceste regiuni ar fi favorizate de NASA: Cabeus B, Haworth, Malapert Massif, Mons Mouton Plateau, Mons Mouton, Nobile Rim 1, Nobile Rim 2, de Gerlache Rim 2 și Slater Plain.
Agenția spațială chineză (CNSA) a anunțat că cei 10 noi taikonauții, selectați în luna iunie a acestui an (grupul 4) au început deja pregătirile pentru misiuni pe suprafața Lunii; CNSA susține că primul echipaj de taikonauți va aseleniza înainte de 2030.
În 29 octombrie, China Manned Space Engineering Office (CMSEO) a anunțat că a selectat două echipe care să dezvolte câte un prototip pentru un viitor rover lunar care urmează să fie folosit în misiunile selenare cu echipaj uman; echipele sunt din două instituții (China Academy of Space Technology —CAST și Shanghai Academy of Spaceflight Technology —SAST) care aparțin de China Aerospace Science and Technology Corporation —CASC, o companie de stat care derulează majoritatea misiunilor spațiale. Roverul trebuie să aibă o masă de 200 kilograme și o autonomie de 10 kilometri.
Spațiul interplanetar
O echipă de cercetători din Kiev, Ucraina, a identificat câțiva asteroizi care ne-ar putea ajuta să călătorim spre și dinspre Marte (și chiar Venus) feriți de radiațiile cosmice dăunătoare atât corpului uman, cât și echipamentelor electronice ale vehiculelor în care ne vom îmbarca. Asteroizii 2014 QX432, 2009 WY7 și 2019 YU3 par să ne fie folositori în acest sens, după cum reiese din concluziile articolului; întregul studiu poate fi consultat pe platforma arXiv.
În data de 16 octombrie, sonda Voyager 1 a primit o comandă pentru a-și activa unul dintre încălzitoarele de la bord. Deși sonda ar fi trebuit să aibă suficientă energie pentru a pune în funcțiune încălzitorul, comanda a declanșat sistemul automat de protecție, care are scopul de a proteja sonda împotriva unui consum prea mare de energie (resursele de la bord fiind limitate). În 18 octombrie, JPL nu a mai putut detecta nici un semnal de la Voyager 1. Acest lucru pare că s-a întâmplat pentru că sistemul de protecție automat a redus automat cantitatea de date pe care sonda o trimite, așa că în loc ca datele să fie trimise prin transmițătorul radio în bandă X, sonda a decis să trimită datele prin transmițătorul în bandă S, care emite însă cu o putere mult mai mică, deci semnalul radio este mult mai slab (transmițătorul în bandă S nu mai fusese folosit din anul 1981!). Și totuși, echipa de la JPL a reușit să identifice fluxul de date trimis de Voyager 1 chiar și în banda S. Acum, comunicațiile cu sonda au loc în banda S, până când JPL reușește să înțeleagă exact care au fost cauzele care au declanșat sistemul automat de protecție. Sonda Voyager 1 a fost lansat în 5 septembrie 1977 și se află în prezent la 24 de miliarde de kilometri de Pământ.
Știri locale
"Cred că România ar trebui, ca vocal, să se alăture celor care critică (n.r. amenințarea Rusiei) și să pună presiune pe Rusia, pentru a nu încălca linia roșie punând o bombă nucleară în spațiu" a spus Bill Nelson, administratorul NASA, în cadrul unei întâlniri cu presa din România, după cum consemnează Anca Grădinaru pentru Europa Liberă; Bill Nelson a vizitat România în 17-18 octombrie, perioadă în care a participat la o recepție organizată de Ambasada SUA de la București și ulterior a vizitat INCDO INOE 2000 și ELI-NP.
Museum of Immersive New Art (MINA), cel mai mare centru de artă imersivă din Europa, se deschide la Cluj (strada Orăștiei, nr. 10), iar unul dintre spectacole va fi Cosmos - Descoperă tainele universului, spectacol care conține și imagini cu cosmonautul Dumitru Prunariu din misiunea Soiuz-40. De altfel, Dumitru Prunariu va susține și o prezentare cu această ocazie, în 23 noiembrie.
