Buletin Cosmic 191
Jared Isaacman propus pentru a conduce NASA, întârzieri pentru Artemis, Italia vrea să construiască un reactor nuclear pe Lună și să lanseze rachete orbitale din Kenya, detalii despre Ingenuity
Orbita terestră
The New York Times dedică un material interactiv satelitului rusesc Cosmos-2553, lansat în 05 februarie 2022 și aflat în prezent pe orbită circulară, la 2000 km altitudine, în care este discutat potențialul militar al unui astfel de satelit (deși se presupune că acesta nu are arme active la bord).
Satelitul Active Debris Removal by Astroscale-Japan (ADRAS-J) s-a apropiat până la 15 metri de un deșeu orbital (o treaptă secundară abandonată pe orbită), într-o tentativă de capturare a acesteia, pentru a valida o procedură de deorbitare, însă din cauza unei erori, apropierea nu a continuat dincolo de 15 metri, așa cum fusese planificat, satelitul activ depărtându-se de ținta sa. Misiunea ADRAS-J constă doar în validarea tehnologiei de apropiere, capturare, urmând ca o misiune viitoare să se cupleze cu un deșeu orbital și să încerce deorbitarea acestuia.
Luna
Într-o conferință de presă organizată în 05 decembrie, Bill Nelson, administratorul NASA, a spus că din cauza problemelor cu scutul termic al capsulei Orion (depistate la finalul misiunii Artemis I), misiunea Artemis II se amână pentru 2026, iar Artemis III se amână pentru 2027 (dacă SpaceX va avea un Starship lunar disponibil până atunci). Asta înseamnă că va trece și 2025 și nu vom vedea nici anul viitor o lansare SLS. Și, dacă e să-l credem pe Eric Berger, nu vom mai vedea niciodată o lansare SLS, pentru că ar exista planuri pentru ca programul Artemis să continue fără SLS: capsula Orion urmează să fie lansată pe orbită folosind o rachetă New Glenn; odată ajunsă pe orbita Pământului, Orion va andoca la o treaptă secundară Centaur V, lansată cu o rachetă Vulcan, iar după andocare Centaur V va trimite capsula Orion spre Lună. Avantajul? Costul celor două lansări (Vulcan și New Glenn) este estimat să fie mai mic de $200M, în timp ce costul unei singure lansări SLS este de peste 20 de ori mai mare ($4B+). Planul are sens și va continua să fie sprijinit de contractorii tradiționali ai NASA, la care se adaugă Blue Origin (iar Bill Nelson l-a menționat pe Jeff Bezos în conferința de presă): Northrop Grumman produce boosterele solide pentru Vulcan, Aerojet (acum L3Harris) produce motorul RL-10 pentru Centaur, Lockheed Martin este responsabilă pentru Orion; singura companie care pierde în această nouă ecuație este Boeing, care producea treapta primară SLS.
Agenția spațială italiană (ASI) a demarat proiectul SELENE (Lunar Energy System with Nuclear Energy), care-și propune să folosească reactoare nucleare modulare pe Lună, pentru generarea de electricitate, necesară viitoarelor avanposturi selenare.
NASA anunță că Panama și Austria au devenit cele mai noi națiuni care au aderat la Acordurile Artemis, în 11 decembrie 2024, ocazie cu care numărul partenerilor în cadrul acestor Acorduri Artemis a ajuns la 50.
Viitoarele activități umane pe Lună ar putea crește de 100000 de ori numărul de atomi din atmosfera selenară, ceea ce ar putea cauza probleme legate de contaminarea suprafeței lunii, conform unui studiu publicat recent la conferința American Geophysical Union (AGU) 2024.
Marte
NASA și JPL au încheiat primul raport asupra unui incident aviatic care a avut loc pe altă planetă: au fost stabilite cauzele care au dus la avarierea roverului Ingenuity în ultimul său zbor, din 18 ianuarie 2024. Conform raportului, care urmează să fie publicat în următoarea perioadă, computerul de bord al lui Ingenuity a fost derutat de lipsa de repere în peisajul marțian, ceea ce dus la un zbor haotic al acestuia și la lovirea unei dune de nisip, care a cauzat avarierea permanentă a acestuia și imposibilitatea de a mai efectua un alt zbor. Ingenuity a zburat de 72 de ori și în continuare continuă să înregistreze date meteo și să comunice sporadic cu roverul Perseverance.
