Buletin Cosmic 190
Experimentul DropCoal este funcțional la bordul ISS, două landere selenare se pregătesc pentru lansare, Bepi-Colombo survolează Mercur, urme de viață descoperite în eșantioanele de pe asteroidul Ryugu
Orbita terestră
În 19 noiembrie, la ora 20:30 UTC, nava cargo Progress MS-28, andocată la modulul Zvezda al Stației Spațiale Internaționale (ISS), și-a activat propulsoarele pentru 330.90 secunde, modificând viteza stației cu 0.5 m/s și crescând altitudinea medie a ISS cu 800 de metri; manevra a fost efectuată pentru a evita o posibilă coliziune cu un deșeu orbital, rezultat în urma dezintegrării pe orbită polară, în 2015, a unui satelit meteorologic militar american (DMSP F-12).
Sasul dintre modulul rusesc Poisk și nava cargo Progress MS-29 (care a andocat la Stația Spațială Internațională în 23 noiembrie, ora 14:31 UTC, cu aproape 3 tone de provizii, combustibil, echipamente și experimente științifice) a fost închis de urgență după ce astronauții se la bord au raportat un “miros toxic” care se emana din interiorul Progress MS-29. Câteva ore mai târziu, mirosul s-a disipat și sasul dintre cele două vehicule s-a redeschis, fără alte probleme. Nu este clar dacă mirosul a provenit din interiorul navei, sau de la sasul de andocare, al cărui exterior ar fi fost contaminat cu combustibil, în urma plecării vehiculului precedent, Progress MS-27.
Luna
Compania Lunar Outpost anunță că roverul selenar (Lunar Outpost Eagle) la care lucrează în prezent (alături de alte companii precum Leidos, MDA Space, Goodyear și General Motors) va ajunge pe Lună în 2029, cu ajutorul unei rachete Starship. Lunar Outpost este una din cele două companii americane selectate de NASA în aprilie 2024 pentru a dezvolta rovere lunare. Un alt rover, dezvoltat în Japonia (de JAXA și Toyota) este așteptat să ajungă pe Lună în 2031, odată cu echipajul misiunii Artemis VII.
A doua aselenizare a companiei Intuitive Machines este programată pentru luna februarie 2025, conform lui Steve Altemus, directorul companiei. Misiunea IM-2 va folosi același tip de lander, Nova-C, ca în cazul misiunii IM-1 din februarie 2024. Compania va gestiona și doi senzori aflați la bordul sondei Lunar Reconaissance Orbiter (LRO), aflată pe orbita Lunii din 2009, în urma unui contract semnat recent cu Universitatea din Arizona.
Misiunea chineză Chang'e-8 urmează să conțină și un rover construit în Pakistan: acesta va cântări 35 de kilograme și va efectua o serie de experimente științifice, inclusiv studii ale solului selenar.
Firefly Aerospace se pregătesc pentru lansarea landerului lunar Blue Ghost la mijlocul lunii ianuarie 2025, de la centrul spațial Cape Canaveral, la bordul unei rachete Falcon 9; Blue Ghost este parte a programului Commercial Lunar Payload Services —CLPS și vehiculul a ajuns deja în Florida. Propulsorul principal al Blue Ghost, LEROS-4, este produs de compania britanică Nammo.
Însă nu este singurul lander lunar care a ajuns în Florida: Resilience, landerul companiei nipone ispace, împreună cu roverul Tenacious, sunt alte două vehicule care se pregătesc pentru o lansare spre Lună în ianuarie. A doua misiune selenară a companiei ispace a fost botezată Venture Moon.
Spațiul interplanetar
Astăzi, 01 decembrie, la ora 14:23 UTC, sonda Bepi-Colombo survolează pentru a 5-a oară planeta Mercur, apropiindu-se până la 165-240 km de suprafață, fiind pentru prima dată când va fi testat echipamentul MERTIS, care va transmite primele imagini în infraroșu ale suprafeței planetei Mercur.
