Buletin Cosmic 199
Un nou echipaj a ajuns la bordul ISS, lansarea inaugurală a rachetei germane Spectrum a fost un eșec, propunerea Casei Albe pentru bugetul NASA șochează comunitatea științifică
Lansări orbitale
2025-073: În 10 aprilie, ora 16:00 UTC, o rachetă chineză Changzheng-3B/E a lansat, de pe rampa LC-3 a centrului spațial Xichang, satelitul TJS-17 (Tōngxìn Jìshù Shìyàn) spre orbită geostaționară.
2025-072: În 08 aprilie, la ora 05:47 UTC, o rachetă Soiuz-2.1a a lansat capsula Soiuz MS-27, avându-i la bord pe astronauții Serghei Rîjikov (al treilea zbor în spațiu), Alexei Zubrițki (primul zbor spațial) și Jonny Kim(primul zbor în spațiu) de pe rampa LC-31 a centrului spațial Baikonur; aproximativ 3 ore mai târziu, la ora 09:03 UTC, capsula Soiuz a andocat la portul modulului rusesc Prichal al Stației Spațiale Internaționale; decuplarea de ISS este programată pentru începutul lunii decembrie.
2025-071: În data 07 aprilie, ora 23:06 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 27 de sateliți Starlink (11.11), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost primul zbor al treptei primare B1091, care ulterior lansării a recuperată pe barja Off Course I Still Love You.
2025-070: În data 06 aprilie, ora 03:07 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 28 de sateliți Starlink (6.72), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 19-lea zbor al treptei primare B1078, care ulterior lansării a recuperată pe barja Just Read the Instructions.
2025-069: În data 04 aprilie, ora 01:02 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 27 de sateliți Starlink (11.13), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 5-lea zbor al treptei primare B1088, care ulterior lansării a recuperată pe barja Off Course I Still Love You.
2025-068: În data de 03 aprilie, la ora 02:12 UTC, o rachetă Changzheng-6 a urcat pe orbită terestră joasă satelitul Tianping-3 A02, de pe rampa LA-16 a centrului spațial Taiyuan.
2025-067: În data de 01 aprilie, ora 04:00 UTC, o rachetă Changzheng-2D a lansat, de pe rampa SLS-2 a centrului spațial Jiuquan, 4 sateliți HJS-6 (Hulianwang Jishu Shiyan A,B,C,D) pe orbită terestră joasă, parte a constelației Guowang (Xingwang).
2025-066: Tot în 01 aprilie, ora 01:46 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat capsula Dragon Resilience cu un echipaj format din Chun Wang, Jannicke Mikkelsen, Rabea Rogge și Eric Philips, pe orbită terestră polară (misiunea Fram2); este prima misiune cu echipaj lansată pe o orbită cu înclinație atât de mare (90 de grade); pentru această lansare, SpaceX a folosit treapta primară B1085, aflată la cel de-al 6-lea zbor, care după separarea de treapta secundară a fost recuperată din nou pe barja A Shortfal of Gravitas; lansare a avut loc de pe rampa LC-39A a centrului spațial Kennedy din Florida.
2025-065: În data 31 martie, ora 19:52 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 28 de sateliți Starlink (6.80), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 17-lea zbor al treptei primare B1080, care ulterior lansării a recuperată pe barja Just Read the Instructions.
2025-F02: După mai multe amânări cauzate de vremea nefavorabilă, prima tentativă de lansare orbitală de la centrul spațial norvegian Andøya a avut loc duminică, 30 martie, la ora 11:30 UTC. Din păcate, racheta Spectrum, a companiei germane Isar Aerospace, s-a prăbușit în vecinătatea rampei de lansare după un zbor de doar 44 de secunde.
