Buletin Cosmic 198
Misiunea Blue Ghost M1 s-a încheiat cu un apus de soare, astronauții misiunii Crew-09 au revenit cu bine pe Pământ, echipajul Shenzhou-19 realizează a 3-a activitate extravehiculară
Lansări orbitale
2025-063: În data 26 martie, ora 22:00 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 27 de sateliți Starlink (11.7), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 24-lea zbor al treptei primare B1063, care ulterior lansării a recuperată pe barja Off Course I Still Love You.
2025-062: În 26 martie, la ora 16:00 UTC, o rachetă Changzheng-3B/E a trimis spre orbită geostaționară satelitul de telecomunicații Tianlian-2 04 (al China Academy of Space Technology —CAST), de pe rampa LC-2 a centrului spațial Xichang.
2025-061: Miercuri, 26 martie, la ora 15:30, o rachetă Electron a lansat, de pe rampa LC-1B a centrului spațial Mahia din Noua Zeelandă, 8 sateliți germani OTC-P1 (ai companiei OroraTech), pe orbită terestră joasă, pentru observații terestre; misiunea a fost denumită Finding Hot Wildfires Near You.
2025-060: Luni, 24 martie, la ora 17:42 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat, de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida, doi sateliți militari (ELINT), probabil din familia Intruder (19/NOSS-3-10A și 20/NOSS-3-10B, sau USA-498 și respectiv USA-499) pe orbită terestră joasă (misiunea NROL-69); după separarea de treapta secundară, treapta B1092 a revenit la sol pe Landing Zone 1, după cel de-al doilea zbor; după separarea celor doi sateliți, treapta secundară a fost vizibilă deasupra Europei (inclusiv deasupra României), înainte de a executa manevrele de deorbitare, în timp ce evacua combustibilul în exces; altitudinea sateliților este probabil peste 1000 km, iar observarea treptei secundare a confirmat înclinația orbitală de 65 de grade a acestora.
2025-059: În 21 martie, ora 11:00 UTC, o rachetă Ceres-1 (Gushenxing-1) a lansat, de pe rampa LS-95A a centrului spațial Jiuquan, 6 sateliți meteorologici Yunyao (43-48), pe orbită terestră heliosincronă (misiune denumită Vernal Ascent).
2025-058: Vineri, 21 martie, ora 06:49 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat, de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg, misiunea NROL-57, constând în 11 sateliți Starshield (USA-487 - USA-497); pentru această lansare, SpaceX a folosit treapta primară B1088, care a fost recuperată la sol, pe Landing Zone 4, după cel de-al 4-lea zbor; cu această ocazie, B1088 a stabilit un nou record privind cea mai scurtă perioadă între două misiuni: doar 9 zile după misiunea precedentă, SPHEREx/PUNCH.
2025-057: În data 18 martie, ora 18:57 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 23 de sateliți Starlink (12.25), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 19-lea zbor al treptei primare B1077, care ulterior lansării a recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.
2025-056: O rachetă Electron a lansat, în 18 martie, la ora 01:31 UTC, 5 sateliți Kineis pe orbită terestră joasă, de pe rampa LC-1A a centrului spațial Mahia din Noua Zeelandă; este a cincea și ultima tranșă de sateliți Kineis lansați de Rocket Lab, cel puțin conform contractului semnat inițial.
2025-055: În 17 martie, la ora 08:07 UTC, o rachetă Ceres-1 (Gushenxing-1), a companiei Galactic Energy, a lansat, de pe rampa LS-95A a centrului spațial Jiuquan, 6 sateliți Yunyao-1 (55-60) și 2 sateliți AIRSAT/Zhongke (06-07), pe orbită terestră heliosincronă; misiunea a fost denumită Auld Lang Syne.
2025-054: În 16 martie, la ora 10:50 UTC, o rachetă Angara-1.2 a lansat, pe orbită terestră joasă, 3 sateliți militari de comunicație Strela-3M (No. 19, No. 20, No. 21, respectiv Cosmos-2585, Cosmos-2586 și Cosmos-2587) de pe rampa 35/1 a centrului spațial Plesețk.
2025-053: În data 15 martie, ora 11:30 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 21 de sateliți Starlink (12.16), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 18-lea zbor al treptei primare B1078, care ulterior lansării a recuperată pe barja Just Read the Instructions.