S-au găsit microorganisme în probele prelevate de sol de pe suprafața asteroidului Ryugu, de sonda japoneză Hayabusa-2, însă nu este vorba despre extratereștri, ci de contaminare cu microorganisme de pe Pământ, în timpul manipulării eșantioanelor de sol.
Alte știri, pe scurt
În 19 noiembrie, ora 22:00 UTC, SpaceX a desfășurat al 6-lea test Starship, în care treapta secundară a vehiculului a revenit controlat prin atmosferă, după ce a repornit cu succes un motor Raptor în timp ce se afla în spațiu, principala diferență față de zborul precedent. Urmărind un profil de revenire prin atmosferă mai agresiv, treapta secundară a ajuns cu precizie în zona desemnată din Oceanul Indian, unde a fost și filmată înainte de a ameriza controlat (ora de lansare a fost aleasă astfel încât să fie lumină naturală în zona de revenire a treptei secundare, pentru a putea fi mai bine evaluată starea scutului termic, probabil cel mai problematic element în acest moment al Starship). Din cauza unei avarii a turnului de lansare, treapta primară nu a mai fost capturată de brațele robotice, fiind deviată spre apele Golfului Mexic.
Compania Blue Origin a lansat în 22 noiembrie, ora 15:30, din nou o capsulă New Shepard până la limita spațiului: RSS First Step a urcat până la 107 km un echipaj (NS-28) format din Emily Calandrelli, Sharon Hagle (al doilea zbor în spațiu), Marc Hagle (al doilea zbor în spațiu), Austin Litteral, James Russell și Henry Wolfond.
Agenția spațială europeană (ESA) a făcut public raportul apelului Preparatory Activities for European Heavy Lift Launcher (PROTEIN), prin care a contractat două companii europene pentru studii privind fezabilitatea unui lansator greu european. Cele două companii sunt ArianeGroup și Rocket Factory Augsburg. Fiecare dintre ele au promit câte două vehicule, cu un preț relativ apropiat pentru lansarea pe orbita terestră joasă: 280 euro/kg din partea ArianeGroup și 200-285 euro/kg din partea Rocket Factory Augsburg. ArianeGroup propune un vehicul parțial reutilizabil, cu un diametru de 8.5 metri și o înălțime de 100 de metri și un al doilea vehicul complet reutilizabil, care folosește treapta secundară SUSIE, ambele putând urca 100 de tone pe orbita terestră joasă. Compania Rocket Factory Augsburg propune două vehicule, cu 2, respectiv 3 trepte, care să poată urca 100, respectiv 115 tone pe orbita terestră joasă, care să fie propulsate de motoare HELIX și Prometheus.
Referitor la Prometheus, ESA a suplimentat recent contractul cu ArianeGroup pentru continuarea dezvoltării motorului, dar și pentru a construi un al doilea prototip Themis, cu un total de 230 milioane euro.
Pe lângă inițiativele PROTEIN, THRUST! și BEST! de dezvoltare a lansatoarelor grele și supergrele, ESA anunță că lansează un studiu pentru dezvoltarea în viitorul apropiat a unui lansator reutilizabil care să poată urca 60 de tone pe orbita terestră joasă (deci să fie comparabil cu lansatoarele existente Falcon Heavy și SLS); studiul a fost retras de pe site-ul ESA, un oficial declarând că a fost lansat prematur, urmând ca în decembrie să fie publicat din nou, în varianta finală.
Contractele din programul european BOOST! au fost suplimentate de către ESA cu 44.2 milioane euro, bani care vor ajunge la companiile HyImpulse, Isar Aerospace, Orbex și Rocket Factory Augsburg pentru a dezvolta lansatoare orbitale de calibru ușor.