Astronauți aflați pe orbită
La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 72:
Aleksey Ovchinin RUS/Roscosmos, Soiuz MS-26, din 11.09.2024;
Ivan Vagner RUS/Roscosmos, Soiuz MS-26, din 11.09.2024;
Donald Pettit SUA/NASA, Soiuz MS-26, din 11.09.2024;
Anne McClain, SUA/NASA, Dragon Crew-10, din 16.03.2025;
Nichole Ayers, SUA/NASA, Dragon Crew-10, din 16.03.2025;
Takuya Onishi, JPN/JAXA, Dragon Crew-10, din 16.03.2025;
Kiril Peskov, RUS/Roscosmos, Dragon Crew-10, din 16.03.2025;
Serghei Rîjikov, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-27, din 08.04.2025;
Alexei Zubrițki, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-27, din 08.04.2025;
Jonny Kim, SUA/NASA, Soiuz MS-27, din 08.04.2025.
La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:
Cai Xuzhe, CHN/CNSA, Shenzhou-19, din 26.04.2024;
Song Lingdong, CHN/CNSA, Shenzhou-19, din 29.10.2024;
Wang Haoze, CHN/CNSA, Shenzhou-19, din 29.10.2024.
Imaginea ediției
Orbita Pământului
Din 1957 și până în prezent, au fost lansați pe orbită un număr total de 20740 sateliți, din care astăzi sunt operaționali 11204 (din care 6904 sunt Starlink); pe orbita Pământului sunt catalogate și urmărite un număr total de 29773 obiecte (sateliți activi și inactivi, trepte secundare ale rachetelor purtătoare, deșeuri rezultate în urma dezintegrării sateliților).
Capsula Soiuz MS-27, avându-i la bord pe astronauții Serghei Rîjikov (al treilea zbor în spațiu), Alexei Zubrițki (primul zbor spațial) și Jonny Kim (primul zbor în spațiu), a andocat la portul modulului rusesc Prichal al Stației Spațiale Internaționale în 08 aprilie, ora 09:03 UTC, la doar 3 ore și 16 minute după lansarea de la Baikonur; decuplarea de ISS este programată pentru începutul lunii decembrie. Alexei Zubrițki a fost pilot în armata ucraineană și, după ce Rusia a ocupat Crimeea în 2014, a dezertat. A fost căutat și pus sub acuzare de autoritățile din Ucraina, însă Zubrițki, ajuns în Rusia, s-a înscris în programul Roscosmos de pregătire a cosmonauților, în care a fost primit în 2018.
În 05 februarie, de la cosmodromul Plesețk, Rusia a lansat 3 sateliți militari, denumiți Cosmos-2581, Cosmos-2582 și Cosmos-2583, care au ajuns pe orbită terestră joasă (596x579 km, înclinație 82 de grade); în 18 martie, Forțele Spațiale ale SUA au identificat un al 4-lea obiect asociat cu lansarea din 05 februarie, probabil parte din Cosmos-2583, însă deocamdată nu se cunoaște natura lui: Rusia nu l-a înregistrat ca satelit la UNOOSA, așa cum a făcut cu cei trei și cum o cere convențiile internaționale, iar baza de date SATCAT înregistrează acest satelit ca impactor (IMP).
O știre publicată relativ recent în Breaking Defense, care afirmă că 5 sateliți chinezești (trei sateliți experimentali Shiyan-24C, lansați în decembrie 2023, și doi sateliți Shijian-6-05, lansați în decembrie 2021) au participat, în 2024, la un fel de exercițiu, în care sateliții zburau în sincron și efectuau manevre unul în jurul celuilalt (dogfighting).
Capsula Cygnus NG-21 S.S. Francis Scobee s-a decuplat de Stația Spațială Internațională în 28 martie, la ora 10:55 UTC și a revenit controlat, dar distructiv, prin atmosferă, deasupra Oceanului Pacific, 2 zile mai târziu, în 30 martie, în jurul orei 10:15 UTC. Următoarea capsulă Cygnus care va ajunge la ISS va fi NG-23, în această toamnă; Cygnus NG-22 a fost avariată în timpul transportului spre centrul spațial Kennedy și nu va mai fi lansată în spațiu. Francis Richard "Dick" Scobee a fost un astronaut american care și-a pierdut viața în misiunea STS-51-L, când naveta spațială Challenger s-a dezintegrat, la 73 de secunde după lansare.
