Buletin Cosmic 193
Lansări iminente New Glenn (zbor inaugural) și Starship (IFT-7), bugetul ESA pentru 2025, NASA nu știe nici acum cum va arăta misiunea MSR, BepiColombo survolează pentru a 6-a oară planeta Mercur
Ultima oră
Ne așteaptă două lansări spectaculoase în următoarele zile: debutul rachetei New Glenn (a companiei Blue Origin) și al 7-lea zbor test al rachetei Starship (SpaceX).
Blue Origin va încerca să trimită pe orbită un mic satelit denumit Blue Ring Pathfinder (un prototip pentru un sistem satelitar multirol) și să recupereze prima treaptă New Glenn (GS-1) folosind barja Jacklyn (II), amplasată deja în Oceanul Atlantic, în timp ce SpaceX va încerca, din nou, să aducă prima treaptă Starship înapoi pe rampa de lansare. Din cauza condițiilor meteo nefavorabile în zona recuperării treptei primare GS-1, lansarea a fost amânată de mai multe ori, iar acum este programată pentru luni, 13 ianuarie, ora 06:00 UTC.
Profilul de zbor Starship va fi unul similar cu cel din testul trecut (IFT-6): zbor suborbital, revenire prin atmosferă undeva în Oceanul Indian, însă treapta superioară a fost modificată (Block II), pentru a încorpora mai multe îmbunătățiri (un volum de combustibil cu 25% mai mare, modificări ale sistemului de propulsie și de protecție termică, un nou computer de zbor). În plus, vom avea o simulare a unei lansări de sateliți Starlink: 10 obiecte, similare cu sateliții Starlink, se vor desprinde din treapta secundară când aceasta va fi în spațiu, însă vor fi înscrise pe aceeași traiectorie suborbitală de această dată, care le va duce de această dată în Oceanul Indian. Este probabil ultimul zbor Starship cu motoare Raptor-2, urmând ca în zborurile viitoare să fie folosite motoarele Raptor din generația a 3-a. Lansarea este momentan programată pentru miercuri, 15 ianuarie, ora 22:00 UTC.
Orbita terestră
În 02 ianuarie, Eutelsat a anunțat că a restabilit serviciile constelației OneWeb după o pană de două zile: constelația a fost afectată la începutul anului de o problemă la un echipament de la sol, care se pare că a fost cauzată din cauză că nu a fost luat în considerare faptul că 2024 a fost an bisect.
Satelitul nipon LignoSat-1, realizat din lemn, care a ajuns la bordul Stației Spațiale Internaționale în 05 noiembrie 2024 (cu ocazia misiunii cargo CRS-31) a fost lansat pe orbită de la bordul stației, în luna decembrie 2024, împreună cu alți 4 sateliți de mici dimensiuni. Satelitul, care este un cub cu latura de 10 cm, este dotat cu senzori, care vor monitoriza efectele spațiului cosmic asupra structurii din lemn a satelitului, pentru a evalua dacă acest material va putea fi folosit și în viitor, pentru alte misiuni. LignoSat-1 este un experiment al Universității Kyoto, derulat cu ajutorul JAXA și este realizat din lemn de Magnolia hypoleuca.
Marte
NASA nu știe când și nici cum va aduce pe Pământ mostrele de sol marțian prelevate deja de roverul Perseverance (care, aflat pe Marte din 2021, a adunat deja 25 de eșantioane).
Marți, 07 ianuarie, într-o conferință de presă, NASA a anunțat că amână pentru 2026 luarea unei decizii cu privire la arhitectura viitoarei misiuni Mars Sample Return (MSR); practic, decizia este pasată viitoarei administrații. Anul trecut, NASA a decis revizuirea misiunii MSR, a cărui buget risca să depășească 10 miliarde de dolari, așa că au fost solicitate propuneri pentru o misiune MSR mai suplă, mai rapidă și mai puțin costisitoare. Propunerile au venit din partea mai multor centre NASA și companii private, dar NASA nu a luat încă o decizie, ci a declarat că în prezent sunt luate în considerare două variante, iar decizia finală va fi luată anul viitor.