Pe lângă lansatorul orbital H3 (care înlocuiește H-II), Japonia mai are un al doilea lansator orbital, de calibru mai mic, numit Epsilon, cu combustibil solid, derivat din boosterele auxiliare ale H-II. Odată cu tranziția de la H-II la H3, va avea loc și tranziția de la Epsilon la Epsilon-S, însă această tranziție nu este lipsită de probleme: un test al noului propulsor Epsilon-S efectuat în iulie anul trecut a fost oprit de o anomalie a acestuia. Testul a urmat ultimului zbor Epsilon, care în 12 octombrie 2022 s-a încheiat tot cu un eșec. Epsilon-S urma să debuteze în luna martie a anului viitor, însă un nou test, derulat în 26 noiembrie, s-a încheiat cu un nou eșec pentru propulsorul nipon cu combustibil solid.
Compania ABL Space Systems (fondată în 2017) a anunțat că renunță la dezvoltarea de lansatoare orbitale ușoare și își va reorganiza activitatea (adică a disponibilizat o parte din personal) pentru a produce rachete balistice necesare sectorului de apărare. Lansatorul RS1, de calibru mic, a avut un singur zbor, în 10 ianuarie 2023 de pe o rampă de lansare a centrului Kodiak din Alaska, însă lansarea a fost un eșec, vehiculul fiind pierdut după câteva secunde după pornirea motoarelor și desprinderea de rampă. O a doua rachetă RS1 a fost pierdută după ce a fost avariată semnificativ în timpul pregătirilor pentru lansare.
Rusia suspendă dezvoltarea misiunii Zond-M, care urma să studieze activitatea solară, din rațiuni financiare. Misiunea Zond-M face parte din programul Ionozond, iar câteva echipamente din acest program au fost deja lansate pe orbita Pământului, la bordul unor sateliți lansați de la cosmodromul Vostocinîi în 04 noiembrie.
Nava cargo Tianzhou-8, lansată în 15 noiembrie spre stația spațială chineză Tiangong, va transporta, pe lângă provizii și experimente științifice, și cărămizi realizate din diverse variante de simulant de regolit lunar (un material care simulează compoziția, structura, textura și proprietățile prafului lunar); acestea vor fi montate în afara stației spațiale, în urma unei activități extravehiculare, unde vor petrece aproximativ 3 ani pentru a fi studiat efectul condițiilor din spațiu asupra cărămizilor. Datele vor fi folosite în proiectarea viitoarelor structuri selenare din programul ILRS.
Al treilea zbor al rachetei Vulcan se amână pentru anul viitor, deși inițial United Launch Alliance spera să poată lansa până la finalul anului 2024 prima misiune pentru Space Force. În ciuda problemei cu boosterul cu combustibil solid din ultimul zbor, procesul de certificare al lansatorului continuă, chiar dacă într-un ritm mai lent.
Știri locale
Romanian InSpace Engineering (RISE) anunță că experimentul DropCoal este funcțional, după ce astronautul Don Pettit l-a instalat în laboratorul ICE Cubes Facility din modulul european Columbus al Stației Spațiale Internaționale (și a pregătit un scurt filmuleț de prezentare).
Duminică, 24 noiembrie, în spațiul expozițional imersiv al Museum of Immersive New Art (MINA) Cluj-Napoca, după programul Cosmos, care a fascinat întreaga audiență cu imagini din spațiu proiectate pe pereți de zeci de metri, cosmonautul Dumitru Prunariu a susținut o prezentare despre provocările, dar și plăcerile de care are parte cariera unui cosmonaut, după care a împărțit autografe copiilor (și părinților) prezenți.
Spațiul tău
Lucrezi într-o companie românească (sau europeană) din domeniul aerospațial și vrei să faci cunoscute activitățile tale publicului român, pasionat de spațiul cosmic? Fiecare număr din Buletinul Cosmic ajunge la aproape 1000 de abonați, interesați de tot ce înseamnă explorare spațială și aici poate fi locul ideal în care compania pentru care lucrezi poate povesti mai multe despre proiectele voastre, iar informațiile să ajungă direct la un public interesat (de la tineri și entuziaști, până la profesioniști în domeniu). Scrie-mi la adresa claudiu@parsec.ro dacă crezi că putem găsi oportunități de colaborare!