DropCoal este un experiment științific dezvoltat în România în ultimii ani, care va continua la bordul Stației Spațiale Internaționale, cu ajutorul unui echipament dezvoltat și produs integral în România de compania Romanian InSpace Engineering (RISE), în cadrul unui proiect finanțat de Agenția Spațială Europeană (ESA). Echipamentul, primul de acest gen realizat în România care va ajunge pe ISS, se află la bordul unei rachete Falcon 9, în interiorul capsulei Dragon (care se pregătește pentru lansarea în misiunea CRS-31). Ajuns la bordul ISS, echipamentul care găzduiește experimentul va fi instalat în platforma ICE Cubes, parte a rack-ului European Physiology Module (EPM) din modulul european Columbus. Conform comunicatului de presă al RISE, "DropCoal a fost proiectat pentru a studia fenomenele de coalescență și amestecarea lichidelor într-o misiune de 6 luni la bordul Stației. Mai precis, dispozitivul generează două picături de substanțe diferite, filmand cu o camera ultrarapida cum acestea se unesc și se amestecă în microgravitație […] RISE a proiectat și construit dispozitivul necesar desfășurării experimentului. Acesta include o cameră video ultra-rapidă, un sistem de circulare a fluidelor, pompe, motoare de precizie micrometrica care să controleze deplasarea picăturilor una către cealaltă cu viteze diferite. Formarea picăturilor se comandă de la sol, prin intermediul unui software avansat realizat în cadrul proiectului […] Rezultatele experimentului vor fi analizate de o echipă internațională de cercetători, condusă de Institutul Național de Fizica Laserilor, Plasmei si Radiatiilor - România și membri ai Universității Tehnice din Darmstadt - Germania and Universitatea Carnegie Mellon - SUA". Lansarea este programată pentru marți, 05 noiembrie, la ora 02:29 UTC.
România este din ce în ce mai aproape de achiziționarea unui satelit (geostaționar?) pentru telecomunicații guvernamentale și militare, conform unui articol din Europa Liberă, semnat de Anca Grădinaru.
Alte știri, pe scurt
Pentru a 10-a oară în istorie (și a 3-a oară în acest an!), un asteroid de mici dimensiuni (aproximativ 1 metru) a fost descoperit la scurt timp înainte să intre prin atmosfera Pământului. Obiectul, denumit 2024 UQ (A11dc6D), a fost observat de Asteroid Terrestrial-impact Last Alert System (ATLAS) și a intrat în atmosfera Pământului, deasupra Oceanului Pacific în 23 octombrie, la ora 10:54 UTC, degajând o energie echivalentă cu 0.15 kT TNT. Bolidul a putut fi observat la 1000 km de coasta de vest a Statelor Unite și a fost capturat și de JPL Center for Near Earth Object Studies (CNEOS).
După ce în ultimul trimestru Boeing a raportat pierderi de 250 de milioane de dolari în cadrul programului Starliner (care se adaugă celor 150 de milioane raportate trimestrul trecut, aducând costurile capsulei Starliner la 1.6 miliarde de dolari), conform unui material Wall Street Journal se pare sunt explorate modalități prin care compania să scape de această afacere (decizie care s-ar alinia cu intenția Boeing și Lockheed Martin de a vinde și compania United Launch Alliance). Boeing va continua însă participarea la racheta SLS și viitoarea treaptă superioară EUS.
Blue Origin a prezentat un nou vehicul New Shepard destinat zborurilor suborbitale cu echipaj, denumit RSS Kármán Line. Acesta a zburat până la 101 km altitudine, în 23 octombrie (ora 15:27 UTC), însă deocamdată fără echipaj, însă în viitor, împreună cu RSS First Step, urmează să efectueze zboruri de agrement regulate, în care 6 pasageri sunt lansați până la 100-101 km altitudine, unde petrec câteva secunde în imponderabilitate, înainte de a reveni pe Pământ.