Prima variantă este o reinterpretare a misiunii MSR originale, desfășurată sub umbrela JPL, în care se va folosi o “macara spațială”, similară cu cea care a dus pe Marte roverele Curiosity și Perseverance (însă mai mare), dar și modulul orbital Earth Return Orbiter realizat de ESA. A doua variantă va fi construită în jurul partenerilor privați, care sunt așteptați să propună noi moduri de a transporta încărcături utile pe Marte (caz în care rolul ESA în această misiune devine incert).
Ambele variante vor folosi o rachetă MAV (Mars Ascent Vehicle) de dimensiuni mai mici decât cea din misiunea MSR originală (contractul a fost deja atribuit companiei Northrop Grumman încă din 2021), iar platforma care va găzdui racheta și care va colecta eșantioanele de sol nu va avea panouri solare pentru generarea de electricitate, ci un sistem cu radioizotopi (RTG).
In acest fel, NASA speră să păstreze costurile misiunii între 6-7 miliarde de dolari și să aducă eșantioanele de sol marțian pe Pământ până în 2035. Astfel, China are ocazia să execute o astfel de misiune înaintea SUA (lansarea Tianwen-3 este programată pentru 2028), dar nu va reuși să aducă pe Pământ probe mai multe și mai variate decât o va face NASA, care are avantajul de a avea un rover pe Marte care a colectat deja eșantioanele dorite de cercetători (Tianwen-3 va aduce mostre de sol doar din locul în care reușește să amartizeze, la fel ca misiunile lunare Chang’e-5 și Chang’e-6).
O variantă alternativă este propusă independent de compania americană Rocket Lab, care promite că poate aduce probele pe Pământ până în 2031, cu un buget mai mic de 4 miliarde de dolari.
Spațiul interplanetar
Miercuri, 08 ianuarie, la ora 05:59 UTC, sonda BepiColombo (ESA/JAXA) a efectuat al 6-lea și ultimul survol al planetei Mercur, înainte de inserția orbitală, programată pentru 2026. În timpul acestei manevre, sonda s-a apropiat până la 295 km de suprafața lui Mercur și a profitat de această ocazie pentru o calibrare a echipamentelor științifice de la bord, înainte de începutul oficial al misiunii, după inserția orbitală. A doua zi, ESA a publicat câteva fotografii din timpul manevrei. BepiColombo a efectuat până acum 8 survoluri planetare pentru ajustarea traiectoriei: un survol al Pământului, două ale lui Venus și cinci ale lui Mercur—ultimul având loc în 1 decembrie 2024, când s-a apropiat până la 37640 km de suprafața planetei. Sonda urma să ajungă pe orbita lui Mercur în acest an (decembrie), însă o defecțiune a sistemului de propulsie a obligat echipa de ingineri de la sol să găsească o traiectorie alternativă, care amână cu 11 luni inserția orbitală.
Alte știri, pe scurt
Începutul de an vine cu schimbări pentru conducerile agențiilor spațiale din China și India: astfel, în cazul agenției spațiale din China (CNSA), Shan Zhongde (54 de ani) îl înlocuiește pe Zhang Kejian (63 ani), care deținea această funcție din mai 2018, iar din 14 ianuarie, Dr. V Narayanan îl înlocuiește pe Dr. S Somanath în funcția de director al agenției spațiale indiene (ISRO).
Al doilea zbor al rachetei europene Ariane-6 este programat pentru luna februarie, după rezolvarea problemelor întâmpinate de treapta superioară în zborul inaugural din 09 iulie 2024. În februarie, Ariane-6 urmează să lanseze pe orbită terestră heliosincronă satelitul militar francez CSO-3.
Sierra Space, compania care pregătește pentru lansare naveta spațială fără echipaj uman Dream Chaser și care lucrează la un modul gonflabil ce urmează să fie folosit în viitoarele stații spațiale private, s-a despărțit de Tim Vice, CEO din 2021. Rolul de CEO a fost preluat de președintele comitetului de conducere al companiei, Fatih Ozmen, iar președinte a devenit soția acestuia, Eren. Dream Chaser este așteptată de debuteze în acest an, la bordul unei rachete Vulcan.
