Buletin Cosmic 196
Șansele ca 2024 YR4 să lovească Pământul în 2032 au scăzut sub 1%, trei vehicule lunare sunt în drum spre Lună, o macara selenară va fi proiectată și testată în România
Lansări orbitale
2025-040: În 27 februarie, ora 07:10 UTC, o rachetă Changzheng-2C a lansat doi sateliți de observare a Pământului, Siwei Gaojing 1 (03 și 04) pe orbită terestră heliosincronă, de pe rampa SLS-2 a centrului spațial Jiuquan.
2025-039: În data 27 februarie, ora 04:47 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 21 de sateliți Starlink (12.13), de pe rampa SLC40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost primul zbor al noii treptei primare 1091, care ulterior lansării a recuperată pe barja Just Read the Instructions.
2025-038: În 27 februarie, la ora 00:02 UTC, de pe rampa LC-39A a centrului spațial Kennedy din Florida, o rachetă Falcon 9 a lansat mai multe vehicule spre Lună; pentru această misiune, SpaceX a folosit treapta primară B1083, care după lansare a revenit pe barja A Shortfall of Gravitas din Oceanul Atlantic, după cel de-al 9-lea zbor. Încărcătura principală este landerul IM-2 Athena al companiei Intuitive Machines (al doilea vehicul de clasă Nova-C trimis spre Lună de această companie după Odysseus), care va transporta spre o zonă din apropierea Polului Sud lunar (Mons Mouton) mai multe echipamente științifice, dar și două rovere (Mobile Autonomous Prospecting Platform -MAPP și YAOKI) și un vehicul de mici dimensiuni, GRACE, construit tot de Intuitive Machine, care va "sări" pe suprafața lunară, folosind propulsoare de mici dimensiuni. MAPP va testa, cu ajutorul companiei Nokia, tehnologii de comunicații pe Lună folosind rețele 4G-LTE, iar micul rover japonez YAOKI, construit de compania Dymon, se va decupla de Athena la 5 zile după aselenizare și va trimite pe Pământ imagini cu solul selenar. La bordul Athena se află și un experiment al NASA, Polar Resources Ice Mining Experiment-1 (PRIME-1), care va putea fora, până la 1 metru adâncime, în solul lunar, cu ajutorul unui dispozitiv denumit The Regolith and Ice Drill for Exploring New Terrain (TRIDENT), în timp ce un alt echipament, Mass Spectrometer for Observing Lunar Operations (MSOLO) va analiza materialul forat de TRIDENT, în căutarea urmelor de apă. Athena va ajunge inițial pe orbită circulară selenară, la 100 km altitudine, iar aselenizarea este programată pentru 06 martie. Dar asta nu este tot: odată cu Athena, au mai fost lansate și alte sonde: Lunar Trailblazer (o sondă orbitală construită de JPL, care va căuta de pe orbită zonele cu apă de pe Lună), Odin (construită de compania AstroForge, care va survola asteroidul metalic 2022 OB5) și Chimera GEO-1 (un remorcher spațial, spre orbita geostaționară sau lunară, construit de Epic Aerospace).
2025-037: În data 22 februarie, ora 22:24 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 22 de sateliți Starlink (15.1), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 11-lea zbor al treptei primare B1082, care ulterior lansării a recuperată pe barja Off Course I Still Love You.
2025-036: În 22 februarie, ora 12:11 UTC, o rachetă Changzheng-3B a lansat pe orbită de transfer geostaționar satelitul de telecomunicații ChinaSat-10R de pe rampa LC-2 a centrului spațial Xichang.
2025-035: În data 21 februarie, ora 15:19 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 23 de sateliți Starlink (12.14), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 21-lea zbor al treptei primare B1076, care ulterior lansării a recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.
2025-034: În data 18 februarie, ora 23:21 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 23 de sateliți Starlink (10.12), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 16-lea zbor al treptei primare B1080, care ulterior lansării a recuperată pe barja Just Read the Instructions, pentru prima dată aflată în vecinătatea Insulelor Bahamas.
2025-033: În 18 februarie, la ora 23:17, o rachetă Electron a urcat pe orbită terestră heliosincronă satelitul BlackSky 20 (BlackSky Global 22, misiunea Fasten Your Space Belts; lansarea a avut loc de pe rampa LC-1B a centrului spațial Mahia din Noua Zeelandă.
2025-032: În data 15 februarie, ora 06:14 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 21 de sateliți Starlink (12.8), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 26-lea zbor al treptei primare B1067, care ulterior lansării a recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas. Este pentru prima dată când o treaptă primară a fost recuperată după al 26-lea zbor.
2025-031: În data 11 februarie, ora 18:53 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 21 de sateliți Starlink (12.18), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 18-lea zbor al treptei primare B1077, care ulterior lansării a recuperată pe barja Just Read the Instructions.
2025-030: În 11 februarie, la ora 09:30 UTC, o rachetă Changzheng-8A a debutat lansând, de pe rampa LC-2 a centrului spațial Wenchang, 9 sateliți Hulianwang Digui pe orbită terestră joasă, adică al doilea set de sateliți pentru megaconstelația SatNet (Guowang, Xingwang).
Oameni pe orbită
La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 72:
Sunita Williams, 🇺🇸 NASA, Starliner Boe-CFT, din 06.06.2024;
Barry Wilmore, 🇺🇸 NASA, Starliner Boe-CFT, din 06.06.2024;
Ivan Vagner, 🇷🇺 Roscosmos, Soiuz MS-26, din 11.09.2024;
Alexei Ovchinin, 🇷🇺 Roscosmos, Soiuz MS-26, din 11.09.2024;
Donald Pettit, 🇺🇸 NASA, Soiuz MS-26, din 11.09.2024;
Nick Hague, 🇺🇸 NASA, Dragon Crew-9, din 29.09.2024;
Alexandr Gorbunov, 🇷🇺 Roscosmos, Dragon Crew-9, din 29.09.2024.
La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:
Cai Xuzhe, 🇨🇳 CNSA, Shenzhou-19, din 26.04.2024;
Song Lingdong, 🇨🇳 CNSA, Shenzhou-19, din 29.10.2024;
Wang Haoze, 🇨🇳 CNSA, Shenzhou-19, din 29.10.2024.
Imaginea ediției
Știri locale
Initium Space și COMOTI (Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Turbomotoare, București) va dezvolta și testa o macara pentru viitorul vehicul lunar european Argonaut; macaraua va lucra împreună cu un braț robotic pentru coborârea pe suprafața selenară a încărcăturilor utile din Argonaut. COMOTI va construi un model la scară, pentru a testa și valida echipamentul în condiții de laborator. Argonaut urmează să transporte cargo pe Lună în 2031 (aproximativ 2 tone) și va fi lansat de o rachetă Ariane 64.