2025-052: În 15 martie, ora 05:43 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat, de pe rampa SLC-4E a centrului spația; Vandenberg misiunea Transporter-13, în care un număr de 74 de sateliți au ajuns pe orbită; pentru această misiune, SpaceX a folosit treapta primară B1081, care după separarea de treapta secundară s-a întors la sol, pe Landing Zone 4, după cel de-al 13-lea zbor.
2025-051: O rachetă Changzheng-2D a lansat în 15 martie, ora 04:12 UTC, de pe rampa SLS-2 a centrului spațial Jiuquan, doi sateliți pe orbită terestră heliosincronă: SuperView Neo 3-02 și Tianyan-23, ambii folosiți pentru observații ale suprafeței Pământului.
2025-050: În 15 martie, la ora 00:00, o rachetă Electron a lansat, pe orbită terestră joasă, satelitul nipon QPS-SAR 9 (SUSANOO-I) al companiei iQPS, de pe rampa LC-1B a centrului spațial Mahia din Noua Zeelandă (misiunea The Lightning God Reigns).
2025-049: În 14 martie, la ora 23:03 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat, de pe rampa LC-39A a centrului spațial Kennedy, capsula Endurance a misiunii Crew-10 spre Stația Spațială Internațională, avându-i la bord pe Anne McClain, Nichole Ayers, Takuya Onishi și Kiril Peskov; pentru această lansare, SpaceX a folosit treapta primară B1090, care după separarea de treapta secundară a revenit la sol, pe Landing Zone 1; andocarea cu portul IDA-2 al modulului american Harmony a avut loc în 16 martie, la ora 04:04 UTC.
Oameni pe orbită
La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 72:
Aleksey Ovchinin RUS/Roscosmos, Soiuz MS-26, din 11.09.2024;
Ivan Vagner RUS/Roscosmos, Soiuz MS-26, din 11.09.2024;
Donald Pettit SUA/NASA, Soiuz MS-26, din 11.09.2024;
Anne McClain, SUA/NASA, Dragon Crew-10, din 16.03.2025;
Nichole Ayers, SUA/NASA, Dragon Crew-10, din 16.03.2025;
Takuya Onishi, JPN/JAXA, Dragon Crew-10, din 16.03.2025;
Kiril Peskov, RUS/Roscosmos, Dragon Crew-10, din 16.03.2025.
La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:
Cai Xuzhe, CHN/CNSA, Shenzhou-19, din 26.04.2024;
Song Lingdong, CHN/CNSA, Shenzhou-19, din 29.10.2024;
Wang Haoze, CHN/CNSA, Shenzhou-19, din 29.10.2024.
Imaginea ediției
Orbita Pământului
Sunita Williams, Barry Wilmore, Nick Hague și Aleksandr Gorbunov au revenit cu bine pe Pământ la bordul capsulei Dragon C212 Freedom în 18 martie, la ora 21:57 UTC, amerizând în apele Golfului Mexic, punând astfel capăt misiunii Crew-9, dar și misiunii începute odată cu lansarea capsulei Starliner din misiunea Boeing Crew Flight Test (Boe-CFT). NASA a precizat că, cel mai probabil, pentru Starliner urmează un nou zbor test, dar încă nu s-a decis dacă următorul zbor al capsulei (care probabil va avea loc la finalul acestui an sau la începutul anului viitor) va fi sau nu cu echipaj la bord.
Vineri, 21 martie, a avut loc a treia activitate extravehiculară a echipajului misiunii Shenzhou-19 de la bordul stației spațiale chinezești Tiangong, realizată de Cai Xuzhe și Song Lingdong, care s-a încheiat la 12:50 UTC, după aproximativ 7 ore. Cei doi taikonauti au montat în afara stației panouri care să o protejeze împotriva impactului nedorit cu micrometeoroizi (la fel ca precedenta activitate extravehiculară). A fost a 5-a activitate extravehiculară pentru Cai Xuzhe, care a devenit astfel cel mai experimentat taikonaut în astfel de activități.
SpaceX anunță că misiunea Fram2 va fi lansată luni, 31 martie. Fram2 va fi prima misiune cu echipaj care va fi lansată pe orbită polară (cu înclinație mare față de ecuator, adică va trece aproape de cei doi poli ai Pământului). Echipajul este format din Chun Wang (cetățean maltez, născut în China, investitor crypto și antreprenor, comandantul misiunii), Jannicke Mikkelsen (regizor norvegian), Rabea Rogge (inginer german) și Eric Philips (explorator polar, australian); toți cei patru se vor afla în spațiu pentru prima dată. Capsula Dragon folosită pentru Fram2 este Resilience (C207), cea care a fost folosită și pentru misiunile Polaris Dawn (de anul trecut) și Inspiration-4 (2021).