De la 01 ianuarie 2025, Slovenia a devenit al 23-lea stat membru al Agenției Spațiale Europene (ESA). Semnarea actului de aderare a avut loc în 18 iunie 2024.
În 2024 au debutat 4 rachete orbitale noi (Vulcan, Gravity-1/Yinli-1, Changzheng-12, Ariane-6). În 2025 sunt așteptate să debuteze nu mai puțin de 20 rachete orbitale noi (am trecut aici și Starship, care nu a efectuat încă un zbor orbital complet)—din care 11 doar în China(!); probabil jumătate din acestea își vor amâna zborul inaugural pentru 2026, dar tot rămâne un număr consistent de noi lansatoare orbitale: SUA (3): New Glenn (Blue Origin), Starship (SpaceX), Neutron (Rocket Lab) Rusia (1): Soiuz-5/Irtiș (RKTs Progress/Energia) Europa (4): Maia (MaiaSpace), RFA One (Rocket Factory Augsburg), Prime (Orbex), SL1 (HyImpulse) Japonia (1): Epsilon-S (JAXA) China (11): Changzheng-8A (CALT), Changzheng-12A (SAST), Zhuque-3 (Land Space), Tianlong-3 (Space Pionner), Gravity-2/ Yinli-2 (Orien Space), Hyperbola-3/ShuangQuxian-3 (i-Space), YXZ-1 (Sepoch), Lijian-2/Kinetica-2/Zhongke-2 (CAS Space), Pallas-1 (Galactic Energy), Ceres-2/Gushenxing-2 (Galactic Energy), Nebula-1 (DeepBlue Aerospace).
Conform directorului general al Agenției Spațiale Europene, Josef Aschbacher, bugetul ESA pentru anul 2025 va fi de €7.68 miliarde, cu 1.4% mai mic decât anul trecut (€7.79 miliarde). Unele state membre și-au micșorat contribuția în acest an față de anul precedent (Germania, Italia, Marea Britanie, Belgia, Spania, Suedia, Norvegia, România, Ungaria, Slovacia), în timp ce altele și-au mărit contribuția în 2025 (Franța, Polonia, Elveția, Olanda, Austria, Cehia, Luxemburg, Danemarca, Finlanda, Irlanda, Portugalia, Grecia, Canada, Estonia). Spre exemplu, în timp ce România a scăzut contribuția cu €4.6 milioane (€46.4 milioane în 2025 față de €51.0 milioane în 2024), Polonia va contribui în 2025 cu €193.4 milioane, cu €145.7 milioane mai mult decât anul trecut(!), iar Portugalia a crescut în 2025 la €30.4 milioane, de la €19.4 milioane în 2024. Europa investește aproximativ 0.06% din PIB în programe spațiale (fiecare cetățean european contribuie cu aproximativ €10/an pentru programele spațiale).
Compania niponă Pale Blue a anunțat în 08 ianuarie că a semnat un acord cu compania D-Orbit, pentru a lansa pe orbită în acest an (iunie și octombrie) doi sateliți de mici dimensiuni care își vor controla orientarea folosind propulsoare alimentate cu apă. Acești sateliți vor avea la bord mai puțin de 2 kilograme de apă, cantitate suficientă pentru manevre orbitale.
Deși se află sub umbrela programului european IRIS², Italia este interesată se semneze un contract de $1.6 miliarde de dolari cu SpaceX pentru a putea folosi rețeaua Starlink în scopuri guvernamentale, conform Bloomberg. Contractul ar acoperi o perioadă de 5 ani de zile, în care compania lui Elon Musk ar furniza servicii de telecomunicații criptate adaptate nevoilor guvernului italian; demarat încă din 2023, planul a fost recent relansat, probabil în urma vizitei recente pe care premierului italian Giorgia Meloni a efectuat-o în Florida, la reședința viitorului președinte american Donald Trump. Guvernul italian neagă că un astfel de contract ar fi fost semnat, dar nu neagă că au avut loc discuții cu SpaceX.
