Buletin Cosmic 201
Lansare eșuată a unei rachete Alpha, revenirea prin atmosferă a unei sonde sovietice care nu a mai ajuns pe Venus, echipajul Shenzhou-19 a revenit acasă, Casa Albă dorește reducerea bugetului NASA
Lansări orbitale
2025-095: În data de 11 mai, la ora 13:20 UTC, o rachetă Changzheng-6A a urcat pe orbită polară 3 sateliți militari Yaogan-40-02 de pe rampa LA-9A a centrului spațial Taiyuan.
2025-094: În data 10 mai, ora 06:28 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 28 de sateliți Starlink (6.91), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 11-lea zbor al treptei primare B1083, care ulterior lansării a recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.
2025-093: În data 07 mai, ora 01:17 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 28 de sateliți Starlink (6.93), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 7-lea zbor al treptei primare B1085, care ulterior lansării a recuperată pe barja Just Read the Instructions.
2025-092: În data 04 mai, ora 08:54 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 29 de sateliți Starlink (6.84), de pe rampa LC-39A a centrului spațial Kennedy din Florida; a fost al 20-lea zbor al treptei primare B1078, care ulterior lansării a recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.
2025-091: În data 02 mai, ora 01:51 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 28 de sateliți Starlink (6.75), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 18-lea zbor al treptei primare B1080, care ulterior lansării a recuperată pe barja Just Read the Instructions.
2025-F03: În 29 aprilie, la ora 13:37 UTC, o rachetă Alpha a companiei Firefly a fost lansată de pe rampa SLC-2W a centrului spațial militar Vandenberg, având la bord LM-400-Demo, un satelit demonstrator al companiei Lockheed Martin (misiunea FLTA006); din păcate, separarea treptei secundare de treapta primară s-a făcut violent, deflagrația care a cuprins treapta primară afectând motorul treptei secundare și distrugând ajutajul acestuia; astfel, după ce a atins un apogeu de 320 de kilometri, nici treapta secundară și nici satelitul nu au mai reușit să ajungă pe orbita Pământului și au revenit distructiv prin atmosferă în Oceanul Pacific, undeva în nordul Antarcticii.
2025-090: În 29 aprilie, ora 09:15 UTC, o rachetă europeană Vega-C a urcat pe orbită terestră heliosincronă satelitul Biomass (al Agenției Spațiale Europene), care va studia pădurile de pe Pământ, pentru a ne ajuta să înțelegem schimbările climatice; lansarea a avut loc de pe rampa ELV a centrului spațial Kourou din Guiana Franceză.
2025-089: În data 29 aprilie, ora 02:34 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 23 de sateliți Starlink (12.10), de pe rampa LC-39A a centrului spațial Kennedy din Florida; a fost primul zbor al noii treptei primare B1094, care ulterior lansării a recuperată pe barja A Shortfall of Gravitas.
2025-088: O rachetă Atlas V în configurația 551 a lansat, în 28 aprilie, ora 23:01 UTC, prima tranșă de 27 de sateliți ai megaconstelației Kuiper, de pe rampa SLC-41 a centrului spațial Cape Canaveral, în cadrul misiunii denumite KA-01; a fost cea mai mare încărcătură utilă lansată de o rachetă Atlas V pe orbită.
2025-087: În data 28 aprilie, ora 23:30 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 27 de sateliți Starlink (11.9), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 25-lea zbor al treptei primare B1063, care ulterior lansării a recuperată pe barja Off Course I Still Love You.
2025-086: În 28 aprilie, ora 20:30 UTC, o rachetă Changzheng-5B, cu o treaptă secundară YZ-2, a lansat, pe orbită terestră joasă, 10 noi sateliți pentru megaconstelația Guowang (cunoscută și sub numele de Xingwang sau SatNet); lansarea a avut loc de pe rampa LC-1 a centrului spațial Wenchang.
2025-085: În data 28 aprilie, ora 02:09 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 23 de sateliți Starlink (12.23), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 20-lea zbor al treptei primare B1077, care ulterior lansării a recuperată pe barja Just Read the Instructions.
2025-084: În data de 27 aprilie, ora 15:54 UTC, o rachetă Changzheng-3B a lansat, de pe rampa LC2 a centrului spațial Xichang, satelitul Tianlian-2-05 (2E) pe orbită geosincronă; satelitul face parte dintr-o constelație folosită pentru comunicații în cadrul programului spațial cu echipaj uman (similară cu rețeaua americană Tracking and Data Relay Satellite System –TDRSS).