Lansat în 27 februarie și andocat din 01 martie la modulul rusesc Zvezda, nava cargo Progress MS-30 a efectuat în 17 martie, ora 16:00 UTC, o manevră de ajustare a orbitei Stației Spațiale Internaționale, activându-și propulsorul principal pentru 533 de secunde, crescând astfel altitudinea medie a ISS cu 1.8 km, până la 417.9 km altitudine; această manevră a fost necesară pentru a pregăti aterizarea capsulei Soiuz MS-26 și andocarea capsulei Soiuz MS-27, evenimente planificate pentru luna viitoare.
Puțin cam târziu, dar am aflat că un fragment dintr-un satelit Starlink a fost găsit la sol, într-o fermă din Saskatchewan, Canada, în 20 august 2024; fragmentul găsit avea 2.5 kilograme și SpaceX a confirmat că îi aparține. Mai recent și mai aproape de noi, Grzegorz Wrochna, președintele agenției spațiale din Polonia (POLSA) a fost demis pentru că nu a comunicat adecvat după ce fragmente dintr-o treaptă superioară Falcon 9 (care a reintrat necontrolat prin atmosferă, din cauza unei defecțiuni) s-au împrăștiat peste mai multe locații din Polonia în 19 februarie.
Într-un raport oficial, publicat acum câteva zile (2025 Annual Threat Assessment of the U.S. Intelligence Community) satelitul militar rusesc Cosmos-2553 este suspectat că ar fi de fapt o platformă pentru testarea unor tehnologii pentru viitoare arme nucleare orbitale, care să fie folosite împotriva altor sateliți, în timp ce Rusia susține că satelitul nu face altceva decât să testeze efectul radiațiilor asupra echipamentelor electronice de la bord (e drept că altitudinea satelitului este de aproape 2000 km, cu mult peste zona unde orbitează majoritatea sateliților aflați pe orbita terestră joasă). Cosmos-2553 a fost lansat în februarie 2022, este activ pentru că a fost surprins executând diverse manevre de schimbare a altitudinii.
Astronauții aflați la bordul Stației Spațiale Internaționale pot acum cere ajutorul unui mic roboțel când vor să facă poze în interiorul stației: Int-Ball2 este un robot sferic, construit de JAXA, care se deplasează liber prin interiorul ISS cu ajutorul unor elice. O descriere detaliată a Int-Ball2 a fost publicată recent în IEEE Explore.
Dr. Bulbul Ahammed, care se autointitulează cercetător independent, publică un articol în Journal of Aircraft and Spacecraft Technology, în care analizează testul balistic anti-satelit indian din 2019 (în urma căruia încă mai sunt cel puțin 131 de obiecte rămase pe orbită), dar face și o recapitulare a celorlalte teste balistice anti-satelit care au avut loc până în prezent.
Luna
Firefly Aerospace a anunțat în 17 martie că misiunea Blue Ghost M1 se încheie cu succes: după ce au fost descărcate 119 GB de date, din care 51 GB pentru NASA, Firefly spune că toate obiectivele misiunii au fost atinse; landerul a funcționat mai mult de 14 zile (346 de ore), ultimul semnal fiind primit în 16 martie, ora 23:15 UTC. Deși Firefly va încerca să încerce să contacteze landerul la începutul următoarei zile lunare, sunt șanse foarte mici ca acesta să fi supraviețuit temperaturilor scăzute din timpul nopții.
Din păcate, cealaltă misiune lunară nu a avut succes: după eșecul misiunii IM-2 (și al landerului Athena, care în loc să aselenizeze s-a răsturnat într-un crater lunar), compania Intutitive Machines a publicat o analiză succintă a misiunii.
Marte
Roverul Curiosity, aflat pe Marte, a descoperit, în timp ce analiza roca denumită Cumberland, decan, undecan și dodecan (hidrocarburi cu 10, 11 și respectiv 12 atomi de carbon), probabil urme ale unor acizi grași. Rezultatele au fost publicate recent în Proceedings of the National Academy of Science (PNAS).