În 30 decembrie 2024, în jurul orei 12:00 UTC, agenția spațială din Kenya a raportat identificarea unui presupus deșeu spațial care a fost găsit lângă satul Mukuku, la 100 km de capitala Nairobi. Obiectul este un inel metalic cu diametrul de aproximativ 2.5 metri și o masă de aproximativ 500 kilograme, însă nu s-a putut identifica cu exactitate sursa acestuia, iar unii cred că nici măcar nu este vorba despre un deșeu orbital. Însă, dacă acceptăm că obiectul a venit de pe orbită, atunci sunt două variante: fie este obiectul 33155 (sau 2008-034C, un adaptor SYLDA al rachetei Ariane 5), fie obiectul 28385 (treapta superioară Centaur a unei rachete Atlas II). Adaptorul SYLDA (Système de Lancement Double Ariane) este un dispozitiv atașat treptei superioară, care permitea rachetei Ariane 5 să transporte pe orbita staționară doi sateliți de telecomunicații, iar la finalul misiunii, acesta era abandonat pe orbită. Obiectul 33155 provine de la misiunea V184, care în 07 iulie 2008 a urcat pe orbită sateliții ProtoStar-1 și BADR-6; pentru că orbita acestora are o înclinație orbitală de doar 1.56 grade, urmărirea acestui obiect este problematică, asta însemnând că predicția privind revenirea prin atmosferă nu poate fi făcută foarte precis. Sistemul american de urmărire a obiectelor orbitale a prezis revenirea acestuia în jurul datei de 30 decembrie, însă fără o precizie mai mare, este greu de spus dacă acesta a revenit deasupra Keniei sau nu. Mai mult, Arianespace neagă că resturile ar face parte din subsistemele rachetei Ariane-5. O a doua variantă, obiectul 28385, sau treapta superioară a rachetei Atlas II, care în 31 august 2004 a lansat un satelit NRO, pare și mai improbabil, din cauza diferenței de masă dintre treapta superioară Centaur și fragmentele identificate, deși Forțele Spațiale au emis o predicție pentru revenirea prin atmosferă a obiectului tot în jurul datei de 30 decembrie.
Imaginea ediției
Oameni pe orbită
La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 72:
Sunita Williams, 🇺🇸 NASA, Starliner Boe-CFT, din 06.06.2024;
Barry Wilmore, 🇺🇸 NASA, Starliner Boe-CFT, din 06.06.2024;
Ivan Vagner, 🇷🇺 Roscosmos, Soiuz MS-26, din 11.09.2024;
Alexei Ovchinin, 🇷🇺 Roscosmos, Soiuz MS-26, din 11.09.2024;
Donald Pettit, 🇺🇸 NASA, Soiuz MS-26, din 11.09.2024;
Nick Hague, 🇺🇸 NASA, Dragon Crew-9, din 29.09.2024;
Alexandr Gorbunov, 🇷🇺 Roscosmos, Dragon Crew-9, din 29.09.2024.
La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:
Cai Xuzhe, 🇨🇳 CNSA, Shenzhou-19, din 26.04.2024;
Song Lingdong, 🇨🇳 CNSA, Shenzhou-19, din 29.10.2024;
Wang Haoze, 🇨🇳 CNSA, Shenzhou-19, din 29.10.2024.
Intrări notabile prin atmosferă
Din 31 decembrie 2024, au reintrat prin atmosferă următorii sateliți Starlink: 2351, 3650, 2126, 2115, 1538, 30420, 4603, 3865, 1354, 4688, 6123, 2240, 2089, 5784, 2020, 2152, 1486, 5404, 3666, 3684, 2244, 1528, 2347, 1720, 3886, 1602, 2441, 2392, 2181, 4003, 4601, 2573, 2477, 2546, 2541, 2688, 1891, 5144, 5466, 30406, 2077, 2749, 2689, 1574.