2025-083: În data 25 aprilie, ora 01:52 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 28 de sateliți Starlink (6.74), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 23-lea zbor al treptei primare B1069, care ulterior lansării a recuperată pe barja A Shortfal of Gravitas.
Astronauți aflați pe orbită
La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 73:
Anne McClain, SUA/NASA, Dragon Crew-10, din 16.03.2025;
Nichole Ayers, SUA/NASA, Dragon Crew-10, din 16.03.2025;
Takuya Onishi, JPN/JAXA, Dragon Crew-10, din 16.03.2025;
Kiril Peskov, RUS/Roscosmos, Dragon Crew-10, din 16.03.2025;
Serghei Rîjikov, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-27, din 08.04.2025;
Alexei Zubrițki, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-27, din 08.04.2025;
Jonny Kim, SUA/NASA, Soiuz MS-27, din 08.04.2025.
La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:
Chen Dong, CHN/CNSA, Shenzhou-20, din 24.04.2025;
Chen Zhongrui, CHN, CNSA, Shenzhou-20, din 24.04.2025;
Wang Jie, CHN, CNSA, Shenzhou-20, din 24.04.2025.
Imaginea ediției
Orbita Pământului
Din 1957 și până în prezent, au fost lansați pe orbită un număr total de 21040 de sateliți, din care astăzi sunt operaționali 11375 (din care 7052 sunt sateliți Starlink activi); pe orbita Pământului sunt catalogate și urmărite un număr total de 57001 obiecte (sateliți activi și inactivi, trepte secundare ale rachetelor purtătoare, deșeuri rezultate în urma dezintegrării sateliților).
Cosmos-482 este o sondă sovietică, lansată în 31 martie 1972, care trebuia să ajungă pe Venus. Sonda a fost lansată la doar 4 zile după Venera-8 (care chiar a ajuns pe suprafața planetei Venus); în acei ani era un lucru normal să fie lansate două sonde similare spre aceeași destinație, la distanță scurtă de timp, tocmai pentru cazurile în care una dintre ele avea probleme tehnice. Așa cum s-a întâmplat cu Cosmos-482, care trebuia să devină Venera-9, dar nu a mai reușit. Deoarece Cosmos-482 nu a mai părăsit niciodată orbita Pământului, a primit numele Cosmos-482, prefixul Cosmos fiind folosit de obicei de sateliții despre care URSS/Rusia nu vor să dea prea multe detalii (în prezent așa sunt denumiți public sateliții militari rusești). O problemă cu cronometrul de la bordul treptei secundare a făcut ca aceasta să comande desprinderea prematură a sondei, care a rămas astfel blocată pe orbita Pământului.
Câteva fragmente s-au desprins ulterior și au revenit deja prin atmosfera Pământului, dar capsula principală, care trebuia să plonjeze prin atmosfera venusiană, a rămas pe orbită până în 10 mai, când a revenit pe Pământ. Roscosmos și TASSafirmă că, după estimări proprii, sonda Cosmos-482 a reintrat prin atmosferă la ora 06:24 UTC, undeva la 560 km vest de insula Middle Andaman și a căzut în Oceanul Indian la vest de Jakarta. Afirmația se potrivește destul de bine cu estimarea ESA, care prevedea o reintrare prin atmosferă undeva în vecinătatea nord-vestului Australiei și care estimează, după observațiile radar efectuate deasupra Germaniei, că evenimentul a avut loc între orele 06:04 UTC și 07:32, însă nu se potrivește cu estimările Forțelor Spațiale ale SUA, care afirmă că reintrarea a avut loc la ora 05:32 UTC, undeva deasupra Pacificului. Toate aceste estimări sunt bazate pe modele și încă nu avem o confirmare a evenimentului (vizuală sau cu date satelitare).
Ultima orbită a sondei trecea pe deasupra unor orașe precum Londra, Bruxelles, Viena, Budapesta și București, după cum se poate vedea și în imaginea de mai jos (unde sunt marcat cu puncte roșii orașele cu populație de peste 1 milion de locuitori).
Împreună cu Suno AI, am generat un cântec dedicat sondei Cosmos-482, pe care îl puteți asculta online.
