Buletin Cosmic 197
Două landere pe Lună, X-37B aterizează, Hera survolează Deimos, al 8-lea test Starship se încheie cu un eșec, misiunea Crew-10 se amână și în jurul lui Saturn au fost descoperiți 128 de sateliți noi.
Lansări orbitale
2025-048: În data 13 martie, ora 02:35 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 21 de sateliți Starlink (12.21), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 22-lea zbor al treptei primare B1069, care ulterior lansării a recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.
2025-047: După mai multe amânări, în 12 martie, la ora 03:10 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat pe orbită heliosincronă 5 sateliți pentru 2 misiuni NASA: SPHEREx și PUNCH; lansare a avut loc de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg, iar treapta primară B1088 a revenit la sol, pe Landing Zone 4, la finalul celui de-al 3-lea zbor. SPHEREx este un satelit care va studia cerul în spectrul infraroșu, în timp ce restul de 4 sateliți PUNCH vor fi folosiți de NASA pentru studierea Soarelui.
2025-046: În 11 martie, la ora 16:20, o rachetă Changzheng-8 a lansat, de pe rampa LC-1 a centrului spațial Wenchang Hainan, 18 sateliți Qianfan (G60) pe orbită terestră joasă; a fost prima lansare de la noul centrul spațial Wenchang Hainan, dedicat companiilor private.
2025-045: Duminică, 09 martie, la ora 17:17 UTC, o rachetă Changzheng-3B a lansat satelitul experimental de telecomunicații Tongxin Jishu Shiyan Weixing15 (TJSW-15) spre orbită geostaționară de pe rampa LC-3 a centrului spațial Xichang din China; a fost a 562-a lansare a unei rachete din familia Changzheng.
2025-044: În 06 martie, la ora 16:24 UTC, după mai multe amânări, a avut loc a doua lansare a rachetei europene Ariane-6, având la bord satelitul militar francez CSO-3, o lansare extrem de importantă: prima lansare Ariane-6 a avut unele probleme, iar un eșec al unei lansări cu un satelit militar francez ar fi căzut într-un moment extrem de prost, mai ales în aceste zile; din fericire, lansarea a fost una reușită (satelitul este funcțional).
2025-043: În data 03 martie, ora 02:30 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 21 de sateliți Starlink (12.20), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al -lea zbor al treptei primare B1086, care ulterior lansării a recuperată pe barja Just Read the Instructions; din păcate, a fost ultimul zbor al acestei trepte primare, pentru că, după revenirea pe barjă, a avut loc un incendiu care a afectat picioarele de aterizare, ceea ce a dus la răsturnarea treptei primare în apele Atlanticului.
2025-042: În 02 martie, la ora 22:22 UTC, o rachetă Soiuz-2.1b, cu o treaptă superioară Fregat-M, a lansat pe orbită terestră medie satelitul de geolocalizare GLONASS-K2 14L (K2 No. 2, denumit și Kosmos 2584); lansarea a avut loc de pe rampa 43/3 a cosmodromului militar Plesețk.
2025-F02: În data de 01 martie, în jurul orei 10:00 UTC urma să aibă loc o lansare a unei rachete Kuaizhou-1A de pe rampa LS-95A a centrului spațial Jiuquan din China; lansarea se pare că nu a mai avut loc, pentru că, după cum spun unele zvonuri, pe rampa de lansare a fost o explozie, înainte sau la scurt timp după lansare (zvonurile spun că ar fi vorba de declanșarea prematură a sistemului de autodistrugere al rachetei). Dacă se confirmă explozia, ar fi prima lansare orbitală eșuată din 2025 și al 3-lea eșec pentru Kuaizhou-1A, după 28 de lansări (din 2017). Kuaizhou-1A este operată de compania ExPace, o filială a companiei de stat China Aerospace Science and Industry Corporation (CASIC). Racheta urma să lanseze probabil o încărcătură comercială, însă nu există detalii publice cu privire la sateliții aflați la bord. Racheta are trei trepte cu combustibil solid și o a patra treaptă cu combustibil lichid.
2025-041: Ultima lansare orbitală din luna februarie a avut loc în 27 februarie, ora 21:24 UTC, când, de pe rampa 31/6 a centrului spațial Baikonur, o rachetă Soiuz-2.1a a lansat spre Stația Spațială Internațională nava cargo Progress MS-30 (sau 91P în terminologia NASA), cu provizii și echipamente pentru echipajul de pe orbită, inclusiv cu un nou costum Orlan-MKS ce urmează să fie folosit pentru viitoarele activități extravehiculare rusești (înlocuind astfel un costum Orlan mai vechi, existent la bordul ISS); Progress MS-30 a andocat la modulul rusesc Zvezda al ISS în 01 martie, ora 23:02 UTC.