Pe lângă Starlink, au mai reintrat în atmosferă și satelitul Cosmos-2568 (lansat în 2023) și Astro-E2 (lansat în 2005).
Lansări orbitale
2025-006: În data 10 ianuarie, ora 19:11 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 21 de sateliți Starlink (12.12), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 25-lea zbor al treptei primare B1067, care ulterior lansării a recuperată pe barja Just Read the Instructions. B1067 devine prima treaptă primară Falcon 9 care zboară de 25 de ori.
2025-005: În 10 ianuarie, ora 03:52, o rachetă Falcon-9 a lansat pe orbită terestră heliosincronă mai mulți sateliți Starshield de pe rampa SLC-4E a centrului spațial militar Vandenberg, în misiunea NROL-153 (a 7-a misiune Starshield pentru National Reconnaissance Office); pentru acest zbor, SpaceX a folosit treapta primară B1071, care după separarea de treapta secundară a revenit cu bine pe barja Of Course I Still Love You, după cel de-al 22-lea zbor.
2025-004: În data 08 ianuarie, ora 15:27 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 21 de sateliți Starlink (12.11), de pe rampa LC-39A a centrului spațial Kennedy Space Center din Florida; a fost al 3-lea zbor al treptei primare B1086, care ulterior lansării a recuperată pe barja A Shortfal of Gravitas.
2025-003: În data 06 ianuarie, ora 20:43 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 24 de sateliți Starlink (6.71), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 17-lea zbor al treptei primare B1077, care ulterior lansării a recuperată pe barja Just Read The Instructions.
2025-002: În 06 ianuarie, ora 20:00 UTC, o rachetă Changzheng-3B/E a lansat, de pe rampa LC-3 a centrului spațial Xichang, satelitul experimental Shijian-25 pe orbită geosincronă; acesta urmează să fie folosit pentru a testa proceduri pentru realimetarea sateliților de telecomunicații, în scopul prelungirii vieții acestora.
2025-001: Prima lansare a anului 2025 a fost cea a unei rachete Falcon-9, în 04 ianuarie, ora 01:27 UTC, de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral, urcând pe orbită geostaționară satelitul de telecomunicații Thuraya-4 (care va înlocui sateliții Thuraya-2 și Thuraya-3); pentru aceasta lansare, SpaceX a folosit treapta primară B1073, care după separarea de treapta secundară, a aterizat pentru a 20-a oară pe barja A Shortfal of Gravitas.
2024-254: În data 31 decembrie, ora 05:39 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 21 de sateliți Starlink (12.6), de pe rampa LC-39A a centrului spațial Kennedy Space Station din Florida; a fost al 16-lea zbor al treptei primare B1078, care ulterior lansării a recuperată pe barja Just Read the Instructions.
2024-253: În data de 30 decembrie, ora 16:30 UTC, o rachetă PSLV-CA a lansat pe orbită terestră joasă, de pe rampa FLP a centrului spațial Satish Dhawan, perechea de sateliți SpaDeX (A și B), care vor fi folosiți de agenția spațială indiană (ISRO) pentru teste privind andocarea autonomă pe orbită (teste necesare pentru viitoarea stație spațială indiană Bharatiya Antariksha (BAS); testul nu a decurs fără probleme, pentru că joncțiunea celor doi sateliți a fost amânată de mai multe ori; odată cu aceștia, a fost lansat pe orbită și modulul POEM-4, care a rămas atașat de treapta superioară a rachetei, pentru a derula câteva experimente în imponderabilitate, inclusv primele plante crescute în spațiu într-o misiune indiană (semințe de Vigna unguiculata, care au germinat).
Detalii și statistici despre toate zborurile orbitale, găsiți pe site-ul www.parsec.ro.
Newsletterul Buletinul Cosmic apare de fiecare dată când avem Lună Plină (gratuit pentru toți abonații) sau Lună Nouă (disponibil doar pentru abonații care sprijină financiar acest proiect, prin platforma Substack); realizat cu ajutorul Emacs și howm.
Următorul Buletin Cosmic apare miercuri, 29 ianuarie 2025.