Buletin Cosmic 195
JWST va observa 2024 YR4, incertitudini cu privire la viitorul NASA, Boeing pierde în continuare bani cu Starliner și se pregătește pentru anularea contractelor SLS
Quo vadis, NASA?
Nimeni nu pare să știe ce se va întâmpla cu NASA în viitorul apropiat. Eric Berger relatează, într-un articol pentru Ars Tehnica, faptul că moralul angajaților NASA este la pământ și că unele ședințe din cadrul unor centre ale agenției au fost tensionate, tocmai din cauza incertitudinii ce planează deasupra noii administrații. Plus din cauza influenței crescânde (și nu neapărat benefice) a reprezentanților SpaceX. Plus unele zvonuri care spun că bugetul NASA ar putea fi redus cu 30% și centrele NASA reorganizate.
Schimbarea președintelui a cauzat demisia lui Bill Nelson din funcția de administrator (așa cum era și normal să se întâmple, nimic neobișnuit aici) și desemnarea unui interimar, până la numirea oficială a noului administrator. Haosul din noua administrație de la Casa Albă s-a văzut resimțit și la NASA, pentru că deși inițial NASA anunțase pe site-ul său numele unui interimar, Casa Albă a anunțat un alt nume (care până la urmă s-a impus). De ceva vreme se vorbește tot mai des despre mutarea sediului central al agenției spațiale, din Washington, DC, în Florida.
Recent, NASA a suspendat activitatea tuturor grupurilor de lucru care ofereau recomandări cu privire la viitoarele misiuni planetare: ExMAG, LEAG, MAPSIT, MEPAG, MExAG, OPAG, OWWG, SBAG, VEXAG (pe mine mă leagă amintiri plăcute de VEXAG, pentru că în 2009 am fost invitat să iau parte la un astfel de workshop și toată nebunia cu spațiul și parsec.ro care a urmat a fost declanșată de acea vizită). Motivul suspendării? Se evaluează dacă activitatea acestor grupuri este aliniată cu noile directive de la Casa Albă legate de "equity and inclusion (DEI)". În timpul acestei evaluări în cadrul agenției, multe din paginile web au început să dispară de pe site-ul NASA.
Eric Berger notează în articolul sus-menționat că NASA va trebui să ia decizii importante în următoarea perioadă, care îi vor afecta fundamental activitatea în viitorul apropiat: (i) viitorul, forma și bugetul misiunii Mars Sample Return (MSR), (ii) viitorul misiunii Artemis-II, (iii) viitorul rachetei SLS, (iv) viitorul stației spațiale Gateway, (v) viitorul programului Artemis, până la urmă: mai merg astronauții americani pe Lună sau abandonează Luna în favoarea Chinei și se îndreaptă direct spre Marte, (vi) viitorul Stației Spațiale Internaționale și a sprijinului (actualmente redus) pentru viitoarea generație de stații spațiale comerciale—se dorește să mai avem destinații pe orbita terestră joasă, sau se abandonează și acest domeniu în favoarea Chinei?
Orbita terestră
Numărul de sateliți care revin distructiv prin atmosferă este din ce în ce mai mare în ultimul timp, în special datorită megaconstelației Starlink (în prezent, din 7885 de sateliți Starlink lansați, 885 au revenit distructiv prin atmosferă). Două studii relativ recente au arătat că în ultimii ani au crescut numărul de particule de aluminiu din atmosfera înaltă (oxidul de aluminiu este un produs secundar al arderii sateliților prin atmosferă); astfel, un satelit de 250 kilograme poate genera la finalul vieții aproximativ 30 de kilograme de aluminiu care este dispersat prin atmosferă, unde poată să rămână câteva decenii și poate afecta stratul de ozon, iar 10% din aerosolii din stratosferă conțin aluminiu.
Treapta secundară New Glenn pare să se fi dezintegrat pe orbită: evenimentul nu a fost confirmat până acum de Space-Track, dar alte entități au identificat cel puțin 67 de fragmente pe orbita asociată cu lansarea New Glenn.