Oameni pe orbită
La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 72:
Sunita Williams, 🇺🇸 NASA, Starliner Boe-CFT, din 06.06.2024;
Barry Wilmore, 🇺🇸 NASA, Starliner Boe-CFT, din 06.06.2024;
Ivan Vagner, 🇷🇺 Roscosmos, Soiuz MS-26, din 11.09.2024;
Alexei Ovchinin, 🇷🇺 Roscosmos, Soiuz MS-26, din 11.09.2024;
Donald Pettit, 🇺🇸 NASA, Soiuz MS-26, din 11.09.2024;
Nick Hague, 🇺🇸 NASA, Dragon Crew-9, din 29.09.2024;
Alexandr Gorbunov, 🇷🇺 Roscosmos, Dragon Crew-9, din 29.09.2024.
Din cauza unei probleme cu echipamentele de la sol, lansarea noului echipaj Crew-10, programată pentru 12 martie, a fost amânată pentru vineri, 14 martie, ora 23:03 UTC.
La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:
Cai Xuzhe, 🇨🇳 CNSA, Shenzhou-19, din 26.04.2024;
Song Lingdong, 🇨🇳 CNSA, Shenzhou-19, din 29.10.2024;
Wang Haoze, 🇨🇳 CNSA, Shenzhou-19, din 29.10.2024.
Imaginea ediției
Orbita terestră
Avionul spațial militar X-37B a aterizat în 07 martie, la ora 07:22 UTC, la baza Forțelor Spațiale de la Vandenberg (California), finalizând astfel misiunea OTV-7/USSF-52 (imaginea atașată este de la finalul misiunii OTV-6, de pe pista de la Kennedy Space Center din Florida). Vehiculul X-37B a petrecut 434 de zile în spațiu, fiind lansat în 29 decembrie 2023 de o rachetă Falcon Heavy pe orbită cu excentricitate mare (highly elliptical —HEO), spre deosebire de precedentele misiuni X-37B, care au fost toate pe orbită terestră joasă.
Luna
Conform planului, landerul Blue Ghost al companiei Firefly Aerospace a aselenizat duminică, 02 martie, la ora 08:34 UTC, în Mare Crisium; înainte de aselenizare, Blue Moon s-a aflat pe orbită circulară în jurul Lunii, la 106 km altitudine, până în 02 martie la ora 08:00 UTC, când motoarele au fost pornite pentru un scurt timp, modificând orbita în 20 x 100 km; după această manevră scurtă a urmat, la ora 08:22 UTC, una mai lungă, de 12 minute, în care sonda s-a apropiat de suprafața lunară, aselenizând cu succes în marja de 100 de metri față de ținta stabilită inițial. Sonda orbitală Lunar Reconaissance Orbiter (LRO, aflată pe orbita Lunii din 2009) reușit să fotografieze landerul Blue Ghost; ocazie cu care am aflat și poziția exactă a landerului: 18.562°N, 61.810°E, altitudine -3650 de metri. Din cauza temperaturilor înalte din zona în care se află Blue Ghost, operațiunile landerului au fost temporar sistate; acesta mai are doar câteva zile la dispoziție pentru a finaliza experimentele, pentru că nu este proiectat pentru a supraviețui nopții lunare.
Marți, 6 martie, la ora 17:28 UTC, landerul Nova-C Athena al companiei Intuitive Machine ajunge pe Lună, însă din păcate aselenizarea nu a decurs conform planului: landerul a ajuns, din nou, răsturnat (la fel ca în misiunea precedentă Nova-C Odysseus), lucru care a împiedicat încărcarea bateriilor de la bord, scurtând misiunea la doar câteva ore și un nivel redus de energie disponibilă. Aselenizarea s-a făcut la doar 250 de metri de punctul planificat, însă în interiorul unui crater (după cum a confirmat sonda orbitală Lunar Reconaissance Orbiter —LRO). Câteva experimente au reușit să fie (parțial?) desfășurate chiar și în aceste condiții (în principal experimentul PRIME-1 al NASA), au fost trimise spre Pământ aproximativ 400MB de date, însă comunicațiile cu landerul au încetat a doua zi, 7 martie, la ora 05:43 și Intuitive Machines a declarat că nu se așteaptă să restabilească legătura cu landerul lunar.
Compania niponă ispace a comunicat în 02 martie planurile pentru landerul RESILIENCE; astfel, ultima manevră importantă a landerului este programată pentru 24 aprilie, inserția pe orbita Lunii va avea loc în 06 mai, iar aselenizarea în Mare Frigoris este programată pentru 05 iunie, ora 19:24 UTC.
Echipamentul LuGRE, un experiment al NASA și al Agenției Spațiale Italiene, instalat la bordul landerului Blue Ghost, a recepționat semnale de la sateliții GPS și Galileo aflați pe orbita Pământului. Rezultatele acestui experiment vor ajuta viitoarele misiuni selenare, pentru aflare cu precizie mare a poziției unui vehicul aflat pe suprafața sau pe orbita Lunii. Experimentul LuGRE a stabilit și un nou record cu privire la distanța de la care au fost recepționate semnale GNSS: peste 362000 km.