NASA analizează lansarea misiunii Escape and Plasma Acceleration and Dynamics Explorers (ESCAPADE) spre Marte în 2025 sau 2026, ceea ce ar însemna că perechea de cubesats ai misiunii ar urma să ajungă în jurul lui Marte cândva în 2027; cei doi sateliți, Blue și Gold, urmau să fie lansați în această toamnă, în zborul inaugural al rachetei Blue Glenn, însă amânarea lansării a făcut ca NASA să mute lansarea pentru cel mai devreme în primăvara lui 2025.
Spațiul interplanetar
Vineri, 13 decembrie, la ora 04:15 UTC, sonda Lucy a survolat Pământul, într-o manevră de ajustare a traiectoriei, care o va duce în cele din urmă spre sateliții troieni ai lui Jupiter, în 2027; Lucy s-a apropiat până la aproximativ 350 km de Pământ (cu o viteză de peste 15 km/s), adică pentru un scurt timp s-a aflat mai aproape de suprafața planetei noastre decât se află Stația Spațială Internațională.
Alte știri, pe scurt
Jared Isaacman, fost astronaut privat în misiunile Inspiration4 și Polaris Dawn, a fost desemnat de Donald Trump candidat pentru funcția de administrator al NASA.
SpaceX ar putea valora aproximativ 350 miliarde de dolari, conform Bloomberg; la începutul anului, compania lui Elon Musk a fost evaluată la 210 miliarde de dolari.
În 02 decembrie, prețul acțiunilor companiei europene SES a coborât până la cel mai scăzut nivel de tranzacționare, după ce compania luxemburgheză a fost exclusă din indicele european STOXX Europe 600. La începutul acestui an, SES a anunțat că intenționează să cumperecompania Intelsat cu 5 miliarde de euro.
Italia plănuiește redeschiderea centrului spațial Luigi Broglio din Kenya. Fiind situat la o latitudine de doar 2 grade și beneficiind de proximitatea Oceanului Indian, centrul spațial Luigi Broglio ar putea fi folosit în viitor pentru lansarea rachetelor Vega-C. Rampa de lansare (denumită San Marco) se află pe o platformă maritimă, donată de NASA, și care a mai fost folosită între anii 1967-1988, atât pentru lansări suborbitale, dar și pentru lansări orbitale ale rachetei americane Scout.
Agenția spațială indiană (ISRO) a anunțat că a efectuat un nou test al propulsorului C20 (cu hidrogen și oxigen lichid), propulsor folosit până acum de treapta superioară a rachetei LVM3 și care urmează să fie folosit și în viitoarele misiuni Gaganyaan cu echipaj uman.
În 04 decembrie, Agenția Spațială Europeană (ESA) și Agenția Spațială Indiană (ISRO) au semnat un acord de colaborare prin care ESA va sprijini logistic misiunile Gaganyaan, cu echipaj, ale Indiei; astfel, prima misiune Gaganyaan, programată pentru 2025 (însă fără echipaj la bord) va folosi antena ESA de la Kourou pentru telemetrie, urmând ca viitoarele misiuni să folosească alte instalații europene, în funcție de profilul misiunii.
Un cetățean chinez, Yinpiao Zhou, a fost arestat de poliția federală americană, după ce a operat o dronă în apropierea bazei militare Vandenberg din California în 30 noiembrie, aceeași zi în care o rachetă Falcon 9 a lansat misiunea NROL-126 pentru agenția National Reconaissance Office (NRO).
ULA va continua să dezvolte treapta secundară Centaur V într-un ritm alert, pentru a putea derula misiuni din ce în ce mai complexe pe orbita terestră joasă: astfel, Centaur V ar urma să poată rămâne mai mult timp pe orbită după separarea de încărcătura primară, să își schimbe orbita și să intercepteze alte ținte, pe parcursul mai multor zile sau săptămâni, ținte care pot să fie alți sateliți americani sau ale națiunilor ostile. ULA speră să dezvolte câte o nouă iterație a treptei secundare Centaur V în fiecare an de acum înainte.