În 30 ianuarie, astronauții americani Suni Williams și Butch Wilmore au efectuat o activitate extravehiculară de la bordul Stației Spațiale Internaționale pentru a demonta un echipament radio defect aflat în exteriorul stației (și a-l monta în interiorul modulului Quest, de unde va fi trimis pe Pământ pentru a fi reparat), pentru a instala un echipament de rezervă pentru brațul robotic Canadarm2 și pentru a colecta probe din exteriorul modulelor Unity și Destiny și a determina dacă microbii din interiorul ISS ajung și reușesc să supraviețuiască și în exteriorul stației. Activitatea extravehiculară a început la ora 12:43 UTC și s-a încheiat la ora 18:09 UTC. Din cauză că demontarea echipamentului radio a durat mai mult decât se anticipase, cei doi nu au mai reușit să monteze și echipamentul brațului robotic, obiectiv care a fost amânat pentru o dată ulterioară. A fost a 274-a activitate extravehiculară de la bordul ISS, a 5-a pentru Butch Wilmore și a 9-a pentru Suni Williams, care a depășit-o pe Peggy Whitson și a devenit astfel femeia care a reușit să cumuleze cele mai multe ore în activitățile extravehiculare: 62 de ore și 6 minute este noul record stabilit de Suni Williams.
Satelitul nord-coreean Malligyong-1, lansat în 21 noiembrie 2023 cu o rachetă Cheonlima-1, este în continuare activ, pentru că între 16-18 ianuarie se pare că a efectuat o manevră de corecție orbitală, aflându-se în prezent pe o orbită 499 x 507 km; este a patra corecție orbitală a satelitului, după cele efectuate în februarie, iunie și septembrie 2024.
Satelitul indian de geolocație NVS-02 (parte a rețelei indiene locale de geolocalizare IRNSS/NavIC), lansat în 29 ianuarie de o rachetă GSLV Mk. II a rămas blocat pe o orbită eliptică intermediară (166 x 37500 km), pentru că o defecțiune a propulsoarelor de la bord a făcut imposibilă circularizarea orbitei și plasarea satelitului pe orbită geostaționară (GEO); agenția spațială indiană caută variante prin care ar putea folosi satelitul de pe această orbită, în perigeul foarte mic, sub 200 km, va face ca acest satelit să revină în curând prin atmosferă.
Pentru a-i duce mai repede pe Pământ pe Butch Wilmore și Suni Williams, SpaceX nu va mai folosi noua capsulă Dragon C213, care se pare că are unele probleme cu bateriile de la bord, ci va trimite spre Stația Spațială Internațională (ISS) capsula C210 Endurance. Aceasta era pregătită pentru misiunea Axiom-4, a cărei lansare programată pentru această primăvară, va fi probabil amânată. Planificată inițial pentru februarie și ulterior amânată pentru martie și cel mai recent aprilie, lansarea misiunii Crew-10 spre ISS este din nou planificată pentru finalul lunii martie.
Conform unor surse neoficiale, acordul dintre NASA și Roscosmos privind transportul de astronauți pe orbită a fost prelungit până cel puțin în 2026; astfel, conform noului acord, cosmonauții Oleg Platonov și Oleg Artemiev vor fi parte din echipajele Crew-11, respectiv Crew-12, în timp ce astronauții americani Christopher Williams și Anil Menon vor fi parte a echiapjelor Soiuz MS-28 (alături de Serghei Kud-Sverchkov și Serghei Mikaev), respectiv Soiuz MS-29 (alături de Petr Dubrov și Anna Kikina)
Deși compania Vast raportează rezultate foarte bune ale testării viitorului modul al stației spațiale Haven-1, lansarea acesteia nu va avea loc în acest an, așa cum a fost planificat inițial, ci va fi amânată pentru 2026. Compania a efectuat testele folosind un prototip, în timp ce modulul care urmează să zboare în spațiu a început să fie asamblat în California.