Imaginea ediției
Oameni pe orbită
La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 72:
Sunita Williams, 🇺🇸 NASA, Starliner Boe-CFT, din 06.06.2024;
Barry Wilmore, 🇺🇸 NASA, Starliner Boe-CFT, din 06.06.2024;
Ivan Vagner, 🇷🇺 Roscosmos, Soiuz MS-26, din 11.09.2024;
Alexei Ovchinin, 🇷🇺 Roscosmos, Soiuz MS-26, din 11.09.2024;
Donald Pettit, 🇺🇸 NASA, Soiuz MS-26, din 11.09.2024;
Nick Hague, 🇺🇸 NASA, Dragon Crew-9, din 29.09.2024;
Alexandr Gorbunov, 🇷🇺 Roscosmos, Dragon Crew-9, din 29.09.2024.
La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:
Cai Xuzhe, 🇨🇳 CNSA, Shenzhou-19, din 26.04.2024;
Song Lingdong, 🇨🇳 CNSA, Shenzhou-19, din 29.10.2024;
Wang Haoze, 🇨🇳 CNSA, Shenzhou-19, din 29.10.2024.
Reveniri prin atmosferă notabile
Nava cargo Tianzhou-7 a revenit controlat prin atmosferă duminică, 17 noiembrie, în jurul orei 13:25 UTC, în sudul Oceanului Pacific; desprinderea de stația spațială Tiangong a avut loc în 10 noiembrie.
Următorii sateliți Starlink au revenit distructiv prin atmosfera Pământului în ultimele două săptămâni: Starlink-30786 (21.11), Starlink-1509 (24.11), Starlink-1467 (24.11), Starlink-31118 (28.11) și Starlink-5662 (28.11).
În 18 noiembrie a reintrat în atmosferă și obiectul principal al satelitului rusesc Resurs-P1, lansat în 25 iunie 2013, și care în 26 iunie 2024 s-a dezintegrat în peste 100 de fragmente, ca urmare a unei defecțiuni suferite la doar 3.5 ani după lansare.
Au mai revenit necontrolat și distructiv sateliții USA-320 (51075, probabil satelit Starshield), Umbra-06 (56198), Kanopus-V1 (38707), Vigoride-6(56196) și treptele superioare Changzheng-7 (2024-211B), Electron (2024-201C) și Changzheng-2C (2024-190D).
Lansări orbitale
2024-226: În 30 noiembrie, la ora 13:20 UTC, a debutat, de pe rampa LC-2 a centrului spațial Wenchang, racheta Changzheng-12, care a urcat pe orbita terestră joasă doi sateliți Hulianwang Jishu Shiyan Weixing și Jishu Shiyan Weixing 03; Changzheng-12 este propulsată de 4 motoare YF-100K și poate urca până la 12 tone pe orbită terestră joasă (200 km altitudine) sau 6 tone pe orbită heliosincronă (700 km altitudine).
2024-225: În data de 30 noiembrie, ora 08:10 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 21 de sateliți Starshield pentru National Reconaissance Office (misiunea NROL-126, a 5-a misiune dedicată constelației Starshield) de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg; pentru această misiune a fost folosită o treaptă primară nouă, B1088, are după separarea de treapta secundară, a fost recuperată pe barja Of Course I Still Love You.
2024-224: Tot în 30 noiembrie, ora 05:00 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 24 de sateliți Starlink (6.65), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 6-lea zbor al treptei primare B1083, care ulterior lansării a recuperată pe barja Just Read the Instructions.
2024-223: O rachetă Soiuz-2.1a, cu o treaptă secundară Fregat-M, a lansat pe orbită terestră joasă satelitul militar de observații Kondor-FKA No.2 de pe rampa 1S a centrului spațial Vostocinîi.
2024-222: În data 27 noiembrie, ora 04:41 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 24 de sateliți Starlink (6.76), de pe rampa LC-39A a centrului spațial Kennedy din Florida; a fost al 15-lea zbor al treptei primare B1078, care ulterior lansării a recuperată pe barja A Shortfal of Gravitas.