Lunar Trailblazer, o sondă realizată de JPL/NASA, și lansată în 27 februarie de o rachetă Falcon 9 spre Lună, a avut probleme imediat după lansare: a refuzat să comunice constant cu Pământul, părea că se află într-o rotație necontrolată în jurul centrului de masă și bateriile de la bord nu au fost astfel încărcate la un nivel scăzut; după lansare, NASA a primit date și telemetrie, însă ulterior comunicațiile au fost întrerupte, după care au fost restabilite, pentru a fi ulterior pierdute din nou. În prezent, misiunea este considerată un eșec și sonda este pierdută.
Marte
În 12 martie, sonda europeană Hera, în timp ce se îndrepta spre asteroidul Dimorphos (pentru a studia efectele impactului cu sonda DART din 26 septembrie 2022), a efectuat un survol al planetei Marte, pentru a se folosi de gravitația acesteia în încercarea de a economisi combustibil. În timpul acestui survol, sonda a trecut la doar 1000 km distanță de Deimos, satelitul marțian cu un diametru de doar 12.4 kilometri, reușind să-i fotografieze fața mai puțin cunoscută, care nu este vizibilă de pe suprafața lui Marte (Deimos, ca și Luna noastră, se află într-o sincronizarea cu planeta în jurul căreia se rotește și îi arată mereu aceeași față). Camera de la bord a surprins imaginea în alb-negru, însă ESA a distribuit o versiune colorată, așa cum am fi văzut-o dacă ne aflam noi în survol.
Peter Beck, CEO al companiei Rocket Lab, propune un plan de a aduce pe Pământ probele de sol colectate de roverul Perseverance, realizat în întregime de compania sa, care ar costa mai puțin de 4 miliarde de dolari și ar putea fi realizat până în 2031. Astfel, conform lui Peter Beck, noua misiune Mars Sample Return ar fi nevoie de 3 lansări ale noii rachete Neutron, pentru a trimite spre Marte: Mars Telecommunications Orbiter (MTO), Sample Return Lander (SRL) și Earth Return Orbiter (ERO). Planul este detaliat într-un articol publicat de SpaceNews, dar și într-un material video.
Spațiul interplanetar
Sonda interplanetară Odin, a companiei private Astroforge, este a doua sondă care are probleme tehnice după lansare din 27 februarie (similar cu sonda Lunar Trailblazer); Odin urma să survoleze asteroidul metalic 2022 OB5, însă Astroforge a declarat că nu cunoaște cu exactitate care este starea sondei aflate deja la peste 300000 km de Pământ, pentru că sunt probleme în ceea ce privește comunicațiile și implicit cu telemetria primită de la sondă.
Folosind observatorul de la Mauna Kea din Hawaii, astronomii au identificat 128(!) de noi sateliți naturali ai lui Saturn (adică un total de 274 de sateliți naturali).
Alte știri, pe scurt
În 06 martie, la ora 23:30 UTC, o nouă rachetă Starship a decolat de pe rampa centrului spațial de la Boca Chica (Booster15, Ship 34); la fel ca în testul precedent, SpaceX a reușit să recupereze prima treaptă folosind brațele mecanice ale turnului de lansare, însă, tot ca data trecută, treapta superioară a fost pierdută prematur, perturbând, din nou, traficul aerian din zona Golfului Mexic. În timpul lansării, 4 motoare Raptor ale treptei superioare au cedat (probabil din cauza unui incendiu), ceea ce a dus la pierderea controlului și ulterior la pierderea vehiculului.
Pentru a reduce cât mai mult consumul de electricitate de la bordul sondelor Voyager, NASA a decis să oprească două instrumente științifice: subsistemul pentru detecția razelor cosmice (Voyager-1, dar rămâne activ la bordul Voyager-2) și echipamentul pentru detecție particulelor cu energii joase (Voyager-2, dar rămâne activ a bordul Voyager-1); fiecare sondă Voyager a mai rămas în prezent cu câte trei instrumente științifice active.
China și Pakistan au semnat un acord de colaborare în vederea antrenării și ulterior lansării de astronauți pakistanezi la bordul stației spațiale chineze Tiangong. Antrenamentul și procesul de selecție va dura aproximativ 1 an, după care astronauți din Pakistan vor fi primii astronauți internaționali care vor vizita stația spațială chineză Tiangong.
Detalii și statistici despre toate zborurile orbitale, găsiți pe site-ul www.parsec.ro.
Newsletterul Buletinul Cosmic apare de fiecare dată când avem Lună Plină sau Lună Nouă; realizat cu ajutorul Emacs și howm.
Următorul Buletin Cosmic apare sâmbătă, 29 martie 2025.