În 01 februarie, motoarele navei Progress MS-28, andocată la modulul Zvezda, au fost pornite pentru 1227.2 secunde, pentru a crește cu 3.2 km altitudinea medie a Stației Spațiale Internaționale.
Luna
Thales Alenia Space a anunțat că va primi 862 milioane euro de la ESA pentru a dezvolta Lunar Descent Element (LDE) pentru Argonaut, viitorul vehicul european care va transporta cargo pe suprafața Lunii. Prima misiune (ArgoNET), planificată pentru 2031, va transporta pe suprafața Lunii elemente necesare pentru telecomunicații, generare și stocare de energie, elemente necesare viitoarelor misiuni lunare din programul Artemis. Argonaut este compus din trei elemente: LDE (pentru coborârea propulsivă pe suprafața Lunii), platforma cargo, care asigură interfața între LDE și al treilea element, încărcătura utilă care va ajunge pe suprafața Lunii, în funcție de misiune (până la 1.5 tone).
O mostră de rocă lunară, adusă de ultimul echipaj care a pășit pe Lună (Apollo 17 în 1972) a fost expusă în ultimii 4 ani în Biroul Oval din Casa Albă, însă se pare că noua administrație americană, în urma renovării Biroului Oval, a renunțat la această rocă lunară (care a fost returnată agenției spațiale). Nu este clar dacă această schimbare s-a făcut pentru a marca o schimbare de aspect a Biroului Oval comparativ ce administrația precedentă, sau pentru a semnaliza intenția Casei Albe de a-l sprijini pe Elon Musk în efortul de a ajunge direct pe Marte, abandonând astfel planurile pentru una sau mai multe aselenizări în prealabil.
NASA caută parteneri privați care să preia roverul lunar VIPER (Volatiles Investigating Polar Exploration Rover), deja construit și testat, pentru că agenția spațială americană a decis să nu-l mai lanseze la bordul viitorului lander Griffin (al companiei Astrobotic) și a renunțat să mai finanțeze misiunea roverului. Propunerile sunt așteptate până în 03 martie.
Un articol publicat recent în Nature Communications analizează două canioane selenare (Vallis Schrödinger și Vallis Planck), similare ca aspect și mărime cu Marele Canion din Statele Unite, însă spre deosebire de canioanele terestre, care au avut nevoie de zeci de milioane de ani pentru formare, cele de pe Lună s-au par să se fi format în nu mai puțin de 10 minute, în urma unui impact cu un alt obiect (asteroid sau cometă) acum aproximativ 4 miliarde de ani. Craterele investigate de studiul sus-amintit se găsesc în bazinul Schrödinger, în apropierea Polului Sud lunar.
Duminică, 09 februarie, landerul lunar Blue Ghost M1 al companiei Firefly (lansat în 15 februarie) a executat cu succes o manevră de inserție spre o traiectorie lunară (trans-lunar injection burn —TLI), urmând ca după intrarea pe orbita Lunii, landerul să petreacă acolo 16 zile înainte de a se îndrepta spre suprafața selenară.
În 07 februarie, NASA a decis prelungirea misiunii Cislunar Autonomous Positioning System Technology Operations and Navigation Experiment (CAPSTONE) până la finalul anului 2025, după ce sonda și-a atins obiectivele încă din 2023. Aflată pe o orbită similară cu cea a viitoarei stații spațiale lunare Gateway (near rectilinear halo orbit —NRHO), CAPSTONE este un cubesat lansat spre Lună de o rachetă Electron a companiei Rocket Lab pentru a testa caracteristicile unei orbite de tip NRHO (înscrierea pe orbită, păstrarea orbitei, testarea comunicațiilor cu Pământul).
Spațiul interplanetar
La începutul lunii martie, telescopul spațial James Webb va efectua o serie de observații (de aproximativ 4 ore) asupra asteroidului 2024 YR4, în încercarea a de obține mai multe date pentru o mai bună estimare a traiectoriei; observațiile efectuate de JWST în spectrul infraroșu va ajuta pentru o mai bună estimare a dimensiunilor asteroidului, conform unui articol publicat recent în Nature; conform ESA, datele obținute în urma acestor observații vor fi publice.