2024-221: În 27 noiembrie, la ora 02:00 UTC, a avut loc debutul rachetei Zhuque-2E (o evoluție a lansatorului Zhuque a companiei LandSpace), care a urcat pe orbita terestră joasă doi sateliți de comunicații Guanchuan de pe rampa LS-96 a centrului spațial Jiuquan
2024-220: În data 25 noiembrie, ora 10:02 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 23 de sateliți Starlink (12.1), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 13-lea zbor al treptei primare B1080, care ulterior lansării a recuperată pe barja Just Read the Instructions.
2024-219: În 25 noiembrie, o rachetă Electron a lansat pe orbită terestră joasă 5 sateliți francezi Kineis (misiunea "Ice AIS baby") de pe rampa LC-1 a centrului spațial Mahia din Noua Zeelandă; a fost a treia din cele 5 misiuni dedicate constelației Kineis.
2024-218: O rachetă Changzheng-2C a lansat în 24 noiembrie, ora 23:39 UTC, doi sateliți de observare a Pământului Superview-2 (03 și 04) de pe rampa SLS-2 a centrului spațial Jiuquan; sateliții au ajuns pe orbită heliosincronă.
2024-217: În data 24 noiembrie, ora 05:25 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 20 de sateliți Starlink (9.13), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 15-lea zbor al treptei primare B1075, care ulterior lansării a recuperată pe barja Off Course I Still Love You; a fost a 100-a lansare a unei rachete Falcon 9 de la centrul spațial Vandenberg.
2024-216: În data 21 noiembrie, ora 16:07 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 24 de sateliți Starlink (6.66), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 20-lea zbor al treptei primare B1069, care ulterior lansării a recuperată pe barja A Shortfal of Gravitas; a fost a 400-a lansare a unei rachete Falcon 9.
2024-215: Nava cargo Progress MS-29 a fost lansată cu provizii spre Stația Spațială Internațională în 21 noiembrie, ora 12:22 UTC, de pe rampa LC-31 a centrului spațial de la Baikonur, cu ajutorul unei rachete Soiuz-2.1a; andocarea cu modulul Poisk al Stației Spațiale Internaționale a avut loc în 23 noiembrie, ora 14:31 UTC.
2024-214: În data de 18 noiembrie, ora 18:31 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat, de pe rampa LC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida, satelitul indian de telecomunicații GSAT-20 pe orbită geosincronă, folosind treapta primară B1073, aflată la cel de-al 19-lea zbor; după lansare, treapta primară a fost recuperată pe barja Just Read the Instructions.
2024-213: Tot în data 18 noiembrie, ora 05:53 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 20 de sateliți Starlink (9.12), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 20-lea zbor al treptei primare B1071, care ulterior lansării a recuperată pe barja Off Course I Still Love You.
2024-212: O rachetă Falcon 9 a lansat, în 17 noiembrie, ora 22:19 UTC, satelitul australian de telecomunicații Optus-X (TD-7) pe orbită geosincronă; pentru această lansare, SpaceX a folosit treapta primară B1077, aflată la cel de-al 16-lea zbor, care a fost recuperată pe barja A Shortfal of Gravitas.
2024-211: În 15 noiembrie, ora 15:13 UTC, o rachetă Changzheng-7 a lansat pe orbită terestră joasă nava cargo Tianzhou-8 de la centrul spațial Wenchang, cu provizii pentru echipajul stației spațiale chineze Tiangong; andocare cu modulul central Tianhe a stației spațiale a avut loc câteva ore mai târziu, la 18:32 UTC.
Detalii și statistici despre toate zborurile orbitale, găsiți pe site-ul www.parsec.ro.
Newsletterul Buletinul Cosmic apare de fiecare dată când avem Lună Plină (gratuit pentru toți abonații) sau Lună Nouă (disponibil doar pentru abonații care sprijină financiar acest proiect, prin platforma Substack); realizat cu ajutorul Emacs.