Spațiul tău
Lucrezi într-o companie românească (sau europeană) din domeniul aerospațial și vrei să faci cunoscute activitățile tale publicului român, pasionat de spațiul cosmic? Fiecare număr din Buletinul Cosmic ajunge la aproape 1000 de abonați, interesați de tot ce înseamnă explorare spațială și aici poate fi locul ideal în care compania pentru care lucrezi poate povesti mai multe despre proiectele voastre, iar informațiile să ajungă direct la un public interesat (de la tineri și entuziaști, până la profesioniști în domeniu). Scrie-mi la adresa claudiu@parsec.ro dacă crezi că putem găsi oportunități de colaborare!
Imaginea ediției
Oameni pe orbită
La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 72:
Sunita Williams, 🇺🇸 NASA, Starliner Boe-CFT, din 06.06.2024;
Barry Wilmore, 🇺🇸 NASA, Starliner Boe-CFT, din 06.06.2024;
Ivan Vagner, 🇷🇺 Roscosmos, Soiuz MS-26, din 11.09.2024;
Alexei Ovchinin, 🇷🇺 Roscosmos, Soiuz MS-26, din 11.09.2024;
Donald Pettit, 🇺🇸 NASA, Soiuz MS-26, din 11.09.2024;
Nick Hague, 🇺🇸 NASA, Dragon Crew-9, din 29.09.2024;
Alexandr Gorbunov, 🇷🇺 Roscosmos, Dragon Crew-9, din 29.09.2024.
La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:
Cai Xuzhe, 🇨🇳 CNSA, Shenzhou-19, din 26.04.2024;
Song Lingdong, 🇨🇳 CNSA, Shenzhou-19, din 29.10.2024;
Wang Haoze, 🇨🇳 CNSA, Shenzhou-19, din 29.10.2024.
Intrări notabile prin atmosferă
Un bolid a fost observat în 10 decembrie, în jurul ore 09:04 UTC deasupra orașului Coatesville din statul american Indiana, bolid care, cel mai probabil, a devenit o ploaie de meteoriți.
În 03 decembrie, în jurul orei 16:14 UTC, asteroidul 2024 XA1, observat pentru prima dată cu câteva ore înainte (cu denumirea provizorie C0WEPC5), a intrat în atmosfera Pământului undeva deasupra Siberiei (60.9°N, 118.4°E), fără a cauza pagube (este prea mic, <1 metru diametru, și oricum intră deasupra unei zone nelocuite). Este al 11-lea asteroid descoperit înainte de a plonja prin atmosfera planetei noastre, al 4-lea descoperit în acest an.
Cu 2 zile înainte, în 01 decembrie, asteroidul 2024 XA (ceva mai mare, cu un diametru de 1-3 metri), a trecut la mai puțin de 1400 km de suprafața planetei noastre; și despre 2024 XA se credea că va intra în coliziune cu noi, dar ne-a ratat la mustață; a trecut atât de aproape, încât perioada orbitală a acestuia s-a modificat, de la 4 ani la 1.5 ani, conform lui Tony Dunn.
În ultimele 2 săptămâni (din 01 decembrie) au reintrat prin atmosferă sateliții Starlink 1923 (NORAD ID 46754), 1498 (45782), 1139 (45065), 2600 (48387), 1059 (44764), 2120 (47398), 1512 (45785) și 5437 (54782), dar și satelitul militar chinezesc Yaogan-23 (40305, lansat în 2014).
Lansări orbitale
2024-239: În data 13 decembrie, ora 21:55 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 22 de sateliți Starlink (11.2), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 9-lea zbor al treptei primare B1082, care ulterior lansării a recuperată pe barja Off Course I Still Love You.
2024-238: O rachetă Changzheng-2D, cu o treaptă secundară YZ-3, a lansat în 12 decembrie, ora 07:17 UTC, pe orbită terestră joasă 5 sateliți Gaosu Jiguang Zuanzhi (GJZ 1-5) de pe rampa SLS-2 a centrului spațial Jiuquan.
2024-237: În data 08 decembrie, ora 05:12 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 23 de sateliți Starlink (12.5), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 2-lea zbor al treptei primare B1072, care ulterior lansării a recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.