Misiunea europeană Jupiter Icy Moons Explorer (JUICE), lansată în 14 aprilie 2023, continuă fără probleme spre Jupiter, însă viteza cu care datele sunt transferate spre Pământ a scăzut la 86 kbps și în câteva săptămâni va ajunge la 43 kbps, valoarea pe care o va avea și când se va afla pe orbita lui Jupiter. Datorită poziției sondei față de Pământ și Soare, până la finalul anului 2025 va trebui să ne așteptăm la o viteză de transfer de doar 10 kbps. Acest lucru se întâmplă și pentru că sonda folosește antena secundară pentru comunicații cu Pământul, în timp ce antena principală este folosită în această fază a misiunii pe post de scut termic.
Compania AstroForge, al cărui domeniu de activitate este mineritul spațial, a anunțat că prima sa misiune interplanetară va viza asteroidul 2022 OB5, pe care îl vor survola cu o sonda Odin, a cărei lansare este programată pentru 26 februarie, alături de a doua misiune lunară a companiei Intuitive Machines. Aceasta este a doua încercare a companiei de a testa tehnologia sa în spațiu, după ce primul cubesat lansat pe orbita Pământului în 2023 a eșuat din cauza unor probleme de comunicație. După lansare, nava Odin va folosi câmpul gravitațional al Lunii pentru a se avânta spre asteroidul 2022 OB5 și a colecta imagini de înaltă rezoluție. AstroForge a ales acest asteroid deoarece este relativ mic, sub un kilometru diametru, are potențialul de a fi bogat în metale prețioase și va trece relativ aproape de Pământ, permițând transmiterea rapidă a imaginilor. Costul total al misiunii, de doar 6.5 milioane de dolari. CEO-ul Matt Gialich a declarat că, deși 2022 OB5 este promițător pentru viitoare operațiuni de minerit spațial, nu este cel mai valoros asteroid pe care l-au identificat și că AstroForge nu va dezvălui niciodată țintele sale cele mai profitabile. AstroForge a semnat un contract pentru mai multe lansări viitoare cu Stoke Space, mizând pe racheta Nova pentru a transporta în viitor sonde mai mari și mai complexe la costuri mai reduse.
Două noi articole au fost recent publicate în revistele Nature și Nature Astronomy cu rezultate obținute din analiza eșantioanelor de sol obținute de sonda americană Origins, Spectral Interpretation, Resource Identification and Security–Regolith Explorer (OSIRIS-REx) de la suprafața asteroidului Bennu. Pe scurt, se pare că la începuturile sistemului solar, cărămizile necesare vieții erau abundente; nu este neapărat o concluzie nouă, știam deja acest lucru, dar este important faptul că a fost confirmată de studiul unor probe provenite direct de pe un asteroid.
Alte știri, pe scurt
Boeing se pregătește pentru anularea programului Space Launch System (SLS) și anunță că ar putea concedia 400 de angajați direct implicați în program, dacă NASA nu va reînnoi contractul în luna martie.
Cel puțin până acum, Casa Albă nu pare să ia în considerare abandonarea programului Artemis: într-o întâlnire din 07 februarie cu premierul nipon Ishiba Shigeru, președintele american a reafirmat sprijinul pentru continuarea colaborării cu Japonia, atât pe orbita Pământului (din misiunea Crew-10 va face parte și un astronaut japonez, Takuya Onishi), cât și în viitoarele misiuni selenare din cadrul programului Artemis.
Guvernul Marii Britanii investește 20 de milioane de lire sterline în compania britanică Orbex, care se pregătește să lanseze racheta Prime de pe rampa centrului spațial scoțian de la SaxaVord; racheta Prime urmează să transporte 150 de kilograme pe orbită terestră heliosincronă (500 km altitudine) și debutul ei este așteptat să aibă loc la finalul acestui an.