Și tot Blue Origin a transportat prima treaptă a rachetei New Glenn pe rampa de lansare SLC-36 de la centrul spațial Cape Canaveral; este vorba despre vehiculul care urmează să fie lansat spre orbită în acest an, însă fără treapta secundară instalată (deși treapta secundară a avut parte de un test static, pe aceeași rampă de lansare, în 23 septembrie, când cele două motoare BE-3U au fost pornite pentru 15 secunde). Blue Origin speră să inaugureze racheta New Glenn până la finalul acestui an, însă nu pentru a lansa sondele ESCAPADE spre Marte, așa cum a fost planul inițial, ci pentru a testa prototipul Blue Ring.
Într-un eveniment organizat acum mai bine de două săptămâni la ESTEC, Arianespace a prezentat planul pentru variantele Block 2 și Block 3 ale rachetei Ariane 6. Astfel, începând din 2026 am putea să vedem pe rampa de lansare varianta Block 2, care va conține boostere P160 (în locul boosterelor P120 folosite în prezent) și o treaptă superioară mai puternică (Upper Liquid Propulsion Module ULPM), în care motorul Vinci-2 va dezvolta 200 kN forță de tracțiune (față de 180 kN cât dezvoltă în prezent). Boosterele P160 for fi mai lungi cu 1 metru și vor avea în plus 14 tone de combustibil, ceea ce înseamnă că o rachetă Ariane 64 Block 2 va putea urca cu 2 tone mai mult pe orbita terestră joasă. O decizie cu privire la dezvoltarea unei variante Block 3 va fi luată la finalul anului viitor, însă ar fi posibil ca într-o astfel de configurație, probabil cu o treaptă superioară mai puternică, Ariane 6 să poată lansa 9.9 tone spre Lună, față de 8.6 tone cât poate lansa în prezent (upgrade care ar fi util pentru lansarea viitorului lander european Argonaut, care cântărește în jur de 10 tone).
În următorii ani, China ar putea lansa o misiune ambițioasă spre Venus, care să colecteze eșantioane din atmosfera planetei vecine, pe care să le aducă apoi pe Pământ, pentru investigații suplimentare.
Imaginea ediției
Oameni pe orbită
La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 72:
Sunita Williams, 🇺🇸 NASA, Starliner Boe-CFT, din 06.06.2024;
Barry Wilmore, 🇺🇸 NASA, Starliner Boe-CFT, din 06.06.2024;
Ivan Vagner, 🇷🇺 Roscosmos, Soiuz MS-26, din 11.09.2024;
Alexei Ovchinin, 🇷🇺 Roscosmos, Soiuz MS-26, din 11.09.2024;
Donald Pettit, 🇺🇸 NASA, Soiuz MS-26, din 11.09.2024;
Nick Hague, 🇺🇸 NASA, Dragon Crew-9, din 29.09.2024;
Alexandr Gorbunov, 🇷🇺 Roscosmos, Dragon Crew-9, din 29.09.2024.
La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:
Ye Guangfu, 🇨🇳 CNSA, Shenzhou-18, din 26.04.2024;
Li Cong, 🇨🇳 CNSA, Shenzhou-18, din 26.04.2024;
Li Guangsu, 🇨🇳 CNSA, Shenzhou-18, din 26.04.2024;
Cai Xuzhe, 🇨🇳 CNSA, Shenzhou-19, din 26.04.2024;
Song Lingdong, 🇨🇳 CNSA, Shenzhou-19, din 29.10.2024;
Wang Haoze, 🇨🇳 CNSA, Shenzhou-19, din 29.10.2024.