Fragmente din partea posterioară a capsulei Dragon Crew-9 (care se desprinde de capsulă înainte ca aceasta să plonjeze prin atmosferă, la revenirea pe Pământ) au fost găsite în Maroc, în regiunea Erg Chech; capsula Dragon a misiunii Crew-9 s-a întors pe Pământ în 18 martie, iar partea posterioară (trunk), 6 zile mai târziu.
În 02 aprilie, la ora 09:52 UTC, propulsoarele navei cargo Progress MS-30 au fost pornite pentru 1035.5 secunde, ajustând orbita Stației Spațiale Internaționale pentru sosirea capsulei Soiuz MS-27; altitudinea medie a stației a fost ridicată cu 3.6 km.
După ce a fost andocat la satelitul Intelsat-901 din 25 februarie 2020, prelungindu-i viața cu 5 ani și în cele din urmă remorcându-l spre o orbită unde sunt abandonați sateliții geostaționari inactivi, satelitul MEV-1 se îndreaptă acum spre satelitul Optus-D3; MEV-2, al doilea satelit de acest fel, rămâne andocat cu satelitul Intelsat 10-02 pentru încă 4 ani.
Sateliții Starlink efectuează în fiecare an 100000 de manevre de evitare a unei coliziuni, în condițiile în care în prezent constelația este completă în proporție de doar 20%; lucrurile vor deveni interesante pe măsură ce lansările Starlink continuă și pe măsură ce apar alte constelații: Kuiper, Qianfan, Xingwang etc. În prezent, pe orbita Pământului sunt peste 11100 sateliți activi, din care 6849 sunt sateliți Starlink (conform Celestrak).
Luna
În 01 aprilie, HALO (Habitation and Logistics Outpost), unul din cele două module centrale ale viitoarei stații spațiale Gateway a ajuns în Statele Unite, fiind transportat pe cale aeriană din Torino, acolo unde a fost asamblat de compania europeană Thales Alenia Space; modulul a ajuns deja la sediul Northrop Grumann din Gilbert, Arizona, unde urmează să fie pregătit pentru zbor. HALO va fi cuplat cu al doilea modul, PPE (Power and Propulsion Element), planul fiind ca cele două module să fie lansate împreună de o rachetă Falcon Heavy în 2027. Stația spațială Gateway urmează să fie disponibilă pentru misiunea Artemis-4 din 2028, când stația va fi extinsă prin cuplarea modului european Lunar I-HAB (International Habitation Module, International Habitat).
Compania Intuitive Machine a contractat SpaceX pentru o nouă lansare spre Lună a unui viitor lander, în cadrul misiunii IM-4, care va transporta 6 echipamente științifice spre Polul Sud lunar, dar și doi sateliți lunari care urmează să fie folosiți ca releu de comunicații. IM-4 urmează să fie lansat în 2027, însă până atunci Intuitive Machine se pregătește să trimită spre Lună misiunea IM-3, cândva spre finalul acestui an.
Bangladesh a devenit marți, 08 aprilie, al 54-lea stat semnatar al Acordurilor Artemis.
Marte
Compania Airbus va construi, pentru ESA, platforma pe care roverul Rosalind Franklin o va folosi pentru a ajunge pe suprafața marțiană, după ce ESA a renunțat în 2022 la colaborarea cu Rusia în programul Exomars (Rusia dezvoltase deja platforma Kazachok pentru această misiune și urma să lanseze roverul și platforma folosind o rachetă Proton-M, la rândul ei înlocuită de ESA în noua arhitectură a misiunii). Noul contract are o valoare de aproximativ 180 milioane de euro. Platforma conține elemente de propulsie pentru reducerea vitezei de la 45 m/s la 3 m/s, dar și două rampe, ce urmează să fie folosite de rover pentru a debarca pe solul marțian (va fi aleasă rampa care va prezenta cel mai scăzut risc pentru rover, ținând cont de relief). Roverul Rosalind Franklin, care urmează să ajungă pe Marte în 2030 (lansarea este programată pentru 2028), este construit tot de compania Airbus. Costul misiunii ExoMars II este de 1.3 miliarde de euro; bugetul a fost recent suplimentat cu 360 milioane de euro, pentru a suplini componenta rusească a misiunii (platforma și lansatorul).