Pentru a evita aglomerația din centrele spațiale Vandenberg și Cape Canaveral, Firefly Aerospace plănuiește să lanseze în viitor racheta Alpha de pe rampele din Virginia (Wallops), dar și de la centrul spațial suedez Esrange. Firefly speră să lanseze 5 rachete Alpha în 2025, toate de la centrul spațial Vandenberg, iar din 2026 să se extindă și spre Wallops și Esrange.
Cu ocazia celei de-a 17-a Conferințe Spațiale Europene, Arianespace a anunțat că a semnat mai multe contracte pentru noul lansator Ariane 6 pentru lansarea telescopului spațial european PLAnetary Transits and Oscillations of stars —PLATO (2026), prima pereche de sateliți Galileo de nouă generație, satelitul Sentinel-1D din programul european Copernicus și satelitul Metop-SG-A1 al EUMETSAT (care va împărți același lansator cu Sentinel-1D în august 2025).
Apple, SpaceX și T-Mobile oferă posibilitatea ca modelele actuale de iPhone să se poată conecta direct la sateliții Starlink. Această colaborare oferă o alternativă la serviciul de comunicații prin satelit existent al Apple, furnizat în prezent de compania Globalstar (care are sateliți proprii) și disponibil deocamdată doar în Statele Unite (este de așteptat ca în prima fază, și conexiunea la Starlink să fie limitată o perioadă doar la teritoriul SUA, deci cei din Groenlanda vor trebui să mai aștepte un pic).
Payload a realizat o estimare a veniturilor SpaceX în 2024: astfel, compania lui Elon Musk a avut anul trecut venituri de 13.1 miliarde de dolari, în creștere față de 8.7 miliarde în 2023. În 2024, cele mai mari încasări le-a avut Starlink: 8.2 miliarde de dolari (față de 4.2 miliarde în 2023), după ce numărul de abonați a crescut de la 2.3 milioane la 4.6 milioane. Lansările orbitale au adus 4.2 miliarde în 2024, față de 3.5 miliarde în 2023. SpaceX a primit și 620 milioane de dolari de la NASA, pentru a continua dezvoltarea landerului lunar Starship.
Forțele Spațiale ale SUA estimează că vor beneficia de 11 lansări ale rachetei Vulcan în 2025, după ce racheta va fi certificată pentru astfel de misiuni (e doar o chestiune de timp până se va întâmpla acest lucru). SpaceX va furniza doar 7 rachete în 2025 pentru misiunile Forțelor Spațiale. Vestea proastă este că debutul vehiculului orbital Dream Chaser al companiei Sierra Space se amână până în 2026, nu din cauza United Launch Alliance, ci din cauza întârzierilor în testarea vehiculului DC-101 Tenacity.
SpaceX a anunțat recent că a finalizat asamblarea ultimei capsule Dragon (C213), care urmează să debuteze în luna aprilie, pentru a lansa pe orbită echipajul Crew-10 spre Stația Spațială Internațională. SpaceX nu va mai construi alte capsule Dragon, pentru că speră ca în următorii ani să lanseze oameni pe orbită la bordul Starship, iar până atunci va folosi capsulele existente, atât pentru contractele cu NASA, cât și pentru cele comerciale. Până în prezent, capsulele Dragon au urcat 54 de oameni pe orbită în 15 zboruri. În prezent, flota de capsule Dragon constă din următoarele vehicule: C206 Endeavour (Crew Demo-2, Crew-2, Axiom-1, Crew-6), C207 Resilience (Crew-1, Inspiration-4, Polaris Dawn și urmează să fie folosită pentru Fram2), C210 Endurance (Crew-3, Crew-5, Crew-7), C212 Freedom (Crew-4, Axiom-2, Axiom-3, Crew-9).
Compania Boeing a anunțat că în 2024 a pierdut $523 milioane cu dezvoltarea capsulei Starliner, ceea ce duce la peste 2 miliarde de dolari pierderile înregistrate de Boeing cu capsula Starliner (pentru care Boeing a primit de la NASA 3.3 miliarde de dolari). În acest moment, nu se știe când va avea loc următoarea misiune a capsulei Starliner spre Stația Spațială Internațională.