2024-236: În 06 decembrie, la ora 03:12 UTC, o rachetă iraniană Simorgh a lansat pe orbită terestră joasă doi sateliți, Saman-1 și Fakhr-1 de la centrul spațial Imam Khomeini din Semnan. Saman-1 este practic o treaptă superioară, care poate fi folosită pentru a schimba altitudinea altor sateliți, iar Fakhr-1 este un satelit de telecomunicații: este a doua lansare Simorgh reușită din 2024, după o serie de 4 lansări eșuate ale lansatorului civil iranian (între 2019-2021), propulsat cu combustibil lichid. Alte două lansări din acest an au fost realizate cu ajutorul rachetei militare Qaem-100 (cu combustibil solid); în total, în 2024, Iran are un număr record de 4 lansări orbitale reușit într-un an calendaristic.
2024-235: Lansatorul european Vega-C a revenit cu succes în activitate, după eșecul din ultimul zbor: în 05 decembrie, ora 21:20 UTC, aceasta a lansat, de pe rampa ZLV a centrului spațial Kourou din Guiana Franceză, satelitul european Sentinel-1C, pe orbită heliosincronă; în prezent, Europa are două lansatoare orbitale active: Ariane-6 și Vega-C.
2024-234: În 05 decembrie, ora 16:10 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat, de pe rampa LC-39A a centrului spațial Kennedy din Florida, satelitul Sirius SXM-9 pe orbită geosincronă; acesta va înlocui satelitul Sirius SXM-7, defect din 2021; pentru această lansare, SpaceX a folosit treapta primară B1076, aflată la cel de-al 19-lea zbor, care după separarea de treapta secundară a revenit pe barja Just Read the Instructions; a fost a 100-a recuperarea pe această barjă și a 380-a recuperare a unui booster Falcon.
2024-233: În 05 decembrie, ora 10:34 UTC, de pe rampa FLP a centrului spațial Satish Dhawan, o rachetă indiană PSLV-XL a lansat sonda europeană PROBA-3, care urmează să fie folosită pentru studiu coroanei solare; sonda se află pe orbită terestră eliptică, cu excentricitate ridicată (0.8).
2024-232: O rachetă Changzheng-6A a lansat pe orbită terestră joasă, în 05 decembrie, ora 04:41 UTC, 18 sateliți Qianfan pentru constelația G60, variantă chineză a Starlink; a fost a treia lansare dedicată constelației G60 (Qianfan), din care urmează să facă parte 14000 de sateliți.
2024-231: În data 05 decembrie, ora 03:05 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 20 de sateliți Starlink (9.14), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 12-lea zbor al treptei primare B1081, care ulterior lansării a recuperată pe barja Off Course I Still Love You.
2024-230: O rachetă Soiuz-2.1b a lansat, în 04 decembrie, ora 18:03 UTC, de pe rampa 43/4 a cosmodromului militar Plesețk satelitul Kosmos-2580, probabil un nou satelit din seria Lotos, S1-No.809; satelitul a ajuns pe orbită terestră joasă; a fost a 1000-a lansare a unei rachete de tip R-7 de la cosmodromul Plesețk.
2024-229: În data 04 decembrie, ora 08:29 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 24 de sateliți Starlink (6.70), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 24-lea zbor al treptei primare B1067, care ulterior lansării a recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas (B1067 devine prima treaptă primară care zboară de 24 de ori).
2024-228: În 04 decembrie, ora 04:46 UTC, a debutat racheta Kuaizhou-1A Pro, o variantă îmbunătățită a rachetei Kuaizhou-1A a companiei ExPace; aceasta a lansat satelitul Haishao-1 pe orbită terestră joasă, pentru observații asupra suprafeței Pământului.
2024-227: În 03 decembrie, ora 05:56 UTC, o rachetă Changzheng-3B a lansat, de pe rampa LC-2 a centrului spațial Xichang, satelitul de telecomunicații TJS-13 pe orbită geosincronă; a fost a 100-a lansare a unei rachete Changzheng-3B.
Detalii și statistici despre toate zborurile orbitale, găsiți pe site-ul www.parsec.ro.
Newsletterul Buletinul Cosmic apare de fiecare dată când avem Lună Plină (gratuit pentru toți abonații) sau Lună Nouă (disponibil doar pentru abonații care sprijină financiar acest proiect, prin platforma Substack); realizat cu ajutorul Emacs.