Spațiul interplanetar
Telescopul spațial James Webb a făcut primele observații ale asteroidului 2024 YR4, ocazie cu care avem și estimare mai precisă a dimensiunilor sale: 53-67 de metri; deși știm că șansele ca asteroidul să lovească Pământul în 2032 sunt practic nule, încă există șanse de aproape 4% ca în decembrie 2032, asteroidul 2024 YR4 să intre în coliziune cu Luna! Asteroidul 2024 YR4 este astfel cel mai mic obiect observat până acum de telescopul James Webb.
Telescopul spațial Hubble a reușit să îmbunătățească precizia folosită pentru a determina perioada de rotație a planetei Uranus: observând aurorele polare, astronomii au determinat că o zi pe Uranus durează 17 ore, 14 minute și 24 de secunde, cu 28 de secunde mai mult decât știam până acum, din datele oferite de sonda Voyager-2 în timpul survolului din 1986.
În 21 martie, sonda japoneză Hayabusa-2 a intrat în stand-by, după ce computerul de bord a detectat o "situație anormală", însă câteva zile mai târziu părea că funcționează normal; după ce în 2020 a trimis spre Pământ eșantioanele prelevate de la suprafața asteroidului 162173 Ryugu (în noiembrie 2019), sonda se îndreaptă acum spre asteroidul 1998 KY26, pe care urmează să îl survoleze în 2031. Misiunea și starea sondei pot fi urmărite în direct pe site-ul haya2now.jp.
Sonda Juno a intrat în standby de două ori în 04 aprilie, în timpul celui de-al 71-lea survol jovian; acest lucru se întâmplă din precauție, atunci când sonda identifică o comportare anormală a subsistemelor sale; standby înseamnă că echipamentele științifice sunt oprite, însă contactul cu Pământul a fost restabilit și în prezent este investigată telemetria pentru a înțelege mai bine ce s-a întâmplat cu sonda; următorul survol va avea loc în 07 mai, când Juno va survola și Io (va trece la o distanță de 89000 km de acesta).
Știri locale
Satelitul românesc Corvus, finanțat de Direcția Generală pentru Armamente (DPA), a fost prezentat publicului vineri, 28 martie; după lansare (pe orbită terestră joasă), misiunea satelitului va fi detecția și localizarea surselor de interferență radio de pe teritoriul României. Orbita urmează să fie una heliosincronă, însă decizia cu privire la o lansare urmează să fie luată în viitor. Satelitul împreună stația de comandă și control au fost proiectate, realizate și testate integral în țara noastră în cadrul unui consorțiu condus de RISE (Romanian InSpace Engineering), consorțiu din care mai fac parte și Institutul de Științe Spațiale, Plasma & Radiation Physics (INFLPR), Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială Elie Carafoli (INCAS), alături de Agenția Spațială Română (ROSA), Rartel SA și Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS).
Alte știri, pe scurt
Miercuri, 09 aprilie, Jared Isaacman a fost audiat în fața Comisiei pentru Comerț, Știință și Transporturi a Senatului SUA, o procedură care are loc înainte confirmării numirii sale în poziția de administrator al NASA. În cadrul audierii, Isaacman a precizat că SLS reprezintă cel mai sigur și mai rapid mod pentru a ajunge pe Lună înaintea Chinei, însă nu vede SLS ca fiind o soluție pentru viitoarele misiuni lunare după Artemis-3, care vor necesita o cadență mai ridicată. De asemenea, nu a răspuns direct la întrebări privind eventuale restructurări ale centrelor NASA, restructurări despre care se zvonea că se află pe agenda administrației de la Casa Albă. Isaacman a mai precizat că nu vede nici un motiv pentru care ISS să fie retrasă mai repede de 2031 și că NASA va putea derula simultan atât misiuni cu echipaj spre Lună (și spațiul cis-lunar), cât și spre Marte (deși nu au fost oferite detalii cu privire la acestea). Votul comisiei va avea loc după 15 aprilie și dacă va fi unul favorabil, Jared Isaacman va fi confirmat în funcție cândva la finalul acestei luni sau la începutul lunii următoare.