Spațiul interplanetar
Agenția Spațială Europeană (ESA) anunță că primul set de date înregistrate de telescopul spațial Euclid au fost făcute public: datele, adunate de telescop pe durata unei singure săptămâni, conțin observații asupra a 26 de milioane de galaxii din trei regiuni ale cerului și reprezintă doar aproximativ 0.5% din datele pe care telescopul urmează să le înregistreze și livreze până la finalul misiunii sale (2028). Următorul set de date va fi publicat de ESA în luna octombrie și urmează să fie de 30 de ori mai mare decât setul publicat în 19 martie. O serie de 27 de articole științifice care folosesc aceste date vor apărea în publicația Astronomy & Astrophysics, dar pot fi deja consultate pe site-ul ESA, iar imaginile au fost deja integrate și în aplicația web ESA Sky.
Nu doar ESA și Euclid au publicat un set impresionant de date în aceste zile, ci și Lawrence Berkeley National Laboratory, care a publicat al doilea set de date al proiectului Dark Energy Spectroscopic Instrument (DESI), date folosite pentru a realiza cea mai mare hartă tridimensională a universului și, atunci când sunt folosite împreună cu alte seturi de date, pentru studiul energiei întunecate. Iar rezultatele par să fie surprinzătoare.
În 22 martie, sonda Parker a efectuat al 23-lea survol al Soarelui, când a atins o viteză de 692000 km/h, apropiindu-se până la 6.9 milioane km de Soare, date similare cu cele din survolul precedent (24 decembrie 2024); următorul survol, cu parametri similari, este programat pentru 19 iunie.
Alte știri, pe scurt
Fostul CEO al Google, Eric Schmidt, a fost numit noul CEO al Relativity Space, după retragerea lui Tim Ellis, co-fondator al companiei care își propune construirea de rachete orbitale printate 3D. Deși a avut o singură lansare, Terran-1 a fost abandonată, pentru ca resursele să fie alocate noului lansator Terran-R, care urmează să debuteze anul viitor.
Noua rachetă Vulcan companiei United Launch Alliance primește, în sfârșit, certificarea pentru lansări în domeniul securității naționale (National Security Space Launch —NSSL), după finalizarea investigației problemei care a dus la dezintegrarea parțială a unui booster auxiliar în timpul celui de-al doilea zbor Vulcan, din 04 octombrie 2024.
NASA a anunțat (mai târziu decât de obicei) echipajul pentru misiunea Crew-11, care urmează să fie lansată spre Stația Spațială Internațională cel mai probabil în luna iulie: Zena Cardman (NASA, primul zbor în spațiu, va efectua și o activitate extravehiculară), Michael Fincke (NASA, al 4-lea zbor), Kimiya Yui (JAXA, al 2-lea zbor), Oleg Platonov (Roscosmos, primul zbor în spațiu).
Compania chineză privată Ziwei Technology plănuiește să construiască o capsulă cu echipaj care să înceapă să zboare spre orbită încă din 2027-2028, iar până atunci, începând din acest an, va fi testată în spațiu o versiune cargo; Zhang Xiaomin precizează că înainte ca un echipaj să piloteze capsula, aceasta va executa cel puțin 20 de zboruri autonome.
Compania Gravitics a câștigat un contract cu Forțele Spațiale Americane pentru dezvoltarea unui “portavion”(?!) orbital: o structură cilindrică, în care să fie depozitate mai multe vehicule orbitale (sateliți), care să poată să fie lansați la nevoie, pe diverse orbite. Gravitics va primi în cadrul acestui program (SpaceWERX STRATFI) 60 de milioane de dolari.
Bryce Tech a publicat raportul anual al lansărilor orbitale pe anul 2024: SpaceX a lansat 83% din totalul sateliților și 1859 de tone (din totalul de aproximativ 2200 de tone lansate pe orbită anul trecut).
Papua Noua Guinee plănuiește să înființeze o agenție spațială, o agenție de spionaj și să construiască un circuit de Formula 1, conform unor documente care au ajuns recent în presă.
Detalii și statistici despre toate zborurile orbitale, găsiți pe site-ul www.parsec.ro.
Newsletterul Buletinul Cosmic apare de fiecare dată când avem Lună Plină sau Lună Nouă; realizat cu ajutorul Emacs și howm.
Următorul Buletin Cosmic apare duminică, 13 aprilie 2025.