Spațiul tău
Lucrezi într-o companie românească (sau europeană) din domeniul aerospațial și vrei să faci cunoscute activitățile tale publicului român, pasionat de spațiul cosmic? Fiecare număr din Buletinul Cosmic ajunge la aproape 1000 de abonați, interesați de tot ce înseamnă explorare spațială și aici poate fi locul ideal în care compania pentru care lucrezi poate povesti mai multe despre proiectele voastre, iar informațiile să ajungă direct la un public interesat (de la tineri și entuziaști, până la profesioniști în domeniu). Scrie-mi la adresa claudiu@parsec.ro dacă crezi că putem găsi oportunități de colaborare!
Lansări orbitale
2024-196: O rachetă Soiuz-2.1a a lansat un satelit militar rusesc (Kosmos-2579, probabil Bars-M No. 6) de la cosmodromul Plesetsk, în 31 octombrie, ora 07:51 UTC; satelitul a ajuns pe orbită heliosincronă, 338 x 498 km.
2024-195: În data 30 octombrie, ora 11:30 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 20 de sateliți Starlink (9.9), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 14-lea zbor al treptei primare B1075, care ulterior lansării a recuperată pe barja Off Course I Still Love You; a fost a 200-a lansare Starlink.
2024-194: În 29 octombrie, ora 20:27 UTC, o rachetă Changzheng-2F a lansat, de pe rampa SLS-1 a centrului spațial Jiuquan, capsula Shenzhou-19, avându-i la bord pe taikonauții Wang Haoze (primul zbor spațial, a treia femeie cu cetățenie chineză care zboară în spațiu), Cai Xuzhe (al doilea zbor spațial, după Shenzhou-14) și Song Lingdong (primul zbor spațial); cei trei vor petrece aproximativ 6 luni în spațiu și vor reveni pe Pământ la finalul lunii aprilie sau începutul luni mai 2025; andocare cu modulul Tianhe a avut loc în 30 octombrie, la ora 03:00 UTC.
2024-193: În data 26 octombrie, ora 21:47 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 22 de sateliți Starlink (10.8), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 19-lea zbor al treptei primare B1069, care ulterior lansării a recuperată pe barja Just Read the Instructions.
2024-192: În data 24 octombrie, ora 17:14 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 21 de sateliți Starshield (NROL-167, USA 421-441), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 21-lea zbor al treptei primare B1063, care ulterior lansării a recuperată pe barja Off Course I Still Love You; a fost a 4-a lansare dedicată sateliților Starshield și a 100-a lansare Falcon 9 în 2024.
2024-191: În data 23 octombrie, ora 21:47 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 23 de sateliți Starlink (6.61), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 18-lea zbor al treptei primare B1073, care ulterior lansării a recuperată pe barja A Shortfal of Gravitas.
2024-190: În 23 octombrie, ora 01:09 UTC, o rachetă Changzheng-2C a lansat pe orbită heliosincronă trei sateliți militari Yaogan 43-03, folosiți pentru observații ale suprafeței Pământului; lansarea a avut loc de pe rampa LC-3 a centrului spațial Xichang.
2024-189: În 22 octombrie, la ora 00:10 UTC, o rachetă chineză Changzheng-6 a urcat pe orbită heliosincronă trei sateliți Tianping 3A, de pe rampa LA-16 a centrului spațial Taiyuan.
2024-188: O rachetă Falcon 9 a lansat 20 de sateliți OneWeb pe orbită terestră joasă, de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg, în 20 octombrie, ora 05:13 UTC; pentru acest zbor, SpaceX a folosit treapta primară B1082, aflată la cel de-al 7-lea zbor, care după lansare a revenit la sol, pe Landing Zone 4.
2024-187: În data 18 octombrie, ora 23:31 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 20 de sateliți Starlink (8.19), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 17-lea zbor al treptei primare B1076, care ulterior lansării a recuperată pe barja Just Read the Instructions.
Detalii și statistici despre toate zborurile orbitale, găsiți pe site-ul www.parsec.ro.
Newsletterul Buletinul Cosmic apare de fiecare dată când avem Lună Plină (gratuit pentru toți abonații) sau Lună Nouă (disponibil doar pentru abonații care sprijină financiar acest proiect, prin platforma Substack); realizat cu ajutorul Emacs.