Marți, 04 februarie, Blue Origin a lansat racheta suborbitală New Shepard în cel de-al 29-lea zbor, fără echipaj la bord, însă într-o misiune care, pentru câteva minute, a simulat gravitația Lunii, pentru cele 30 de încărcături și experimentele științifice de la bord; lansarea a avut loc la ora 16:00 UTC, racheta și capsula au urcat până la 105 km altitudine, după care au revenit pe Pământ (capsula a aterizat la ora 16:10 UTC). Pentru a simula gravitația de pe suprafața Lunii, în timpul zborului capsula s-a transformat într-o centrifugă, propulsoarele folosite de obicei pentru controlul orientării au rotit capsula în jurul propriei axe cu aproximativ 11 revoluții pe minut. La revenirea pe Pământ, una din cele trei parașute ale capsulei s-a desfăcut mai târziu, însă capsula a ajuns cu bine la sol.
Airbus a angajat o echipă de la Goldman Sachs pentru a găsi metode de a dezvolta o nouă companie europeană care să poată facă față dominației SpaceX pe piața lansărilor orbitale și a sateliților. Airbus își va uni forțele cu compania franceză Thales și cu cea italiană Leonardo (care deja ar fi angajat experți de la Bank of America pentru această colaborare) în ceea ce pare că se numește Proiectul Bromo(?!). Nici una din părțile implicate nu a comentat știrea.
Vladimir Putin l-a înlocuit pe Iuri Borisov din funcția de director al agenției spațiale ruse Roscosmos, înlocuindu-l cu Dimitri Bakanov, fost ministru-adjunct al transporturilor (și născut în Leninsk, în apropiere de Baikonur, Kazahstan). Dimitri Rogozin, aflat acum în Ucraina, l-a felicitat pe Bakanov pentru numire și a spus că unul din motivele pentru care Borisov a fost înlăturat este pentru că nu a reușit să asigure armatei ruse un serviciu similar cu Starlink. Iuri Borisov s-a aflat în fruntea agenției spațiale ruse din 15 iulie 2022 și nu s-a remarcat prin declarații ostile, cum a făcut-o predecesorul său, Dimitri Rogozin.
United Launch Alliance demontează racheta Vulcan, care urma să lanseze misiunea USSF-106, pentru a face loc în Vertical Integration Facility(VIF-G, clădirea de unde racheta este transportată spre rampa de lansare) unei rachete Atlas V care va lansa pe orbită un set de sateliți Kuiper. Întârzierea lansării USSF-106 este cauzată de întârzierea certificării rachetei Vulcan pentru misiuni ale Forțelor Spațiale, după ce în cea mai recentă lansare, a doua rachetă Vulcan a suferit o problemă al unul din cele două boostere auxiliare cu combustibil solid, Graphite-Epoxy Motor, GEM 63XL.
Imaginea ediției
Oameni pe orbită
La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 72:
Sunita Williams, 🇺🇸 NASA, Starliner Boe-CFT, din 06.06.2024;
Barry Wilmore, 🇺🇸 NASA, Starliner Boe-CFT, din 06.06.2024;
Ivan Vagner, 🇷🇺 Roscosmos, Soiuz MS-26, din 11.09.2024;
Alexei Ovchinin, 🇷🇺 Roscosmos, Soiuz MS-26, din 11.09.2024;
Donald Pettit, 🇺🇸 NASA, Soiuz MS-26, din 11.09.2024;
Nick Hague, 🇺🇸 NASA, Dragon Crew-9, din 29.09.2024;
Alexandr Gorbunov, 🇷🇺 Roscosmos, Dragon Crew-9, din 29.09.2024.
La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:
Cai Xuzhe, 🇨🇳 CNSA, Shenzhou-19, din 26.04.2024;
Song Lingdong, 🇨🇳 CNSA, Shenzhou-19, din 29.10.2024;
Wang Haoze, 🇨🇳 CNSA, Shenzhou-19, din 29.10.2024.