Propunerea de buget pentru NASA a Casei Albe prevede o reducere cu $5 miliarde pentru următorul an fiscal (o scădere a bugetului NASA de la $25 miliarde la $20 miliarde), iar cele mai mari reduceri vor fi resimțite de departamentele care se ocupă cu cercetarea: telescoapele Hubble și James Webb vor fi în continuare finanțate, însă o victimă a acestor reduceri ar putea fi viitorul telescop spațial Nancy Roman, care este aproape asamblat și care urma să fie lansat în 2027; reduceri substanțiale vor avea loc și în cazul misiunilor Mars Sample Return și DAVINCI, iar centrul spațial Goddard ar putea fi închis, însă nici alte centre nu sunt în siguranță, nici măcar JPL. O salvare ar putea veni din partea Congresului SUA, care trebuie să aprobe bugetul și poate veni cu modificări față de solicitarea Casei Albe.
Administrația federală pentru aviație (FAA) din SUA a finalizat în 31 martie investigația deschisă în urma eșecului treptei New Glenn de a reveni controlat prin atmosferă, spre barja pe care urma să fie recuperată: se pare că recuperarea a eșuat din cauză că motoarele primei trepte New Glen (GS1) nu au putut fi repornite, ceea ce a dus la pierderea treptei primare. Prima și deocamdată singura lansare New Glenn a avut loc în 16 ianuarie, la ora 07:03 UTC, de pe rampa LC-36 a centrului spațial Cape Canaveral.
Deși noua rachetă Vulcan a fost recent certificată pentru lansări ale Forțelor Spațiale, următorul satelit GPS III SV-08, care așteaptă în hangar, va fi lansat cu o rachetă SpaceX, deși inițial fusese alocat unei lansări operate de United Launch Alliance, iar satelitul GPS IIIF-1, care urma să fie lansat de o rachetă Falcon Heavy, a fost realocat unei lansări Vulcan.
Misiunea comercială Axiom-4 va decola cel mai devreme în luna mai. Comandantul misiunii este Peggy Whitson (astronaut cu experiență, aflată la al 5-lea zbor în spațiu, care reprezintă în prezent compania Axiom Space), iar din echipaj mai fac parte polonezul Sławosz Uznański-Wiśniewski (ESA, misiunea Ignis), maghiarul Tibor Kapu (reprezentând agenția spațială maghiară, nu ESA) și indianul Shubhanshu Shukla (ISRO).
O echipă de cercetători danezi, britanici și americani au descoperit că miso fermentat în spațiu are o aromă deosebită, mai bogată și este mai gustos decât cel de pe Pământ; studiul a fost publicat în iScience.
Detalii și statistici despre toate zborurile orbitale, găsiți pe site-ul www.parsec.ro.
Newsletterul Buletinul Cosmic apare de fiecare dată când avem Lună Plină sau Lună Nouă; realizat cu ajutorul Emacs și howm. Acesta a fost ultimul număr gratuit al Buletinului Cosmic: viitoarele numere vor fi primite integral de abonații care plătesc abonament sau pot fi accesate pe site-ul www.parsec.ro.
Următorul Buletin Cosmic apare duminică, 27 aprilie 2025.
Buna ziua, Eu as dori sa ma abonez pentru un an dar nu doresc sa fac plata cu cardul meu pe internet. As dori o alta forma de plata. De ex sa imi dati un cont bancar si eu va pot face un ordin de plata prin banca.