Buletin Cosmic 203
Viitorul buget al NASA înseamnă mai multe misiuni important anulate, însă deocamdată nimic nu este sigur, până la răspunsul oficial al Congresului SUA; sonda Hakuto-R M2 s-a prăbușit pe Lună
Lansări orbitale
2025-123: În data 08 iunie, ora 14:20 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 26 de sateliți Starlink (15.8), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 7-lea zbor al treptei primare B1088, care ulterior lansării a recuperată pe barja Off Course I Still Love You.
2025-122: În 07 iunie, la ora 04:54 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat pe orbită geostaționară de transfer satelitul de telecomunicații SXM-10 al companiei Sirius XM; lansarea a avut loc de la centrul spațial Cape Canaveral, de pe rampa SLC-40, fiind al 8-lea zbor al treptei primare B1085, care după lansare a fost recuperat pe barja A Shortfall of Gravitas.
2025-121: În 05 iunie, la ora 20:45 UTC, o rachetă Changzheng-6A a lansat, de pe rampa LA-9A a centrului spațial Taiyuan, un nou set de 5 sateliți Guowang, pentru viitoarea megaconstelație Guowang (Xingwang), care urmează să aibă 13000 de sateliți.
2025-120: În data 04 iunie, ora 23:30 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 27 de sateliți Starlink (11.22), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 26-lea zbor al treptei primare B1063, care ulterior lansării a recuperată pe barja Off Course I Still Love You.
2025-119: În data 03 iunie, ora 04:30 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 23 de sateliți Starlink (12.19), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 21-lea zbor al treptei primare B1077, care ulterior lansării a fost recuperată pe barja Just Read the Instructions.
2025-118: Luni, 02 iunie, la ora 23:57 UTC, o rachetă Electron a lansat, de pe rampa LC-1B a centrului spațial Mahia din Noua Zeelendă, al doilea set de sateliți BlackSky de generația a III-a (BlackSky Global 3.2) pe orbită terestră heliosincronă; a fost a 10-a lansare Rocket Lab pentru compania BlackSky.
2025-117: În data 31 mai, ora 20:00 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 27 de sateliți Starlink (11.18), de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 25-lea zbor al treptei primare B1071, care ulterior lansării a recuperată pe barja Off Course I Still Love You.
2025-116: În 30 mai, la ora 17:37 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat, de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral, satelitul GPS III SV08 pe orbită terestră medie, folosind treapta primară B1092, aflată la cel de-al 4-lea zbor; după lansare, treapta primară a revenit cu bine pe barja A Shortfall of Gravitas. Satelitul trebuia să fie lansat de ULA, însă la începutul anului USSF a cerut ca lansarea să fie mutată de pe Vulcan pe Falcon 9, a doua astfel de mutare consecutivă, după GPS III SV-07; de obicei astfel de mutări și planificări au loc în decursul a 18-24 de luni, însă de această dată, de la decizia de a schimba lansatorul și până la lansare a trecut mai puțin de 3 luni.
2025-115: O rachetă Changzheng-4B a lansat, în 29 mai, ora 04:00 UTC, satelitul Shijian-26 pe orbită terestră heliosincronă, de pe rampa SLS-2 a centrului spațial Jiuquan, probabil pentru observarea suprafeței Pământului.
2025-114: În 28 mai, ora 17:31 UTC, o rachetă Changzheng-3B a lansat sonda interplanetară Tianwen-2 de pe rampa LC-2 a centrului spațial Xichang; cunoscută în trecut sub numele de ZhengHe, sonda va vizita asteroidul 469219 Kamoʻoalewa(2016 HO3) și ulterior, în 2034, asteroidul activ 311P/PanSTARRS. 469219 Kamoʻoalewa are un diametru de aproximativ 100 de metri și se crede că s-a format în timpul unui impact lunar, același impact care a generat și craterul Giordano Bruno, de pe fața nevăzută a Lunii. Dacă manevra de eșantionare de sol va funcționa, aproximativ 100 de grame de sol de pe suprafața asteroidului va ajung pe Pământ în 2027, timp în care sonda se va îndrepta spre a doua sa țintă, 311P/PanSTARRS.
2025-113: În data 28 mai, ora 13:30 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 27 de sateliți Starlink (10.32), de pe rampa LC-39A a centrului spațial Kennedy din Florida; a fost al 19-lea zbor al treptei primare B1080, care ulterior lansării a recuperată pe barja Just Read the Instructions.
2025-112: În data 27 mai, ora 16:14 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 24 de sateliți Starlink (17.1) pe orbită terestră heliosincronă, de pe rampa SLC-4E a centrului spațial Vandenberg din California; a fost al 13-lea zbor al treptei primare B1082, care ulterior lansării a recuperată pe barja Off Course I Still Love You.
2025-111: În data 24 mai, ora 17:00 UTC, o rachetă Falcon 9 a lansat 23 de sateliți Starlink (12.22), de pe rampa SLC-40 a centrului spațial Cape Canaveral din Florida; a fost al 24-lea zbor al treptei primare B1069, care ulterior lansării a recuperată pe barja A Shortfal of Gravitas.
Astronauți aflați pe orbită
La bordul Stației Spațiale Internaționale se află următorii membri ai Expediției 73:
Anne McClain, SUA/NASA, Dragon Crew-10, din 16.03.2025;
Nichole Ayers, SUA/NASA, Dragon Crew-10, din 16.03.2025;
Takuya Onishi, JPN/JAXA, Dragon Crew-10, din 16.03.2025;
Kiril Peskov, RUS/Roscosmos, Dragon Crew-10, din 16.03.2025;
Serghei Rîjikov, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-27, din 08.04.2025;
Alexei Zubrițki, RUS/Roscosmos, Soiuz MS-27, din 08.04.2025;
Jonny Kim, SUA/NASA, Soiuz MS-27, din 08.04.2025.
La bordul stației spațiale chineze Tiangong se află următorul echipaj:
Chen Dong, CHN/CNSA, Shenzhou-20, din 24.04.2025;
Chen Zhongrui, CHN, CNSA, Shenzhou-20, din 24.04.2025;
Wang Jie, CHN, CNSA, Shenzhou-20, din 24.04.2025.
Imaginea ediției
Orbita Pământului
Din 1957 și până în prezent, au fost lansați pe orbită un număr total de 21481 sateliți, din care astăzi sunt operaționali 11747 (din care 7405 sunt sateliți Starlink activi); pe orbita Pământului sunt catalogate și urmărite un număr total de 57376 obiecte (sateliți activi și inactivi, trepte secundare ale rachetelor purtătoare, deșeuri rezultate în urma dezintegrării sateliților).
Resturile treptei superioare ale rachetei Zhuque-2E au generat confuzie în mediul online: acestea au fost confundate cu resturile unei rachete balistice intercontinentale Oreșnik, care ar fi fost lansată din Rusia spre Ucraina. Însă resturile observate pe cer în seara zilei de 05 iunie, deasupra Rusiei și a Kazahstanului, sunt rămășițele treptei secundare ale rachetei Zhuque-2E, lansată de China în 17 mai (2025-103G), treapta superioară care a revenit necontrolat prin atmosferă și s-a dezintegrat. Există date publice cu privire la traiectoria și altitudinea acestui deșeu orbital, care a creat spectacolul de lumini de ieri.