Lansări orbitale
2025-029: În data 10 februarie, ora 23:41 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 22 de sateliți Starlink(11.10), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 23-lea zbor al treptei primare B1071, care ulterior lansării a recuperată pe barja Off Course I Still Love You.
2025-028: În 08 februarie, ora 20:43, o rachetă Electron a lansat, de pe rampa LC-1A a centrului spațial Mahia, 5 sateliți Kinéis pe orbită terestră joasă (a 4-a din 5 lansări contractate, misiunea IoT 4 You And Me).
2025-027: În data 08 februarie, ora 19:18 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 21 de sateliți Starlink (12.9), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 17-lea zbor al treptei primare B1078, care ulterior lansării a recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.
2025-026: Miercuri, 05 februarie, la ora 03:00 UTC, o rachetă Soiuz-2.1v (echipată cu o treaptă secundară Volga), a lansat, de la cosmodromul Plesețk, rampa 43/4, satelitul militar Cosmos-2581 (Nivelir-L No.5) pe orbită terestră joasă; a fost ultimul zbor al unei rachete Soiuz-2.1v cu o treaptă secundară Volga.
2025-025: În 04 februarie, ora 23:41 UTC, o rachetă Falcon-9 a lansat, de pe rampa LC-39A a centrului spațial Kennedy din Florida, doi sateliți de observație, Worldview Legion (5 și 6, a companiei Maxar), pe orbita joasă a Pământului; pentru această lansare, SpaceX a folosit treapta primară B1086, aflată la cel de-al 4-lea zbor, care după separarea de treapta secundară a revenit pe Pământ, pe Landing Zone 1.
2025-024: În data 04 februarie, ora 08:54 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 21 de sateliți Starlink (12.3), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 21-lea zbor al treptei primare B1069, care ulterior lansării a recuperată pe barja Just Read the Instructions.
2025-023: În data de 02 februarie, o rachetă H3 (în configurația 22S) a lansat pe orbită geosincronă satelitul de geolocație QZS-6 (Michibiki-6), din constelația QZS care asigură semnale pentru geolocație regională în Japonia și teritoriile adiacente; lansare a avut loc de pe rampa LA-Y2 a centrului spațial nipon de la Tanegashima.
2025-022: În data 01 februarie, ora 23:10 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 22 de sateliți Starlink (11.4), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 17-lea zbor al treptei primare B1075, care ulterior lansării a recuperată pe barja Off Course I Still Love You; din cauza unei probleme tehnice, treapta secundară Falcon 9 nu a mai putut să fie deorbitată controlat și a rămas pe o orbită 274x290 km.
2025-021: În 31 ianuarie, o rachetă Falcon-9 a lansat pe orbită geosincronă satelitul de telecomunicații spaniol SpainSat-NG1 de pe rampa LC-39A a centrului spațial Kennedy din Florida (acesta va înlocui satelitul XTAR-EUR); a fost al 21-lea și ultimul zbor pentru treapta primară B1073, care nu a mai fost recuperată după acest zbor.
2025-020: În 29 ianuarie, ora 00:53, prima lansare indiană din 2025 a fost cea a rachetei GSLV Mk. II care a urcat pe orbită geosincronă satelitul de telecomunicații NVS-02 (IRNSS-1K); acesta va înlocui mai vechiul satelit IRNSS-1E, din constelația indiană de geolocalizare IRNSS (NavIC); lansare a avut loc de pe rampa SLP a centrului spațial Satish Dhawan; a fost a 100-a racheta lansată de la centrul spațial indian Satish Dhawan.
Detalii și statistici despre toate zborurile orbitale, găsiți pe site-ul www.parsec.ro.
Newsletterul Buletinul Cosmic apare de fiecare dată când avem Lună Plină (gratuit pentru toți abonații) sau Lună Nouă (disponibil doar pentru abonații care sprijină financiar acest proiect, prin platforma Substack); realizat cu ajutorul Emacs și howm.
Următorul Buletin Cosmic apare joi, 27 februarie 2025.